3,304 matches
-
până la 90% pentru spațiul de stocare, menținând în același timp performanță Clone nelimitate de fișiere Îmbunătățirea de 4 ori a performanței și reducerea costurilor per GB prin incorporarea memoriei de tip flash (Hitachi Accelerated Flash) Cele mai recente disk-uri SAS de 2,5 inch și 3,5 inch cu rate de transfer de 6 GB/sec Thin provisioning de nivel enterprise cu 128 de pool-uri de resurse Tiering dinamic, într-un singur sistem independent sau la nivelul unei soluții de
Star Storage lansează în România noul sistem de stocare Hitachi Virtual Storage Platform (VSP) G1000, [Corola-blog/BlogPost/92664_a_93956]
-
medievală a Bistriței, oras-cetate reprezentativ pentru perioada medievală a Transilvaniei. Asemeni tuturor edițiilor anterioare, subiectul central al festivalului va fi reconstituirea unui moment istoric din trecutul orașului, tema aleasă pentru ediția din acest an a festivalului fiind Colonizarea Nosnerland-ului de către sași și Marea invazie tătara de la 1241. Dramatismul acelei perioade va fi retrăit de bistrițeni printr-un scenariu istoric la care vor participa mai multe ordine cavalerești din Transilvania. Punctul culminant al momentului istoric va fi reconstituirea unei replici a cetății
Serbarile Bistritei Medievale 2012 [Corola-blog/BlogPost/99456_a_100748]
-
cu un spectacol de animație cu foc, prezentat de trupă Juggling Cluj. Serbările Bistriței medievale 2012 sunt organizate cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bistrița, Centrului Județean pentru Cultură și Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, AJOFM B-N, Forumului German Bistrița, Asociației sașilor bistrițeni din străinătate și al Asociației Nosner Land Bistrița. Sponsori principali: Record, Leoni și M.I.S. Grup. Mai multe informații pot fi găsite pe site-ul www.bistritamedievala.ro .
Serbarile Bistritei Medievale 2012 [Corola-blog/BlogPost/99456_a_100748]
-
Steffen Schlandt, în interpretarea Sonatei bisericești KV 336 în Do major de W.A. Mozart. Duminică, 18 august, de la ora 17:00, Biserica fortificată Prejmer va găzdui, în seria Diletto Musicale, concertul corului Siebenbürgische Kantorei. Format din aproximativ 30 de sași transilvăneni care locuiesc în diferite părți din Germania, corul desfășoară în acest an un turneu în mai multe orașe din Transilvania. Sub conducerea dirijoarei Ilse Maria Reich corul va cânta lucrări de Schütz, Händel, Reger, Mendelssohn, Franck, Lungu, Donceanu și
Muzicieni din Germania la concertele Festivalului Musica Barcensis [Corola-blog/BlogPost/98003_a_99295]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > LEPUNZ / PIEDICĂ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sas p-o 27, and-i dećembria, angl-o Bërś o Nevo. Ekhe ternes sas leș pesθe i lăfa kaθar-o hïzmeci thaj maj sas leș aver love, kaθar ekh khelimos rromano. Kadale lovença haj pesqë amalaja trebalas te źal k-o Braśovo te
PIEDICĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384278_a_385607]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > LEPUNZ / PIEDICĂ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sas p-o 27, and-i dećembria, angl-o Bërś o Nevo. Ekhe ternes sas leș pesθe i lăfa kaθar-o hïzmeci thaj maj sas leș aver love, kaθar ekh khelimos rromano. Kadale lovença haj pesqë amalaja trebalas te źal k-o Braśovo te keren o Reveliono. Sas leș sobă nikerdi anda lenθe kaθar-o 29 źi
PIEDICĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384278_a_385607]
-
Rromani > LEPUNZ / PIEDICĂ Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sas p-o 27, and-i dećembria, angl-o Bërś o Nevo. Ekhe ternes sas leș pesθe i lăfa kaθar-o hïzmeci thaj maj sas leș aver love, kaθar ekh khelimos rromano. Kadale lovença haj pesqë amalaja trebalas te źal k-o Braśovo te keren o Reveliono. Sas leș sobă nikerdi anda lenθe kaθar-o 29 źi k-o 3 janwariaqo and-o bërś o nevo. Kana
PIEDICĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384278_a_385607]
-
and-i dećembria, angl-o Bërś o Nevo. Ekhe ternes sas leș pesθe i lăfa kaθar-o hïzmeci thaj maj sas leș aver love, kaθar ekh khelimos rromano. Kadale lovença haj pesqë amalaja trebalas te źal k-o Braśovo te keren o Reveliono. Sas leș sobă nikerdi anda lenθe kaθar-o 29 źi k-o 3 janwariaqo and-o bërś o nevo. Kana avilo kaθar-i buki, gelo and-i molin haj l'ă pesqë ekh stikla mol haj mas peklo haj aśunelas le baśavnenθe sar gilabanas. Avilo
PIEDICĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384278_a_385607]
-
l'ă pesqë ekh stikla mol haj mas peklo haj aśunelas le baśavnenθe sar gilabanas. Avilo lesθe ekh amal kaj źandenas pen de cïne thaj phendă lesqë te khelen penqë lila ekhë gaźeja mâțo haj te len lesqë love. Avri sas śïl haj delas o jiw. O gaźo phendă kë na khelel peș ande trinenθe, maj manglă ekh, trebulas te aven śtar. Gele-tar śtar źene and-ekh baraka, haj sas baro śïl, n-aș takimos, haj thode pen paśa-kh sinia. Phendă lenqë
PIEDICĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384278_a_385607]
-
khelen penqë lila ekhë gaźeja mâțo haj te len lesqë love. Avri sas śïl haj delas o jiw. O gaźo phendă kë na khelel peș ande trinenθe, maj manglă ekh, trebulas te aven śtar. Gele-tar śtar źene and-ekh baraka, haj sas baro śïl, n-aș takimos, haj thode pen paśa-kh sinia. Phendă lenqë o gaźo te den 25 franćˇ te pokinen ël lila, kë sas leș lila neve. Khelde penqë lovenθe but, haj o ekhto kaj xasardă pesqë love sas amaro
PIEDICĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384278_a_385607]
-
peș ande trinenθe, maj manglă ekh, trebulas te aven śtar. Gele-tar śtar źene and-ekh baraka, haj sas baro śïl, n-aș takimos, haj thode pen paśa-kh sinia. Phendă lenqë o gaźo te den 25 franćˇ te pokinen ël lila, kë sas leș lila neve. Khelde penqë lovenθe but, haj o ekhto kaj xasardă pesqë love sas amaro terno. Sas leș efta mia haj dopaś. Pala lesθe klisto lesqo amal, le ternesqo, kaj sas leș enja mia, haj o palutno, kaj sas
PIEDICĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384278_a_385607]
-
haj sas baro śïl, n-aș takimos, haj thode pen paśa-kh sinia. Phendă lenqë o gaźo te den 25 franćˇ te pokinen ël lila, kë sas leș lila neve. Khelde penqë lovenθe but, haj o ekhto kaj xasardă pesqë love sas amaro terno. Sas leș efta mia haj dopaś. Pala lesθe klisto lesqo amal, le ternesqo, kaj sas leș enja mia, haj o palutno, kaj sas majstoro k-o śantier, xasardă pwo but love, 12 mia, p'i stagi rusikani haj
PIEDICĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384278_a_385607]
-
śïl, n-aș takimos, haj thode pen paśa-kh sinia. Phendă lenqë o gaźo te den 25 franćˇ te pokinen ël lila, kë sas leș lila neve. Khelde penqë lovenθe but, haj o ekhto kaj xasardă pesqë love sas amaro terno. Sas leș efta mia haj dopaś. Pala lesθe klisto lesqo amal, le ternesqo, kaj sas leș enja mia, haj o palutno, kaj sas majstoro k-o śantier, xasardă pwo but love, 12 mia, p'i stagi rusikani haj ji o sahaci
PIEDICĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384278_a_385607]
-
den 25 franćˇ te pokinen ël lila, kë sas leș lila neve. Khelde penqë lovenθe but, haj o ekhto kaj xasardă pesqë love sas amaro terno. Sas leș efta mia haj dopaś. Pala lesθe klisto lesqo amal, le ternesqo, kaj sas leș enja mia, haj o palutno, kaj sas majstoro k-o śantier, xasardă pwo but love, 12 mia, p'i stagi rusikani haj ji o sahaci - kuć ćaso. Să kodole majstoros sas leș 5 okale portokale haj banane. Thodă haj
PIEDICĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384278_a_385607]
-
sas leș lila neve. Khelde penqë lovenθe but, haj o ekhto kaj xasardă pesqë love sas amaro terno. Sas leș efta mia haj dopaś. Pala lesθe klisto lesqo amal, le ternesqo, kaj sas leș enja mia, haj o palutno, kaj sas majstoro k-o śantier, xasardă pwo but love, 12 mia, p'i stagi rusikani haj ji o sahaci - kuć ćaso. Să kodole majstoros sas leș 5 okale portokale haj banane. Thodă haj xasardă ji kodolen and-o khelimos. Kana agorisajlo o
PIEDICĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384278_a_385607]
-
Pala lesθe klisto lesqo amal, le ternesqo, kaj sas leș enja mia, haj o palutno, kaj sas majstoro k-o śantier, xasardă pwo but love, 12 mia, p'i stagi rusikani haj ji o sahaci - kuć ćaso. Să kodole majstoros sas leș 5 okale portokale haj banane. Thodă haj xasardă ji kodolen and-o khelimos. Kana agorisajlo o khelimos, o gaźo d'ă len po duj portokale haj-kh banană te źan khere te den le ćhaven de serbatorˇ, kana na maj na-j
PIEDICĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384278_a_385607]
-
khelimos, o gaźo d'ă len po duj portokale haj-kh banană te źan khere te den le ćhaven de serbatorˇ, kana na maj na-j len love. O gaźo kaj l'ă savorre love puślă amare ternes: “Źas telal khere ?”, kë sas vro efta kilometra p-o vàzi, “saw źas khanikasθe ? Și țuț manuś kaj te beśes ?” O terno phendă lesqë kë lesqi phen beśel ande Gară haj te źan te soven laθe. Aresle, marde and-o udar, klisti i rromni avri, puślă
PIEDICĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384278_a_385607]
-
pejnda franćˇ. Pala-kh vremă ël xasarditoră puśle maj bute manuśen sar d-aśtil pe' kadaja - te lel ekh źeno să-l love trine źenenθar. Kola pukade le gaźes, mothode lenqë kë le gaźesqë lila ël bare, ël birlićă haj ël raśaja, sas murravde haj kadă pele von ande lesqo śëlo. D-atunćara, jakëtë, și 35 bërś; amaro kïzaj kërdilo rrom, ama ći maj khëldă lila pë lovenθe ćiekhdata. “Kadala trajisardem, da avren na maj cïrdem !” povestime le kïkavaresθar sedentarizato Koźak din Feteśtˇ, kaj
PIEDICĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384278_a_385607]
-
comedie plăcută, care face publicul „să se râdă” și care, poate, se va juca de mai mult de trei-patru ori cum se joacă celelalte piese ale teatrului. Gabriel Pop (DE ȘTEPTAREA ) Regia artistică: CRISTIAN IOAN Costume: CRISTINA CIOBANU Traducerea: Radu Sas Distribuția:** John Smith: ADRIAN GĂZDARU / MATEI BOGDAN Stanley: GABRIEL DUȚU / DUMITRU RUSU Mary Smith: FLORINA GĂZDARU Barbara Smith: ANCA BUCȘA Comisarul Troughton: BOGDAN BUZDUGAN Comisarul Posterhouse: VIOREL BALTAG Bobby Franklin: ȘTEFAN IONESCU / CRISTIAN TODICĂ Fotograful: NICU PĂSCU Damă cu poșetă
Bigamul [Corola-blog/BlogPost/99901_a_101193]
-
Gianinei Cărbunariu în care teme ale istoriei recente sau teme din actualitate românească devin puncte de plecare pentru proiecte precum: 20/20, X mm din Y km, Sold Out (realizat la Teatrul Kammerspiele din Munchen - un spectacol pe tema vânzării sașilor și șvabilor în timpul regimului comunist) sau Roșia Montană - pe linie fizică și politică (coproducție dramAcum și Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, regizori și dramaturgi: Radu Apostol, Gianina Cărbunariu, Andreea Vălean și Peca Ștefan). X mm din Y km a
Două spectacole de Gianina Cărbunariu [Corola-blog/BlogPost/97169_a_98461]
-
lumi neschimbate de secole, si care, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, cunoaște numeroase modificări. Dieter Auner (născut în România în 1970) și-a făcut debutul regizoral cu filmul “Părăsind Transilvania”, un portret intim și plin de forță al minorității sale, sașii din Transilvania, si exodul lor din România. Filmul a câștigat o mențiune specială la ASTRA FILM FEST SIBIU 2006 (ICR commendation Award) și rulează în prezent la festivaluri internaționale de film. Premii: XVII Film Festival della Lessinia - INTERNAȚIONAL JURY REPORT
Zilele Filmului Românesc 2012 [Corola-blog/BlogPost/97259_a_98551]
-
Meteor Press locația: LIBRARUL, strada principală 26 iulie 2012 Lansare de carte cu sesiune de autografe Ce ne spunem când nu ne vorbim de Chris Simion Editura Trei locația: LIBRARUL, strada principală 27 iulie 2012 Căutându-l pe Malko- colecția SAS de Gerard de Villiers Editura Meteor Press locația: plaja Vama Veche, spațiul de lectură de pe plajă 27 iulie 2012 Lecturi Urbane locația: plaja Vama Veche, spațiul de lectură de pe plajă 28 iulie 2012 Lecturi Urbane locația: plaja Vama Veche, spațiul
7 zile de neuitat în Vama Veche! [Corola-blog/BlogPost/97351_a_98643]
-
Csaba, care ne-a declarat: “Ansamblul Artistic Profesionist MUREȘUL a fost înființat în 1956 și dorește să pună în valoare cultura populară tradițională, portul, obiceiurile, cântecele și jocurile populare specifice celor ce locuiesc în zona sud-estică a Transilvaniei: români, maghiari, sași, rromi și alte etnii. În repertoriul ansamblului se regăsesc totodată și jocuri și cântece din zonele Bistrița, Maramureș, Bihor, Banat, Muntenia, Oltenia și Moldova. Valoarea incontestabilă a repertoriului, precum și virtuozitatea artiștilor noștri au făcut ca Ansamblul Artistic MUREȘUL să fie
FESTIVALUL MEDITERANEAN DE DANS TRADIȚIONAL 12-16 SEPTEMBRIE 2014 – CIPRU [Corola-blog/BlogPost/94091_a_95383]
-
cu suflet mare la acest eveniment minunat al cărții, Hajdu Gyözö, la cei 87 ani ai săi, a mărturisit că este „scriitor maghiar și patriot român”, amintind mesajul cuvântărilor lui Avram Iancu, care chema la conviețuire armonioasă între români, maghiari, sași și secui. Acesta este glasul Transilvaniei profunde, ca spațiu al multiculturalității, după cum cu toții am căzut de acord. Mihaela Rașcu propune o a doua cartea a ei, intitulată Oglinzile pământului, care vine imediat după volumul de debut, Nebănuitele fețe ale secundei
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
cu suflet mare la acest eveniment minunat al cărții, Hajdu Gyözö, la cei 87 ani ai săi, a mărturisit că este „scriitor maghiar și patriot român”, amintind mesajul cuvântărilor lui Avram Iancu, care chema la conviețuire armonioasă între români, maghiari, sași și secui. Acesta este glasul Transilvaniei profunde, ca spațiu al multiculturalității, după cum cu toții am căzut de acord. Mihaela Rașcu propune o a doua cartea a ei, intitulată Oglinzile pământului, care vine imediat după volumul de debut, Nebănuitele fețe ale secundei
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]