3,290 matches
-
te atârni de frângiile acelea semiputrezite și să treci dincolo, peste apele negre și mâloase ale Cibinului, pline de vârtejuri din care unii n-au mai ieșit vii. Așa că ne duceam și ne întorceam cuminți pe drumul ocolit dinspre livezile sașilor, căznindu-ne să urcăm și să coborâm dealul de pe ”Piatră”. Chiar dacă din pădure se zăreau casele noastre peste râu, la o aruncătură de băț, ne trebuiau ore în șir pentru a ne duce și întoarce la destinație. Calea asta complicată
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1424686207.html [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
Film „Mănuși roșii” este un film regizat de Radu Gabrea, care a adaptat scenariul după un roman de Eginald Schlattner, un sas născut la Făgăraș care are o biografie asemănătoare cu cea a personajului principal. Filmul are un subiect istoric: șirul arestărilor masive făcute abuziv de Securitate imediat după înăbușirea revoluției din Ungaria (1956). Felix Goldschmidt, un student sas care conducea un
Mănuşi roşii by http://www.zilesinopti.ro/articole/96/manusi-rosii [Corola-blog/BlogPost/100050_a_101342]
-
Eginald Schlattner, un sas născut la Făgăraș care are o biografie asemănătoare cu cea a personajului principal. Filmul are un subiect istoric: șirul arestărilor masive făcute abuziv de Securitate imediat după înăbușirea revoluției din Ungaria (1956). Felix Goldschmidt, un student sas care conducea un cerc literar, a fost arestat în iarna lui 1957 de Securitatea din Brașov. După 2 ani de anchete f. dure, în care s-a folosit intens în special tortură psihică, Felix a devenit martor al acuzării în
Mănuşi roşii by http://www.zilesinopti.ro/articole/96/manusi-rosii [Corola-blog/BlogPost/100050_a_101342]
-
Frontului Salvării Naționale al comunei. Și a primit și diplomă de revoluționar, ceea ce îi aducea pe lângă foarte mulți bani, numeroase alte avantaje. A fost promovat imediat într-o funcție de conducere administrativă. Și primi gratuit o casă săsească imensă, părăsită de sașii care emigraseră în Germania. Tatăl său, Gică, a fost și el eliberat curând din pușcărie, pe motiv că a fost închis ca oponent al regimului. Tot ca obidit de dictatură, a primit și el, ca și fiul său, pensie. Ieșind
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Carti > GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - COȘMAR ÎN BALCANI Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 2023 din 15 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Note pe marginea cărții „Coșmar în Balcani”, de Anna M. Wittmann, după relatările sasului transilvănean Friedrich (Fred) Umbrich. Carte apărută în traducerea din limba engleză a Doamnei Tatiana Dragomir la editura Cartier, Chișinău 2015 „Coșmar în Balcani” este cartea pe care am ezitat s-o deschid, pentru că titlul îmi sugera din start trauma personajului
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
nou război rece” a revenit în actualitate prin glasul politicianului rus Medvedev. Difuzată pe posturile de știri, vestea ne-a făcut să încremenim, înghețându-ne inimile. Un motiv în plus să ne aplecăm asupra amintirilor eroului acestui roman autobiografic zguduitor, sasul ardelean dus fără voia sa la război, momit către miezul însuși al celui mai dur nazism, înspre unitățile SS. Nu trebuie să fii un monstru pentru a păți așa ceva; fiecăruia dintre noi i se poate întâmpla oricând ceva asemănător. Destinul
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
copilărie ardea de nerăbdare să iasă cu vitele la păscut, iubind animalele peste poate, visând să devină fermier. Nu-și dorea nimic altceva decât să aibă via, stupina și livada lui, și o căruță superbă, cu șase bidivii, ca groful sas din orășelul învecinat. Tata a ajuns în final cu totul altceva, cu totul altundeva. Ca Fred. Și mă văd pe mine, în anii șaptezeci, mergând cuminte la școala germană, unde învățam din Fibel, abecedarul german din care a învățat și
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
mine, în anii șaptezeci, mergând cuminte la școala germană, unde învățam din Fibel, abecedarul german din care a învățat și Fred. Noi locuiam într-o casă de lângă biserica evanghelică, iar eu treceam zilnic pe lângă troița pe care erau trecute numele sașilor localnici căzuți în război. Aveau nume identice cu cele ale camarazilor lui Fred (Schuster, Blues, Lang, Engber, Schunn...). Abia mai târziu, în ciclul gimnazial am început s-o rup pe românește, căci în microuniversul primilor mei șapte ani de-acasă
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
nume identice cu cele ale camarazilor lui Fred (Schuster, Blues, Lang, Engber, Schunn...). Abia mai târziu, în ciclul gimnazial am început s-o rup pe românește, căci în microuniversul primilor mei șapte ani de-acasă avusesem parte în majoritate de sași. Ca Fred. Încerc să mi-l imaginez până și pe Domnul Emil Hurezeanu, care ne ținea practic în viață de la microfonul postului de radio Europa Liberă, încercând să ne insufle curaj, criticând regimul nedrept al comuniștilor și povestindu-ne cum
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
cu suflet mare la acest eveniment minunat al cărții, Hajdu Gyözö, la cei 87 ani ai săi, a mărturisit că este „scriitor maghiar și patriot român”, amintind mesajul cuvântărilor lui Avram Iancu, care chema la conviețuire armonioasă între români, maghiari, sași și secui. Acesta este glasul Transilvaniei profunde, ca spațiu al multiculturalității, după cum cu toții am căzut de acord. Mihaela Rașcu propune o a doua cartea a ei, intitulată Oglinzile pământului, care vine imediat după volumul de debut, Nebănuitele fețe ale secundei
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ by http://uzp.org.ro/un-stralucit-jubileu-al-cartii-la-targu-mures-2/ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
bine meritată cu prețul sângelui vărsat de bravii săi ostași și a reușit să-l înlăture și să scoată Transilvania din sistemul politic polon. Tălmaciu și Bradu, două localități aparținând acelorași ținuturi erau recunoscute ca având un mare număr de sași colonizați; nu toate satele din mărginime au fost populate cu sași, în niciun caz cele din munți sau de la poalele acestora. Omul sfințește locul! Locurile de la poalele Moașei n-ar fi fost însă atât de frumoase fară însuflețirea pe care
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
a reușit să-l înlăture și să scoată Transilvania din sistemul politic polon. Tălmaciu și Bradu, două localități aparținând acelorași ținuturi erau recunoscute ca având un mare număr de sași colonizați; nu toate satele din mărginime au fost populate cu sași, în niciun caz cele din munți sau de la poalele acestora. Omul sfințește locul! Locurile de la poalele Moașei n-ar fi fost însă atât de frumoase fară însuflețirea pe care le-o dădea o comunitate de oameni cinstiți și harnici și
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Mitică. Era cumpătat, calm, cu suflet plin de bunătate și mărinimie, evlavios, nu înjura nici măcar atunci când era cătrănit și apăsat de necazuri. Apreciat pentru hărnicia și omenia lui, nea Niculiță, foarte priceput la zidărie, era un renumit constructor de case; sașii din Tălmaciu (că la Sebeșul de Sus nu era nici urmă de sas) îl tocmeau să le ridice casele și-l respectau pentru priceperea, seriozitatea, omenia și hărnicia lui. Cum sașii erau niște firi reci și aveau pretenția ca românii
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
înjura nici măcar atunci când era cătrănit și apăsat de necazuri. Apreciat pentru hărnicia și omenia lui, nea Niculiță, foarte priceput la zidărie, era un renumit constructor de case; sașii din Tălmaciu (că la Sebeșul de Sus nu era nici urmă de sas) îl tocmeau să le ridice casele și-l respectau pentru priceperea, seriozitatea, omenia și hărnicia lui. Cum sașii erau niște firi reci și aveau pretenția ca românii să li se adreseze cu apelativul stăpâni, observând felul în care se poartă
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
priceput la zidărie, era un renumit constructor de case; sașii din Tălmaciu (că la Sebeșul de Sus nu era nici urmă de sas) îl tocmeau să le ridice casele și-l respectau pentru priceperea, seriozitatea, omenia și hărnicia lui. Cum sașii erau niște firi reci și aveau pretenția ca românii să li se adreseze cu apelativul stăpâni, observând felul în care se poartă aceștia cu nea Niculiță, un sătean a zis: «I-am auzit pe sași dând bună ziua lui nea Niculiță
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
omenia și hărnicia lui. Cum sașii erau niște firi reci și aveau pretenția ca românii să li se adreseze cu apelativul stăpâni, observând felul în care se poartă aceștia cu nea Niculiță, un sătean a zis: «I-am auzit pe sași dând bună ziua lui nea Niculiță și scoțându-și pălăriile în fața lui». Era invitat și la nunți la sași, deși nu invitau decât românii înstăriți, căci nu oricine se putea apropia de ei. Bunicul Niculiță ne-a învățat: «Dați bună ziua la
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
adreseze cu apelativul stăpâni, observând felul în care se poartă aceștia cu nea Niculiță, un sătean a zis: «I-am auzit pe sași dând bună ziua lui nea Niculiță și scoțându-și pălăriile în fața lui». Era invitat și la nunți la sași, deși nu invitau decât românii înstăriți, căci nu oricine se putea apropia de ei. Bunicul Niculiță ne-a învățat: «Dați bună ziua la toți!» Noi întrebam mirați: Și la țigani? iar el răspundea calm: «Și la țigani, că doar Dumnezeu i-
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
pilla în cușitica de est. În turcice p > b: bürče, mong. bürge „purice“. Numele lăcustei e legat tot de a sări: rus. sarančá, bg. skakaleț (cf. rus. skak- „a sări“), fr. sauterelle, grasshopper etc. Magh. sáska „lăcusta“ pare legat de sas „soare“ în wintu (nat. amer.) asis „soare“ în nandi (Kenya), de șoșoi „iepure“ în țig. (cf. și alte denumiri indiene). Chiar numele lăcustei era locusta = lăcusta în latină și poate fi în relație cu lak „soare“ în atakapa (sudul Texasului
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1442298667.html [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
contra pretențiunilor coloniei săsești. Astfel, victoria rămasă în partea românilor, care n-ar fi avut alta de făcut, după cursul ordinar al lucrurilor omenești, decât a se întoarce acasă bucurându-se de izbândă și lăudându-se că au pățit-o sașii. Nu așa a făcut bunul popor românesc din satul Sân-Petru. Mulțămiți de a-și fi asicurat proprietatea lor cea strămoșească, românii se îmblânziră deodată, le păru rău de nevoia bieților nemți, și iată că bătrânii satului, seniore Blaccorum, abordează tribunalul
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
strămoșească, românii se îmblânziră deodată, le păru rău de nevoia bieților nemți, și iată că bătrânii satului, seniore Blaccorum, abordează tribunalul cu o naivitate în adevăr patriarcală și declară că de acum înainte ei uită cu desăvârșire cearta lor cu sașii și drept dovadă le acordă dreptul de a lua din pădurea românilor toată lemnăria, câtă le va trebui, pentru clădirea templului și a celorlalte edificii din noua lor colonie.” ( cf. Sextil Pușcariu, Disertațiunea despre împărțirea Ardealului, p. 20) Vorba filosofului
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
celebrul românaș n.a.): Este bun acel om care nu știe a înșela decât numai pe sine însuși. „Pe la 1529, în epoca ilustrului domn moldovenesc Petru Rareș, susținuți prin îndemnul și prin ajutoarele acestui mare principe, dinaintea căruia tremureau deopotrivă ungurii, sașii, polonii și până și Poarta Otomană, țăranii români din Ardeal se constituiră într-un fel de revoltă permaninte contra maghiarilor și contra nemților. Petru von Ruppe, starețul de atunci al unei monastiri catolice de la Cluj, plângându-se de jalnica situațiune
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
încă după zeci secli petrecuți în Europa și care, chiar în momentul iertării, meditează deja noi chinuri și mai grozave, imaginează noi lanțuri și mai grele, inventează noi biciuri și mai ferecate, pentru zdrumecarea naționalității noastre! Românul iartă pe acel sas care cu o oră mai târziu va reîncepe cu o nouă energie vecinicul său rol de spion al maghiarului, de calomniator al neamului românesc, de o lipitoare ce suge atât de pe nesimțite încât numai grăsimea-i cea atârnată în jos
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
slană sărată, marmeladă și pită de la unchiul Sam. Ce mai viață! Am 80 dar m-aș mulțumi dacă Dumnezeu mi-ar înapoia viața de la mijloc. Acum 40 de ani, cei care „trăiesc ca să muncească” duceau o viață adevărată. Mai erau Sași în țară iar satele lor, ca și cele ale Maghiarilor erau înfloritoare în comparație cu cele ale cârcotașilor care „muncesc ca să trăiască” în mizerie toată viața. Ce mai, când sâmbătă pe la prânz primeam delegația pentru luna următoare îmi punea Dumnezeu mâna-n
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
cu primarul și cu șeful de ocol la un păhărel de răchie tare, cu multă slăninuță pe masă ca să nu cadă rău „băutura”. De astă dată slănină afumată de 10 cm peste șorici, de la porcii localnicilor. Apropo de porci. La Sași și Maghiari puteai dormi cu porci-n pat. Nu puțea, nu tu murdărie iar cotețul mai curat ca-n dispensar. Copii se pupau cu porci-n bot după ce îi săpuneau vârtos Oare când dichiseau așa cotețele că dese ori și
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1466712564.html [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
de stat cipriote PIK1 (RIK1), patru cântecele dedicate mamei, în limba romană și greacă. Cele două soliste: Alexandra Militaru și Mihaela Miruna Moanță i-au fermecat pe prezentatori, atunci când au interpretat cântecele: „Mama, doar mama” și „Hărnicuța”. Prezentatorii emisiunii “Kali Sas Mera!” (“Bună Dimineața!”) au dorit să cunoască mai multe detalii despre Școală Românească și despre acești copii minunați, care au purtat cu mândrie, TRADIȚIONALA IE ROMÂNEASCĂ. În cei 11 ani de activitate ai Școlii Românești din Cipru, care funcționează sub
PERFORMANŢA COPIILOR ROMÂNI DIN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1430999562.html [Corola-blog/BlogPost/347106_a_348435]