237 matches
-
condițiile În care unele populații nu dețineau o tehnologie avansată care să le permită reducerea minereurilor complexe. Din punct de vedere istoric cel mai lesne de exploatat trebuie să fi fost minereurile din Banat bogate În cupru nativ (Moldova Nouă, Sasca Montană, Ciclova, Dognecea) care se găsesc și În filoane de suprafață. Metodele folosite pentru extracția de cupru depind de natura minereului. Daca cuprul se găsește În stare liberă, el poate fi separat prin sfărâmarea minereului În bucăți mici și amestecarea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivelor de investiții "Alimentare cu apa comuna Sasca Montană" și "Canalizare menajera și statie de epurare în comuna Sasca Montană, județul Caraș-Severin", prevăzuți în anexele nr. 1 și 2*) la prezenta hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivelor de investiții prevăzute la art. 1 se face din fondurile bugetului local
HOTĂRÎRE Nr. 966 din 4 decembrie 1995 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii "Alimentare cu apa comuna Sasca Montană" şi "Canalizare menajera şi statie de epurare în comuna Sasca Montană, judeţul Caraş-Severin". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113516_a_114845]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivelor de investiții "Alimentare cu apa comuna Sasca Montană" și "Canalizare menajera și statie de epurare în comuna Sasca Montană, județul Caraș-Severin", prevăzuți în anexele nr. 1 și 2*) la prezenta hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivelor de investiții prevăzute la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite cu aceasta destinație, conform listelor
HOTĂRÎRE Nr. 966 din 4 decembrie 1995 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii "Alimentare cu apa comuna Sasca Montană" şi "Canalizare menajera şi statie de epurare în comuna Sasca Montană, judeţul Caraş-Severin". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113516_a_114845]
-
Constantin Samoila N. Gheorghe Sanda D. Vasile Sandu H. Mihai Sandu V. Vasile Valentin Sandu I. Ovidiu Ionel Sanislav I. Nicolae Santamarean Gh. Gheorghe Volinas Saracin Gh. Constantin Săracu Ț. Tiberiu Sarbu G. Mitică Sarbu M. Ion Sarkadi S. Ioan Sasca P. Viorel Zoltan Sava S. Ciprian Robert Sava M. Dorel Sava Gh. Daniel Savescu N. Constantin Savescu D. Viorica Savin Ț. Eugen Savu A. Cătălin Iacob Scărlătescu J. Vasile Scaunasiu M. Viorel Cristian Scherer Carol Schonthal I. Ion Mihai Scurtu
DECRET Nr. 400 din 27 decembrie 1995 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112947_a_114276]
-
Socol 3. JUDECĂTORIA ORAVIȚA cu sediul în orașul Oravița ORAȘE 1. Anina 2. Oravița COMUNE 1. Bănia 11. Grădinari 2. Berliște 12. Lăpușnicel 3. Bozovici 13. Lăpușnicu Mare 4. Ciclova Română 14. Prigor 5. Ciuchici 15. Răcășdia 6. Ciudanovița 16. Sasca Montană 7. Dalboșeț 17. Șopotu Nou 8. Eftimie Murgu 18. Țicvaniu Mare 9. Forotic 19. Vărădia 10. Goruia 20. Vrani 4. JUDECĂTORIA REȘIȚA cu sediul în municipiul MUNICIPIU 1. Reșița ORAȘE 1. Bocșa COMUNE 1. Berzovia 9. Lupac 2. Brebu
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Articolul 1 Se declara zona miniera Moldova Noua-Anina, județul Caraș-Severin, ca zona defavorizată. Articolul 2 Aria geografică strict delimitata a zonei miniere Moldova Noua-Anina, județul Caraș-Severin, o reprezintă localitățile: Moldova Noua, Berzasca, Pescari, Sichevita, Carbunari, Sasca Montană, Anina, Oravita, Ciudanovita, Bozovici, Prigor, Mehadia, ca unități administrativ-teritoriale în suprafața de 192.618 ha, conform anexei nr. 1*). Articolul 3 Perioada pentru care zona miniera prevăzută la art. 1 se declara zona defavorizată este de 10 ani. Articolul
HOTĂRÂRE nr. 199 din 25 martie 1999 privind declararea zonei miniere Moldova Noua-Anina, judeţul Caraş-Severin, ca zona defavorizată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123576_a_124905]
-
sectorul 6. 237. Pintilie Benone-Viorel, născut la 15 mai 1968 în localitatea Fălticeni, județul Suceava, România, fiul lui Neculai și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 8160 Weiz, Lehargasse 14, cu ultimul domiciliu din România în comuna Cornu Luncii, sătul Sasca Mică, județul Suceava. 238. Pintilie Vetuta-Elisabeta, născută la 24 aprilie 1975 în localitatea Straja, județul Suceava, România, fiica lui Popescu Silvestru și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 8160 Weiz, Lehargasse 14, cu ultimul domiciliu din România în comuna Straja
HOTĂRÂRE nr. 437 din 25 mai 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128613_a_129942]
-
Milcoveni - Rusova Nouă - Rusova Veche 8) Comună RACASDIA, cu satele: - Racasdia - Vraniut 9) Comună CIUCHICI, cu satele: - Ciuchici - Macoviste - Nicolint - Petrilova 10) Comună CICLOVA ROMÂNĂ, cu satele: - Ciclova Română - Ilidia - Socolari 11) Comună NAIDAS, cu satele: - Naidas - Lescovita 12) Comună SASCA MONTANĂ, cu satele: - Sasca Montană - Bogodint - Potoc - Sasca Română - Slatina-Nera 13) Comună CĂRBUNARI, cu satele: - Cărbunari - Stinapari 14) Comună SOCOL, cu satele: - Socol - Bazias - Cîmpia - Pirneaura - Zlatița 15) Comună POJEJENA, cu satele: - Pojejena - Belobresca - Divici - Radimna - Susca 16) Orașul MOLDOVA
ACORD din 13 ianuarie 1970 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind micul trafic de călători în zona de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127543_a_128872]
-
Veche 8) Comună RACASDIA, cu satele: - Racasdia - Vraniut 9) Comună CIUCHICI, cu satele: - Ciuchici - Macoviste - Nicolint - Petrilova 10) Comună CICLOVA ROMÂNĂ, cu satele: - Ciclova Română - Ilidia - Socolari 11) Comună NAIDAS, cu satele: - Naidas - Lescovita 12) Comună SASCA MONTANĂ, cu satele: - Sasca Montană - Bogodint - Potoc - Sasca Română - Slatina-Nera 13) Comună CĂRBUNARI, cu satele: - Cărbunari - Stinapari 14) Comună SOCOL, cu satele: - Socol - Bazias - Cîmpia - Pirneaura - Zlatița 15) Comună POJEJENA, cu satele: - Pojejena - Belobresca - Divici - Radimna - Susca 16) Orașul MOLDOVA NOUĂ, cu localitățile componente
ACORD din 13 ianuarie 1970 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind micul trafic de călători în zona de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127543_a_128872]
-
cu satele: - Racasdia - Vraniut 9) Comună CIUCHICI, cu satele: - Ciuchici - Macoviste - Nicolint - Petrilova 10) Comună CICLOVA ROMÂNĂ, cu satele: - Ciclova Română - Ilidia - Socolari 11) Comună NAIDAS, cu satele: - Naidas - Lescovita 12) Comună SASCA MONTANĂ, cu satele: - Sasca Montană - Bogodint - Potoc - Sasca Română - Slatina-Nera 13) Comună CĂRBUNARI, cu satele: - Cărbunari - Stinapari 14) Comună SOCOL, cu satele: - Socol - Bazias - Cîmpia - Pirneaura - Zlatița 15) Comună POJEJENA, cu satele: - Pojejena - Belobresca - Divici - Radimna - Susca 16) Orașul MOLDOVA NOUĂ, cu localitățile componente: - Moldova Nouă - Macesti - Moldova
ACORD din 13 ianuarie 1970 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind micul trafic de călători în zona de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127543_a_128872]
-
fiul lui Ferenc și Anna-Maria, cu domiciliul actual în Germania, 71065 Sindelfingen, Chemnitzerweg 6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Secuiesc, str. Bod Peter nr. 10, județul Covasna. 283. Filips-Karmazin Hermina, născută la 17 iunie 1963 în localitatea Sasca Montană, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Filips Heinrich și Olga, cu domiciliul actual în Germania, 90473 Nurnberg, Trebnitzerstr. 41, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. 16 Decembrie 1989 nr. 79, sc. B, ap. 19, județul Timiș. 284
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
Bolvașnița ● - 410. Bozovici - ● 411. Buchin ● ● 412. Carașova ● - 413. Ciuchici ● - 414. Constantin Daicoviciu - ● 415. Copăcele ● - 416. Dognecea ● - 417. Farliug ● 418. Goruia ● ● 419. Grădinari ● - 420. Lăpușnicu Mare ● - 421. Măureni - ● 422. Obreja ● ● 423. Ocna de Fier ● - 424. Pojejena - ● 425. Prigor ● - 426. Sacu - ● 427. Sasca Montană ● 428. Socol ● - 429. Târnova - ● 430. Turnu Ruieni - ● 431. Vrani ● ● Cluj Municipiul 432. Cluj-Napoca ● - 433. Dej ● - Orașul 434. Gherla ● Comună 435. Beliș ● ● 436. Bontida ● - 437. Calatele ● - 438. Căpușu Mare - ● 439. Cășeiu ● 440. Cătina ● - 441. Catcau - ● 442. Chiuiești ● - 443. Ciucea ● - 444
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
handicap Localitatea Talmaciu Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica Localitatea Rău Vadului Centru de integrare prin terapie ocupaționala Localitatea Dumbrăveni 33. Județul Suceava Centru de îngrijire și asistența Localitatea Pojorâta Centru de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap Localitatea Sasca Mică Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica Localitatea Costana 34. Județul Teleorman Centru de îngrijire și asistența Localitatea Olteni 35. Județul Timiș Centru de îngrijire și asistența Localitatea Varias Centru de îngrijire și asistența Localitatea Ciacova Centru de recuperare și
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 102 din 29 iunie 1999 - (*actualizată*) privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148523_a_149852]
-
handicap Localitatea Talmaciu Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica Localitatea Rău Vadului Centru de integrare prin terapie ocupaționala Localitatea Dumbrăveni 33. Județul Suceava Centru de îngrijire și asistența Localitatea Pojorâta Centru de recuperare și reabilitare a persoanelor cu handicap Localitatea Sasca Mică Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrica Localitatea Costana 34. Județul Teleorman Centru de îngrijire și asistența Localitatea Olteni 35. Județul Timiș Centru de îngrijire și asistența Localitatea Varias Centru de îngrijire și asistența Localitatea Ciacova Centru de recuperare și
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 102 din 29 iunie 1999 - (*actualizată*) privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146203_a_147532]
-
Munții Apuseni. Minereurile complexe. În țara noastră, minereurile neferoase se găsesc îndeosebi sub formă de minereuri complexe (cupru, plumb și zinc etc.) în cele două zone amintite. Există însă și unele centre disparate: • cupru: Bălan (Munții Harghita), Moldova Nouă și Sasca Mon tană (Munții Banatului), Altân Tepe (Podișul Dobrogei); • plumb: Rușchița și Muncelu Mic (Munții Poiana Ruscăi). Prelucrarea acestor minereuri se face la Baia Mare (cupru, plumb), Zlatna și Roșia Poeni (cupru), Copșa Mică (zinc). Bauxita, principalul minereu din care se obține
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
smaraldul, că obrajii sunt roșii ca un măr copt, mama intervenea numaidecât, spunând că, frumoși sunt toți copiii când sunt mici, fără nicio deosebire. Mi-a povestit tata mult mai târziu, că într-o toamnă, o țigancă de la Frătăuții Noi, Sasca, a venit la noi cu o traistă de râșcovi, pentru a-i pune la murat, pentru iarnă. Nu vroia bani pentru ei, ci doar niște rufe vechi, bărbătești (având un băiat bolnav). Cât timp a fost plecată mama că caute
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
moldav un demers pe deplin justificat. Autorul acestor memorii învățătorul Gheorghe Rădășanu se prezintă prin microcosmosul reprezentat de casa copilăriei, trecând, conform propriei percepții, prin marea lume a familiei Iftime, din care provenea mama sa, la macrocosmosul satului Bogata (comuna Sasca în epocă, azi Baia) și a împrejurimilor sale. Scrisă spre sfârșitul vieții, datate între ianuarie 1971iunie 1974, " Viața mea", titlul cu care autorul și-a intitulat amintirile, este structurată în mai multe capitole inegale, fără criterii logice sau cronologice, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
perioada uceniciei sau momente din tinerețe, din jurul vârstei de 30 de ani. Rânduri semnificative ne sunt lăsate despre tatăl său, veteran al războiului din 1877-1878 și primar al satului Bogata. Un detaliu interesant îl oferă despre Iorgu Vasiliu, primarul din Sasca pe care Mihail Sadoveanu îl transpune în episodul de la Doi Meri din romanul "Baltagul" sau prefectul Aduțu Isăcescu și institutoarea Zulnica Isăcescu, parodiați de Caragiale în Zoe și Tipătescu din "O scrisoare pierdută". Poate surprinde atașamentul țăranului moldovean față de fostul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a pus deplin și convins în slujba școlii, a educării copiilor din satul natal, a ridicării nivelului economic, social și cultural a locuitorilor din mediul rural românesc. Gheorghe Rădășanu s-a născut la 28 octombrie 1884 în satul Bogata, comuna Sasca (acum localitatea aparține comunei Baia) din județul Suceava 2. A fost primul născut al lui Nicolae Grigore Rădășanu, veteran din războiul de independență și primar în satul Sasca și al Paraschivei Pachița Iftime. A urmat doi ani (1894-1896) la Școala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Rădășanu s-a născut la 28 octombrie 1884 în satul Bogata, comuna Sasca (acum localitatea aparține comunei Baia) din județul Suceava 2. A fost primul născut al lui Nicolae Grigore Rădășanu, veteran din războiul de independență și primar în satul Sasca și al Paraschivei Pachița Iftime. A urmat doi ani (1894-1896) la Școala primară din Baia, având învățător pe Petre Cucescu, absolvent al Școlii normale "Vasile Lupu" din Iași. Deși a frecventat doi ani, n-a reușit să promoveze în clasa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
că elevului Rădășanu i-au plăcut următoarele materii: geografia, științele naturii și pregătirea agricolă unde a avut cele mai bune rezultate. După absolvirea școlii (1906) și după satisfacerea stagiului militar în anii 1906-1907, e numit învățător, la Școala primară din Sasca, pe data de 1.XI.1907. La 1 ianuarie 1908 e transferat, la cerere, la Școala primară din Bogata, satul său natal, unde a funcționat până la 1 octombrie 1941, când a ieșit la pensie. Acest fapt s-a datorat programul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a conferențiat pe tema modificărilor din legea învățământului. Totodată s-a hotărât o inspecție la școala din Bogata pentru 3 aprilie, anul următor 46. El a devenit în anii interbelici președintele Cercului cultural "Baia" coordonând activitățile din satele Baia, Bogata, Sasca, Păișeni, Fântâna Mare, Cotu Băii, Spătărești, Dumbrăvița.47 Din rapoartele de inspecții ale Inspectoratului școlar Baia aflăm că în decembrie 1929 că Rădășanu a primit calificativul bine, în timp ce ceilalți doi colegi din școala Bogata au primit doar calificativul mulțumitor. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a pus pe pernile evreilor care erau crâșmari Naftulea Haimovici. Și a doua zi lipsește o pernă de la evrei. Cine a luat perna? Toți au zis că nevasta sergentului că ea a pus băetu pe perni. Și primar al comunei Sasca din care făcea parte și Bogata era Iorgu Vasiliu, pe care Mihai Sadoveanu [6] îl pomenește cu crâșma la doi meri în romanul Baltagul. Și poruncește mamei să se aplece și s-o bată primarul cu biciu. Și atunci Alexandra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fimee borcănoasă 16 și foarte răutăcioasa, că am cunoscut-o și eu crescând mai mare. Și 20 de ani a trăit mama ca tata foarte bine. Nu se sfădeau nici de feli și se înțelegeau minunat. Dar oameni din comuna Sasca l-au ales, primar și de atunci tata s-a stricat. Nu mai venea acasă când trebuia. Și când venea făcea huit și s-o bată pe mama și ea fugea la bunicu. Și așa a trăit mama alți 20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Mihailescu și plătesc 15 lei pe lună". "Să vii la mine să-mi înveți nepotul Popovici Titu și nu vei plăti nimica". Și după ce am stat 10 luni la el, s-a dus la Domnița Elena Suțu, [21] proprietara moșiei Sasca și a spus: "Primarul Rădășanu de la Sasca și-a ținut băetul la gazdă la mine și n-a plătit nici un ban și are a-mi plăti 300 de lei". Și bietul tata a plătit 300 de lei, că el era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]