1,927 matches
-
miza: "criteriul legislativ al visului". Din această perspectivă, a operei, scriitorul aderă mai curând la o lume a Tatălui, "guvernată de logos, de sens și de lege", decât la cea maternă, "populată de fantasmele și iluziile eului". Cea din urmă, saturată de imagini fluide, se structurează după geometria săbiilor trase (titlul unui articol al lui Dimov despre Ion Barbu mi se pare întru totul relevant) a celei dintâi. Spre deosebire de creația poetică, strânsă în volume după mulți ani de gestație, scrisorile de
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
generalii Pavlov și Vinogradov. Jean-Paul Boncour e o personalitate foarte diversă; vânător, petrecăreț. Dezvoltăm relațiile noastre culturale cu rușii. Kemenev, atașatul cultural rus, ne trimite un text cu concepția lui despre literatură și artă; include tot realismul socialist. E, deopotrivă, saturat de un academism burghez și de un socialism îngust. Rușii își trimit odraslele la grădinițele noastre pentru copii. La Institutul nostru a fost inaugurat un curs de limba rusă sub oblăduirea lui Amedée Drouhin, iar profesorii ruși de franceză mențin
România anilor 1939-1946 by Jean Mouton () [Corola-journal/Journalistic/8920_a_10245]
-
a le retipări cărțile în grabă, superficial, fără profesionalism, numai pentru a obține un profit maxim. Într-o concurență neloială cu specialiștii care lucrează ani de zile la ediții critice, aceste edituri sunt, tocmai datorită neseriozității lor, mai rapide și saturează piața de carte cu producția lor toxică. Alte edituri-pirat împing imoralitatea până la ilegalitate, sfidând existența unor copy-right-uri și publicând orice autor de succes fără să dea explicații, fără să răspundă la somații, fără să reacționeze în mod rațional la argumente
A cui este literatura română? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9153_a_10478]
-
privirile mai ales către omul concret, către multiplele lui ipostaze culturale și către gîndurile sale nemijlocit exprimate. Pentru că Baba nu este prezent în album doar ca pictor, ci și ca scriitor, ca infatigabil consumator de cultură și ca un spirit saturat de enorme energii și, simultan, sfîșiat de îndoieli și bîntuit de sentimentul zădărniciei. în notele de jurnal și în splendidul autoportret narativ în care artistul își urmărește propria devenire, cu încredințarea că participă la însăși lucrarea destinului, Cornelui Baba este
Chipurile lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9259_a_10584]
-
calificative și le pune deoparte, pentru sine, ca un credincios veritabil care îți vorbește de dimineața până seara despre păcatele sale. Căldura inimii și lumina din ochi transformă, prin urmare, anii de viață parcurși într-o perioadă plină de frumusețe, saturată de experiențe care l-au îmbogățit interior. Jurnalul nefiind unul liniar, asociațiile libere apar frecvent, sporind coeficientul de atenție și interes, la lectură. Totuși, ordonarea cronologică se impune în cele din urmă, "salturile" memoriei nereușind să disloce marile fragmente biografice
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
Această zi se mai numește și ziua de Ispas sau Paștele Cailor. Denumirea de Ispas vine de la un personaj care cconform tradiției, ar fi asistat la înălțare.Denumirea de Paștele Cailor vine de la faptul că în această zi, caii se satură, însă numai pe o perioadă limitată la o oră.Această sărbătoare este foarte importantă pentru religia ortodoxă, fiind la fel de importantă precum și sărbătoarea de Paște.În această zi se mănâncă pentru ultima oară în an ouă roșii, iar salutul prietenesc al
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
că și Divi nul a avut același răspuns, în doi peri, la problema asta. * Un gram de agonie face mai mult decât o tonă de fericire: agonia te poate ucide, însă nu o face decât într-un târziu, când se satură de tine; pe când fericirea, care nu știe să ucidă, te omoară din greșeală, din prostie. * Mă gândesc la preotul M.E., care știe tot ce vrea Dum nezeu de la mine... Ar fi trebuit, deci, să fi murit de mult. * Îmi amintesc
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
că revoluția lui (interioară și socială) se amână din cauza vipiei. Gabriel Dimancea, fost combatant pe front, face parte din așa-zisa "generație a tranșeelor". Destinul și frământările sale sunt continuate din Revelionul (1977). Profesor și ziarist în Platonești, urbe bărăgăneană saturată de provincialism, adoptă, ca o formă de rezistență la mediu, ironia, umorul și teribilismul, un mod de a se apăra, totuși neconstructiv, nefructuos, pentru că nu-l ajută să devină el însuși, ci numai să se izoleze. Gabriel Dimancea pare să
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
unei relative pacificări. El trece, potrivit eseistului nostru, în rococo p;recum într-una din "epifaniile grației", exprimînd "nu atît o formă Ťexacerbatăť de baroc, cît o Ťdecantareť vizionar-stilistică în transcendența unei categorii estetice". Poetul se orientează către peisajul opulent, saturat de sine, al mirajului său care-i limpezește universul lăuntric. Rococoul tardiv al autorului Rondelurilor etalează un hedonism estetic, o chietudine, un tandru epicureism, inducînd un simțămînt de confort, de reducție a impresionabilității excesive, a tulburării provocate de stările conflictuale
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
limanul unei relative pacificări. El trece, potrivit eseistului nostru, în rococo precum într-una din "epifaniile grației", exprimînd "nu atît o formă "exacerbată" de baroc, cît o "decantare" vizionar-stilistică în transcendența unei categorii estetice". Poetul se orientează către peisajul opulent, saturat de sine, al mirajului său care-i limpezește universul lăuntric. Rococoul tardiv al autorului Rondelurilor etalează un hedonism estetic, o chietudine, un tandru epicureism, inducînd un simțămînt de confort, de reducție a impresionabilității excesive, a tulburării provocate de stările conflictuale
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
hibrizi născuți din cele mai fantastice acuplări, personajele lui Câlția refac istoria obscură a unui OM care a dobîndit abilitatea de a-și ascunde bine ulcerațiile și nenumăratele coșmaruri. ION Dumitriu: apolinic, generos, posedat de cultul stabilității. O privire epicureică, saturată de senzații și generatoare, la rîndul ei, de nesfîrșite voluptăți, trece dincolo de mirajul suprafețelor și se sprijină pe chipul netrecător al lucrurilor. Pictorul caută esențe, ciocănește coaja pentru a asculta, în străfunduri, ecoul arhetipului. Cu fața întoarsă către lumea rurală
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
amprenta inconfundabilă, sardă, ci și a unui prozator viguros, care îmbogățește patrimoniul artistic al insulei natale. În plus, printr-o poveste de dragoste și ură de pe vremuri, Salvatore Niffoi, revitalizează subtil romanul istoric; o face renunțînd la insistentele reconstituiri, care saturau proza de gen precedentă.
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
lîngă norocul de-a avea har, trebuie să mai ai și harul de-a avea noroc!”spunea H.Berlioz. E mai mult decît un citat: e viața noastră... Încă din antichitate, Eschil spunea că de fericire și succes nu se satură nimeni. Pesemne, unde nu avem parte prea des de ele. CÎnd a murit marele actor Gheorghe Dinică, o parte a presei a scris că replica lui ...emblematică ar fi fost „ Nu trage, dom’ Semaca!”. Și pe posturile tv au vorbit
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
nouă în primul loc: e timpul să îți amintești: când ai văzut-o ultima dată pe ființa ta iubită ai fost alături de ea timp de zece zile, zece zile au strălucit firele de iarbă lângă fântâna cu apă rece care satură setea de dragoste, zece zile au luminat stelele poienița catifelată, cu leuștean și ghimbir, și cât ai fost împreună cu suflețelul tău drag stelele s-au rearanjat pe cerul lăptos, formând constelația luo na, care are de șase ori câte trei
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
veți ierta dacă am intrat În prea multe amănunte, furând din timpul ce vă aparține! Cu prețuire, Valentina Becart 11 ianuarie 2008 O vizită la București Am ajuns și la București. Îmi doream de mult să ies puțin din mediul saturat de provincialism. Iarna mi sa părut lungă, sumbră și grea. N-a fost multă zăpadă, a nins destul de puțin, În schimb, gerurile au fost necruțătoare ( 25, 30 de grade). Aproape o săptămână nu am reușit să ies din casă. După
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
urât doar la cele care amenințau granițele țării sau securitatea națională, or ea nu-i cerea iubitului ei ficțiune decât s-o lase să-și așeze capul pe umerii lui, să-și lase lacrimile în voie, să plângă până se satură, îi era atât de dor de el, avea nevoie să-l audă, să-l vadă, să-l atingă, să respire aerul din jurul lui... dar... el "nu-și aparținea". Își imaginase chiar o vacanță cu el, la mare, o fascina marea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
acesta un semn ce putea vorbi, cu prisosință, în locul multor argumente de fațadă. Din când în când, Olga, la începutul vieții ei conjugale, îi trimisese Inei câte o misivă povestind detaliat aspecte din viața ei cu Victor. Scrisorile îi erau saturate până la refuz cu laude la adresa acestuia. Din toate scrisorile ei reieșea că avea o viață plină, o căsătorie reușită. Ina, prin firea ei iertătoare, se bucurase sincer de realizările prietenei sale; în fond, fiecare ființă trăitoare pe acest pământ are
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
vocea. "Oho!", îl susținu baba de Fito. "Plus ce ciugulesc din orice sponsorizare, fie de la minister, fie de la aiuriții ăștia de la Uniunea Europeană pe care îi faci din două vorbe și trei hârtii. Ce să mai vorbim, că nu-i mai satură nimeni de foamea asta de bani!" Atunci ce mai vrei? Cui să te plângi, corb la corb nu-și scoate ochii." "Păi, nu și-i scoate cân' amândoi îmbucă din același cașcaval", observă supurând de invidie Săvuleasca. Se sumeți, cuprinsă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
anului. Nu m-aș plictisi de mine și aș mirosi atât de frumos! Albastrul mă prinde de minune. Am avut cândva o cămașă albastră cum e cerul și eram tare mândru de ea. Antoniu: Tu crezi că cei care se satură de viață, se transformă În brazde pe care cresc albăstrele? Cine se satură de viață, Își dă drumul În gol de pe vreo stâncă, Înghite melci otrăviți, sare la gâtul inocenților sau dă de mâncare pisicilor, șoareci morți de frică, lăsând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Albastrul mă prinde de minune. Am avut cândva o cămașă albastră cum e cerul și eram tare mândru de ea. Antoniu: Tu crezi că cei care se satură de viață, se transformă În brazde pe care cresc albăstrele? Cine se satură de viață, Își dă drumul În gol de pe vreo stâncă, Înghite melci otrăviți, sare la gâtul inocenților sau dă de mâncare pisicilor, șoareci morți de frică, lăsând peste tot petice de hârtie scrise În mare grabă. Kawabata: Uite, Închid ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
proclamă ca fiind cea mai prețuită comoară a germanilor: prietenia „ideală“ dintre bărbați. Când Fundația și-a deschis porțile, oponenții lui Martin au găsit ținta mult căutată. „Umanitatea pe la spate“, așa suna sloganul lor. De atunci, criticii nu se mai satură să propage că „bârlogul trebuie curățat prin afumare de cei dinspre care bate o adiere delicată de parfum și vaselină“. Cel mai Îndârjit oponent se pare că era un fost coleg de-al său, care mai lucrase cu Froehlich Înainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de fapt, niște mănuși cu un deget. Nu au degete, iar spațiul dintre index și degetul mare a fost transformat Într-un buzunar, Într-un fel de Împletitură, căptușită cu păr, pictată În culori naturale. E pentru cei care se satură de mâna lor neinspirată. Înăbușind un zâmbet, Karp deschise o casetă din sticlă și scoase niște albume foto de mărimea unui timbru. Dacă le răsfoiai destul de repede, apăreau niște scene. Dora râse când reuși să aducă la viață un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o observase, ceva ce, spunea ea, l-ar fi interesat cu siguranță pe Froehlich. Dora descoperise că unii voiau să-și vadă gesturile În oglindă, pe când ceilalți, dimpotrivă, se fereau de ea, parcă hipnotizați. Am clienți care nu se mai satură. Pentru ei, o oglindă era prea mică. Vor să vadă tot ce se Întâmplă, din cât mai multe unghiuri cu putință, din momentul În care Își scot pălăria, până când o pun din nou În cap. Ce fac În timp ce ei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
rama, găurind cu degetele hîrtia și începe să-l lovească, întîi în frunte, apoi unde nimerește. Na coroană, pușlamaua dracului! După ce că te-am adunat de pe străzi, te-am făcut om, ai familie, copii, tot ce-ți trebuie, nu te mai satură naiba! Dintre scursori te-am adunat, după scursori te trage Dracul! Na, să te saturi! Mi-am turnat un pahar și-o cafea, că-s și eu om, și le-ai dus ăleia cu căciulă albă, las' c-o altoiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
am citit întâlnești, mult prea rar, și câte una luminoasă, unde Nichita Stănescu e poet. Ciudat, acele versuri par scrise de altcineva, de un Nichita Stănescu care se hotărăște brusc să nu mai mimeze, să nu mai teatralizeze, parcă se satură și el de toată mascarada, și găsește sunetul curat al Cuvintelor. Trebuie să existe o legătură între această mascaradă lirică și apariția lui Nichita Stănescu pe ecranul televizorului, pe la începutul negrilor ani ’80, ca să ne „zică”, să ne „dea sfat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]