314 matches
-
300m în fundul Mangalului până la sub 150m altitudine absolută la punctul de confluență cu pârâul Iezer. Datorită adâncirii accentuate și stratelor de roci moi: argile, luturi și nisipuri (cu rare și subțiri intercalații de gresii și pietrișuri slab consolidate) (de vârstă sarmatică și meoțiană) pe care le secționează, versanții văii au pante puternic înclinate, afectate de erodarea superficială a solului și de eroziune torențială în adâncime (ravene, râpi), asociate pe alocuri cu alunecări de pământ. Toate aceste procese negative explică caracterul agro-viti-pomicol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
din cauza pânzelor de apă ce se găsesc foarte aproape (pe verticală) sunt antrenate peste tot de alunecări de teren, ceea ce determină apariția la zi a unor izvoare. Unele din aceste izvoare spală argilele pline de săruri rămase din apele Mării Sarmatice. Astfel s-au format și cele două izvoare de apă minerală de la Băiceni (Petru Poni și Cetățuia). Istoric Semnalate încă de la mijlocul secolului XIX (A. Fătu, 1874), apele de la Băiceni au fost atestate sub raport medical prin examenul fizico-chimic făcut
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
foarte mare și denotă că nămolul provine de la adâncimi mari. Predomină argila și marna argiloasă, conținând substanțe organice și FeS provenit din straturile mai profunde. Aspectul clocotitor al conținutului este dat de hidrocarburi, produse din descompunerea substanțelor organice din marna sarmaticului și 143 subsarmaticului. Absența gazului metan am constatat-o și noi în ochiurile de la Lungani și Mădârjac, care nu au putut fi aprinse nici la erupțiile maxime. Ape minerale îmbuteliate În scurtul rezumat pe care îl prezentăm, înțelegem să sintetizăm
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
cu o frecvență de 40 de pulsații / minut, restul surselor debitează continuu și constant. Pânze acvifere din Grădina Botanică Iași Este cunoscut faptul că în zona Breazu - Copou - Iași se găsesc straturi acvifere, ce conțin ape sulfatate-magnezienesodice, situate în nisipurile sarmatice la o adâncime medie de 4 m. Aceste ape sunt recunoscute ca fiind cele mai sulfatatomagneziene ape subterane din România (cca.6,5 g/litru SO4 2-). Cercetările efectuate și-au propus depistarea și prezentarea unor surse de ape minerale
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
picior, două fire de prindere. Resortul este scurt, format din câteva spire. Piese asemănătoare au fost descoperite și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, în mormântul nr. 319, precum și în alte necropole, pe care Gh. Diaconu, le consideră romane, dacice și sarmatice. Două fibule de bronz sunt identice, cu arcul puțin curbat, nu prea lat, lenticular în secțiune, cu lungimea de 2,2 cm și lățimea de 0,5 cm, piciorul ușor îngustat spre zona în care este îndoit pentru a forma
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
al tradiției să reprezinte ipoteza trecerii definitive la ritul înhumației, chiar în contextul unei perioade relativ scurte de timp. Acest lucru, la jumătatea sec. IV d. Ch. nu mai putea fi pus în legătură cu atât de mult răspândita teorie a influențelor sarmatice, în privința ritului înhumației, în condițiile în care, chiar din secolele I î. Chr.- I d. Ch. au fost descoperite mai multe morminte de înhumație la populația dacică populație ce locuia acest teritoriu și mai târziu, la populația dacilor liberi din sec
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
populațiile din jur, mai ales cu Provincia Dacia sau cu Imperiul Roman, dar și componenței etnice a purtătorilor culturii Sântana-Cerneahov, în care prezența goților și a populației locale - dacice determină caracteristicile noii culturi materiale și spirituale. Cum prezența unei populații sarmatice nu este ilustrată de materiale specifice, iar ritul înhumării, mereu vehiculat ca aparținând doar acestora s-a dovedit a fi doar a populației daco-gotice în această necropolă, rămânem la constatarea că așezarea și necropola de aici aparțin doar populației gotice
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
dar și direct cu Imperiul Roman în care componenta etnică a purtătorilor culturii Sântana-Cerneahov din țara noastră este bine marcată de prezența goților și a populației locale dacice, care au determinat caracteristicele acestei noi culturi. Lipsa unor materiale de factură sarmatică la care se adaugă o prezență destul de semnificativă a mormintelor de înhumație încă din sec. I î. Chr. - sec. I d. Chr. în această parte a țării, duce la constatarea că necropola din sec. IV d. Chr. de la Săbăoani aparține doar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
avansat, în 1924, asistent, iar în 1927, șef de lucrări. Încă înainte de obținerea licenței, Theodor Văscăuțeanu a publicat în Memoriile Academiei Române un studiu foarte important asupra cretacicului superior din Platforma Moldovenească. În 1928 a publicat o lucrare asupra faunei argilelor sarmatice de la Ungheni, din malul Prutului, lucrare care pune bazele stratigrafiei moderne a sarmațianului din Platforma Moldovenească. Lucrarea sa de bază a fost însă teza de doctorat, care a fost susținută, în mod strălucit, în 1931, la Universitatea din București, unde
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și alți latini din păturile lucrătoare, cărora li se atribuie romanizarea Daciei, și 2) faptul că limba română este, grosso modo, atât latină stricată cât și dacă stricată. Și fiindcă istoricii poloni considerau că slava, respectiv polona, are același substrat sarmatic (= scitic, tracic, dacic) cu româna, Cantemir îl acuză pe Sarnicki că „a dorit ca românii să fie de neamul său, adică de-o limbă cu dacii cei vechi, prea cutezant stricând tradițiunile vechilor autori, pe care le întoarce după gustul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
incursiuni pustiitoare în Polonia și Moldova constituia problema principală a lui Cazimir la acea oră. Ea era cel mai greu de rezolvat, mai ales în urma pierderilor de oameni duși în robie. Pentru că nu se putea risca o bătălie în deșertul sarmatic, cu rezultate ca la Worskla, regele polon se gândi să intre în legătură cu șeful unei alte hoarde de tătari, a cărei putere să paralizeze pe aceea a lui Sed Ahmet. Rivalul a fost găsit în persoana lui Hadji Ghirai (1430-1466), pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nu știm unde au fost ajunse trupele lui Eminek de către moldoveni și nici dacă au mai fost și alte incursiuni ulterioare, cu care moldovenii să fi angajat dueluri. Fapt cert este că, în luptele care au avut loc în deșertul sarmatic sau, poate în cel scitic, cavaleria moldovenească a urmărit cetele prădalnice până în marginile Crimeii, unde a fost prins viu însuși Eminek Mârza, de a cărui soartă nu știu nimic massarii și consulii din Caffa, în acest an. Abia în 7
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din paleolitic, le vom aminti și individualiza, extinzând în timp, vârsta locuitorilor acestor locuri. Colinele Tutovei, care în îndepărtate timpuri geologice, au „adăpostit” o mare, numită Marea Sarmatică (de la vechii locuitori de stepă, sarmații), în locul căreia s-a format Podișul Sarmatic, ofereau condiții fizicogeografice favorabile pentru locuire încă din paleolitic: păduri bogate în vânat și lemn, terenuri fertile, climă temperat-continentală, cu un regim pluviometric normal și suficient pentru desfășurarea activităților agricole, suplinind lipsa unor râuri cu debit mare care, de regulă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Urme ale civilizației din această zonă datează însă din secolul III e. n. Acestea sunt probate de descoperirile arheologice din zonă. Foarte aproape de vatra comunei Trușești a fost descoperită, prin săpăturile făcute sub coordonarea academicianului Mircea Petrescu-Dâmbovița, în perioada 1951-1959, necropola sarmatică de la Trușești, încadrată în fazele civilizației Cucuteni. Aici, în această localitate veche, a luat ființă în anul 1953 un liceu: Școala Medie Mixtă Trușești - așa cum a fost denumirea acestei unități școlare mulți ani după înființare. Nașterea acestei școli în mediul
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
ei... Merge să cunoască Moștenirea Legii Caută Lada de Zestre cu Tăblițele Vasileei, Doctrina bacilor și-a toți regii... Din Dava Ultima Thule, din Pădurea Vacii Sălbatice, Pe malul apelor învolburate la gheața Mării Baltice, Până pe stâncile Mării Sărate, insulele omenirii sarmatice, Până la Mikene, Troia și Frigia Prin Exilele Veacurilor ți-ai pus pe toate Piscurile-Cogaione efigia. De la Râpii Cei Pioși până la neamul Carpilor îți flutură steagul hlamidei pese moși, strămoși. La mesele Cinelor Tale ne ștergem buzele de sfânta grăsime a
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
ocheadele tale complice aruncate destinului fornicația ta cu timpul ținut în pragul ușii mormanele tale de morti adesea culeși între două fronturi între două linii de apărare între două lumi sau macerați în posadele minerale ale uitării pe fundul Mării Sarmatice devenit gorgan în care fantasmele tale călare pe armăsari albi zac îngropate în picioare cu toate podoabele preistorice psalmodiind autocompasiunea celor care cerșesc în temple cu toata șmecheria lirico epica a saltimbancilor din spațiul stepobalcanicopontic stoarsa că un vîrtos vin
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
cuceriți de romani. Se pare că teritoriile neocupate de romani ce aparțin dacilor se aflau sub o atentă supraveghere a administrației imperiale, care cantona în provinciile Moesia Inferior și Dacia. Spațiul ocupat de „dacii liberi”, la care se adaugă infiltrațiile sarmatice venite din Est, se întindea până la Nistru. Cel de-al doilea capitol, The corpus of finds (p. 23-247), este rezervat trecerii în revistă a descoperirilor romane dintr-o „micro zonă a vastului Barbaricum”, mai exact „importurilor” romane din teritoriile „dacilor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
noroc", pe "o hartă a existenței/ cu ecouri pustiitoare", i se opune chiar figura lirică a condiției d-sale. Capabilă a capta cu finețe ecourile fabuloase ale trecutului ("Cînd înțelegi că nu e totul/ pierdut/ și calci pe ruinele Mării Sarmatice/ auzi vuietul unei povești/ de demult" (Epica magna), această figură se compune din chiar semnele dezagregării, ale eșecului, ale "pierderii" astfel cum o biserică ar fi construită din materialele unui templu păgîn. încredințarea vine pe o cale ocolită. Cuvintele de
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
într-un fel, piatra, marmura, lemnul și metalul care au împînzit mai apoi toată țara, de la Dunăre și pînă în Maramureș și din Semenic pînă la Marea Neagră, pornite toate din piatra de Măgura, din acest calcar sedimentar de pe fundul Mării Sarmatice, au forțat încetul cu încetul gratiile închisorii și au prefigurat orizonturile unei libertăți nici pînă astăzi cîștigate cu totul. Și nu întîmplător, în mediile cu nostalgii totalitare încă vii și cu deprinderile discreționare întregi, cum este, de pildă, Călărașiul, vechii
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
din har (“deal” sau “munte” în limbile semitice și turcice); Hunedoara - de la orașul Hunedoara, provenit din numele propriu maghiar Hunyad și vára - cetate (cetatea lui Hunyad); Ialomița - după râul Ialomița, denumire de origine slavonă (“ialov” - pustiu); Iași - posibil de la populația sarmatică Iazygi care locuia în regiune în secolul I (în limbile sanskrită și hindi, care au origine comună cu limba sarmaților, “yash” înseamnă “faimă”); Ilfov - denumire de origine slavonă; Maramureș - probabil compus din “mara” (origine traco-dacică: stâncă) și Mureș: Mehedinți - din
De unde vine numele județului în care locuiești by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/46115_a_47440]
-
scris pe zid, lângă Școală, în centrul civic. Și înțelegi că e chiar a lor. NUME Seghedin, Bichiș, Debrețin - nume de sate și de orașe ce-și au vechimea într-o floare de nu-mă-uita. Ca vedenii prin loess-ul Mării Sarmatice. POTIR ÎN VITRINĂ domnului episcop Siluan Din el s-a băut la sfânta Cină. Ori în el s-a strâns „sfântul sânge”. Argint aurit și foi de acant. În el s-a păstrat prin trei veacuri o conștiință de sine
Geografia by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/3394_a_4719]
-
Ionică, Prisăcaru, Caba, Airinei, Pintileasa, Boldea, Tihan, Nicanov. V.S. 3. ECONOMIA COMUNEI LESPEZI 3.1. RESURSE NATURALE Structura geologică a zonei formată din depozitele sarmațianului inferior și mediu (marne, gresii, argile și nisipuri) sunt exploatate mai mult local. Nisipul cuarțos, sarmatic, folosit ca materie primă de fosta fabrică de sticlă, se găsește în cantități suficient de mari, dar nu mai este folosit. Doar nisipurile aluvionare și pietrișurile din Valea Siretului sunt folosite în construcții. Luturile loessoide care altădată erau folosite la
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
dreptul Dealului Câlcea , așezat în partea de Nord a județului Fălciu și până la latitudinea satului Stănilești, pe distanța de aproape 30 km., râul Prut și-a sculptat valea sa în depozitele de argile, de calcare și de nisipuri argiloase ale Sarmaticului mediu (Basarabeană și superior (Chersoneană, care formează subsolul Moldovei și Basarabiei în aceste părți. În deosebi, stratul de calcar sarmatic, care apare pe acest parcurs al râului cu câțiva metri deasupra albiei majore, cum este la Câlcea, Leușeni și Pogănești
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
30 km., râul Prut și-a sculptat valea sa în depozitele de argile, de calcare și de nisipuri argiloase ale Sarmaticului mediu (Basarabeană și superior (Chersoneană, care formează subsolul Moldovei și Basarabiei în aceste părți. În deosebi, stratul de calcar sarmatic, care apare pe acest parcurs al râului cu câțiva metri deasupra albiei majore, cum este la Câlcea, Leușeni și Pogănești, a întârziat prin grosimea și consistența lui, procesul de eroziune și fasonare a versantelor văii Prutului, dând acesteia un tipar
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
au găsit urme de viață preistorică, a îndeplinit și rostul de punct de pază la trecătoarea de pe Prut. (v. Harta alăturatăă Formarea acestei strâmtori în largul luncii, a fost provocată de prezența a două promontorii solide de argile și calcare sarmatice (Basarabeană - Dealul Hârtopului, de la NW de Râșești și D(ealulă Corbului, de la SW de Leușeni - care înaintează mult spre luncă. De altfel, pretutindeni în această regiune, unde lunca Prutului apare mai strâmtă, cum este de pildă la Est de D
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]