186 matches
-
soi de referință Riesling italian). 2.5. Culoarea nodurilor pe partea ventrală (cod OIV 010; UPOV 12; IBPRG 6.1.7.) . Se fac aceleași notări ca la partea dorsală schimbându-se soiurile de referință: verde (nota 1 - soi de referință Sauvignon), verde cu dungi roșii (nota 2 - soi de referință Listan) și roșie (nota 3 - soi de referință Madaleine Angevine). 2.6. Desimea perilor scurți, rigizi, pe nodurile lăstarilor (cod OIV 011; UPOV 13; IBPRG 4.1.4.). Se apreciază la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
dinte (pinten) pe margini . Pentru acest caracter OIV propune încă un descriptor: baza sinusului pețiolar limitată de nervură (081-2) cu următoarele notări: nelimitat (nota 1 - soi de referință Chasselas blanc), limitat pe o latură (nota 2 - soi de referință Cabernet Sauvignon), limitat pe ambele laturi (nota 3 - soi de referință Chardonnay). Pentru descriptorul anterior, OIV propune eliminarea notației sinus pețiolar delimitat de nervură. 4.18. Forma sinusurilor laterale superioare (cod OIV 082; UPOV 44; IBPRG 6.1.33.) este determinată de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
18. Forma sinusurilor laterale superioare (cod OIV 082; UPOV 44; IBPRG 6.1.33.) este determinată de gradul de suprapunere a lobului terminal (median) cu lobii laterali superiori și poate fi deschisă în formă de V (Cinsaut) sau U (Cabernet Sauvignon) sau închisă cu lobii ușor sau foarte puternic suprapuși (Clairette). De asemenea, acesta poate lipsi ca la Vitis riparia . 4.19. Forma bazei sinusurilor laterale superioare (cod OIV 083; UPOV 45; IBPRG 6.1.33.) poate avea următoarele caracteristici: în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
unele particularități ce se pot întâlni la acest caracter, OIV (083-2) propune încă un descriptor, prezența unui dinte în sinusurile laterale superioare (între N1 și N2) cu următoarea notație: 1- absenți ca la Chasselas și 2 prezenți ca la Cabernet Sauvignon, Riesling italian etc. 4.20. Desimea perilor lungi orizontali, între nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 084; UPOV 48; IBPRG 4.1.10.) se apreciază prin examinarea suprafeței mezofilului frunzei partea inferioară a sa între nervurile principale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de referință fiind cele menționate . În legătură cu unele particularități ce se pot întâlni la acest caracter, propune încă un descriptor, prezența unui dinte în sinusurile laterale superioare cu următoarea notație: 1- absenți ca la Chasselas și 2 prezenți ca la Cabernet Sauvignon, Riesling italian etc. 4.22. Desimea perilor lungi orizontali, pe nervurile principale pe fața inferioară a limbului (cod OIV 086; UPOV 51; IBPRG 6.1.34.) se examinează nervurile principale pe toată lungimea lor, pe fața inferioară a limbului , pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Uniformitatea culorii pieliței (cod OIV 226; UPOV 67; IBPRG 6.2.12.). Se stabilește de asemenea la boabele bine expuse la soare și poate fi neuniformă (nota 1 - soi de referință Cardinal) și uniformă (nota 2 - soi de referință Cabernet Sauvignon). 9.8. Pruina (cod OIV 227; UPOV 68; IBPRG 6.2.13.). Se apreciază vizual existența și grosimea stratului de pruină, prezent pe suprafața bobului. 9.9. Grosimea pieliței (cod OIV 228; UPOV 39; IBPRG 7.1.8.). Este determinată
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Randomly Amplified Polymorphic DNA - Polimorfismul ADN Amplificat Aleator) și ISSR - PCR (Inter Simple Sequence Repeat-Polymerase Chain Reaction, Repetarea Secvențelor Simple-Reacția în Lanț a Polimerazei) a fost efectuată în cadrul a patru soiuri de viță de vie, foarte răspîndite în Chile (Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Merlot și Carmenere), iar ca și referință externă a fost folosit material vegetal de origine franceză. Rezultatele obținute prin aplicarea ambelor tehnici, evidențieză faptul că, există diferențe între varietățile studiate, și că metoda ISSR a fost superioară metodei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
direct din Franța. Aceasta înseamnă că varietățile de Merlot cultivate în Franța și Chile sunt genotipuri diferite. Analiza genetică microsatelitară a permis stabilirea originii unor soiuri de viță de vie (Sefe ș.a., 1997). Astfel, s-a concluzionat că soiul Cabernet Sauvignon provine din încrucișarea soiurilor Cabernet franc x Sauvignon franc; soiul Blauburgunder din Portugieser bleu x Blansfrankisch; soiul Neuburger din Sylvaner x Veltliner rouge; soiul Zweigelt din încrucișarea soiurilor Blanfrankich x Saint Laurent. În studiile efectuate la Institututul de Cercetare pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Merlot cultivate în Franța și Chile sunt genotipuri diferite. Analiza genetică microsatelitară a permis stabilirea originii unor soiuri de viță de vie (Sefe ș.a., 1997). Astfel, s-a concluzionat că soiul Cabernet Sauvignon provine din încrucișarea soiurilor Cabernet franc x Sauvignon franc; soiul Blauburgunder din Portugieser bleu x Blansfrankisch; soiul Neuburger din Sylvaner x Veltliner rouge; soiul Zweigelt din încrucișarea soiurilor Blanfrankich x Saint Laurent. În studiile efectuate la Institututul de Cercetare pentru Viticultură și Oenologie din Pecs (Ungaria) s-a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
arginină ar putea fi folosită ca un descriptor pentru soiurile de viță de vie. Spre exemplu, soiul Chardonnay este mai bogat în prolină, iar Pinot noir în arginină. Din punct de vedere statistic raportul prolină / arginină arată că soiurile Chardonnay, Sauvignon blanc și Cabernet Sauvignon sunt diferențiate genetic cu un interval de încredere de 95%, în timp ce la soiurile Pinot noir și Merlot diferențele sunt nesemnificative. Un caz aparte îl reprezintă hibrizi producătorii direcți Concord, Delaware și Catawba ce aparțin speciei americane
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
folosită ca un descriptor pentru soiurile de viță de vie. Spre exemplu, soiul Chardonnay este mai bogat în prolină, iar Pinot noir în arginină. Din punct de vedere statistic raportul prolină / arginină arată că soiurile Chardonnay, Sauvignon blanc și Cabernet Sauvignon sunt diferențiate genetic cu un interval de încredere de 95%, în timp ce la soiurile Pinot noir și Merlot diferențele sunt nesemnificative. Un caz aparte îl reprezintă hibrizi producătorii direcți Concord, Delaware și Catawba ce aparțin speciei americane Vitis labrusca, în care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
viață, plăcut, acid și aromat.În mare parte vinul este consumat in primul sau al doilea an de la roadă. După câțiva ani de păstrare în butoaie și butelii, buchetul și gustul se apropie de cele ale pepenelui galben. Originea strugurilor Sauvignon blanc se găsește în vestul Franței, pe valea Loirei și în regiunea Bordeaux. La un moment dat în secolul XVIII soiul a fost hibridat cu Cabernet Franc dând naștere soiului Cabernet Sauvignon în Bordeaux. În pofida numelor asemănătoare Sauvignon blanc nu
Sauvignon blanc () [Corola-website/Science/315956_a_317285]
-
apropie de cele ale pepenelui galben. Originea strugurilor Sauvignon blanc se găsește în vestul Franței, pe valea Loirei și în regiunea Bordeaux. La un moment dat în secolul XVIII soiul a fost hibridat cu Cabernet Franc dând naștere soiului Cabernet Sauvignon în Bordeaux. În pofida numelor asemănătoare Sauvignon blanc nu are nicio relație cunoscută de rudenie cu mutația Sauvignon Rosé care se cultivă în valea Loirei, în Franța. Sauvignon blanc este un vin demisec, cu o culoare galbenă-canar cu reflexe verzui strălucitoare
Sauvignon blanc () [Corola-website/Science/315956_a_317285]
-
Originea strugurilor Sauvignon blanc se găsește în vestul Franței, pe valea Loirei și în regiunea Bordeaux. La un moment dat în secolul XVIII soiul a fost hibridat cu Cabernet Franc dând naștere soiului Cabernet Sauvignon în Bordeaux. În pofida numelor asemănătoare Sauvignon blanc nu are nicio relație cunoscută de rudenie cu mutația Sauvignon Rosé care se cultivă în valea Loirei, în Franța. Sauvignon blanc este un vin demisec, cu o culoare galbenă-canar cu reflexe verzui strălucitoare. Are aromă destul de intensă, amintind-o
Sauvignon blanc () [Corola-website/Science/315956_a_317285]
-
Loirei și în regiunea Bordeaux. La un moment dat în secolul XVIII soiul a fost hibridat cu Cabernet Franc dând naștere soiului Cabernet Sauvignon în Bordeaux. În pofida numelor asemănătoare Sauvignon blanc nu are nicio relație cunoscută de rudenie cu mutația Sauvignon Rosé care se cultivă în valea Loirei, în Franța. Sauvignon blanc este un vin demisec, cu o culoare galbenă-canar cu reflexe verzui strălucitoare. Are aromă destul de intensă, amintind-o pe cea de iasomie sau de mirosul florilor de viță-de-vie. După
Sauvignon blanc () [Corola-website/Science/315956_a_317285]
-
secolul XVIII soiul a fost hibridat cu Cabernet Franc dând naștere soiului Cabernet Sauvignon în Bordeaux. În pofida numelor asemănătoare Sauvignon blanc nu are nicio relație cunoscută de rudenie cu mutația Sauvignon Rosé care se cultivă în valea Loirei, în Franța. Sauvignon blanc este un vin demisec, cu o culoare galbenă-canar cu reflexe verzui strălucitoare. Are aromă destul de intensă, amintind-o pe cea de iasomie sau de mirosul florilor de viță-de-vie. După o perioadă de păstrare, o parte din aromă este estompată
Sauvignon blanc () [Corola-website/Science/315956_a_317285]
-
șoc și de furie. Se gândea și la Sam. Refuza să accepte că era parte din clica asta de oameni, era mai mult decât vrednică de dispreț. Deschise o sticlă de vin și se așeză pe canapea, dând pe gât Sauvignon și Încercând să se calmeze. Se Întrebă ce aveau să facă Hardacre și Jill acum. Vor dispărea fără urmă? Se Îndoia. Hardacre era un bătăuș arogant și Jill avea probabil să se calmeze până la urmă și să continue să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
leuștean, fenicul), și pinenul (pătrunjel, leuștean, țelină). Cetonele terpenice ciclice sunt carvona (chimion, mărar) sau fencona (fenicul). Sesquiterpenele sunt reprezentate de carotolul și daucolul din morcovi Există și compuși mai complecși, în mere, coriandru, fructe subtropicale. Soiul de struguri Cabernet Sauvignon are drept principali constituenți ai aromelor linaloolul și geraniolul. Aroma de muscat este definită de un număr de terpene (1,3 mg/l) dintre care linaloolul reprezintă circa 0,4 mg/l, geraniolul 0,3 mg/l, nerolul 0,08
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în producerea vinurilor albe și roșii de masă, a vinurilor albe și roșii de calitate, dulci naturale și a vinurilor spumante. Soiurile mai cultivate aici sunt: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Frâncușă, Tămâioasă românească, Sauvignon, Cabernet sauvignon, Merlot etc. O direcție secundară de producție este cultura soiurilor pentru struguri de masă din grupa Chasselas, la care se adaugă a serie de creații noi românești: Gelu, Victoria, Paula etc. III. Regiunea viticolă a dealurilor Munteniei și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
vinurilor albe și roșii de masă, a vinurilor albe și roșii de calitate, dulci naturale și a vinurilor spumante. Soiurile mai cultivate aici sunt: Fetească regală, Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Frâncușă, Tămâioasă românească, Sauvignon, Cabernet sauvignon, Merlot etc. O direcție secundară de producție este cultura soiurilor pentru struguri de masă din grupa Chasselas, la care se adaugă a serie de creații noi românești: Gelu, Victoria, Paula etc. III. Regiunea viticolă a dealurilor Munteniei și Olteniei 18
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Mangalia Constanța 31. Istria-Babadag Istria Constanța, Babadag Tulcea, Valea Nucarilor Tulcea 2 centre distincte: Hârșova Constanța, Dăeni Tulcea 32. Sarica-Niculițel Niculițel Tulcea, Tulcea Tulcea, Măcin Tulcea Principala direcție de producție este producerea vinurilor albe și roșii de calitate, din soiurile: Sauvignon, Chardonay, Pinot gris, Riesling italian, Merlot. Tot aici se obțin cantități mari de struguri de masă, din toate epocile de maturare. VII. Regiunea viticolă a teraselor Dunării 33. Ostrov Ostrov Constanța, Băneasa Constanța, Oltina Constanța, Aliman Constanța 1 centru distinct
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
g/L. Produce 6-8 t/ha (Crăciunel - Blaj) și 7-11 t/ha în Valea Călugărească. Se cultivă în Tansilvania (Cluj, Mureș, Sibiu). Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Blaj 12 4,5 26,5 Sauvignon blanc (Petit Sauvignon/Gros Sauvignon) - cultivat în Franța inițial, iar în prezent al doilea soi ca pondere internațională în comerțul de vinuri. Vinul este foarte fin, de culoare galben aurie (Petit Sauvignon) sau verzuie (Gros Sauvignon) și cu o aromă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
6-8 t/ha (Crăciunel - Blaj) și 7-11 t/ha în Valea Călugărească. Se cultivă în Tansilvania (Cluj, Mureș, Sibiu). Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Blaj 12 4,5 26,5 Sauvignon blanc (Petit Sauvignon/Gros Sauvignon) - cultivat în Franța inițial, iar în prezent al doilea soi ca pondere internațională în comerțul de vinuri. Vinul este foarte fin, de culoare galben aurie (Petit Sauvignon) sau verzuie (Gros Sauvignon) și cu o aromă specială. Se obțin
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ha (Crăciunel - Blaj) și 7-11 t/ha în Valea Călugărească. Se cultivă în Tansilvania (Cluj, Mureș, Sibiu). Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Blaj 12 4,5 26,5 Sauvignon blanc (Petit Sauvignon/Gros Sauvignon) - cultivat în Franța inițial, iar în prezent al doilea soi ca pondere internațională în comerțul de vinuri. Vinul este foarte fin, de culoare galben aurie (Petit Sauvignon) sau verzuie (Gros Sauvignon) și cu o aromă specială. Se obțin vinuri albe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
g/L Blaj 12 4,5 26,5 Sauvignon blanc (Petit Sauvignon/Gros Sauvignon) - cultivat în Franța inițial, iar în prezent al doilea soi ca pondere internațională în comerțul de vinuri. Vinul este foarte fin, de culoare galben aurie (Petit Sauvignon) sau verzuie (Gros Sauvignon) și cu o aromă specială. Se obțin vinuri albe de calitate. Strugurii sunt mijlocii - cilindrici. Boabe foarte dese, mici, sferice, ovale, deformate de compactitatea acestora, cu punct pistilar evident, galben verzui. Must semiaromat „cu aromă de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]