1,552 matches
-
izbucni iarăși în plâns. Am crezut că acolo voi întâlni o ceată veselă de tineri, dornici de distracție. Vezi, tanti, de regulă, am o logică de bun simț, deși nu sunt așa de inteligentă. Trebuia să-mi închipui că ceva scârțâie. Dar când iubești...Mi-a spus să vin mai devreme, ca să pregătim masa și decorurile din casă. Chipurile, să fie o petrecere ca-n basme. Și tăntălica a căzut în capcană...buf! - Adică... - Cum am ajuns acolo, dumnealui m-a
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
ați mai avea pentru un nou mandat? Doamna primar, Ancuța Belu: M-am gândit la un proiect prin care să acordăm burse pentru copiii ce obțin rezultate deosebite la învățătură. Îmi doresc să susțin învățământul, mai ales pe acela care scârțâie în localitate, adică liceul în mod special. Poate știți că, dacă în grupele școlilor primare și gimnaziale avem elevi buni, ba chiar foarte buni - olimpici, la liceu este o problemă.. Vom face o grilă pentru copiii din cadrul liceului din Mihail
INTERVIU CU DOAMNA PRIMAR A LOCALITĂȚII MIHAIL KOGĂLNICEANU, DOAMNA ANCUŢA BELU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378164_a_379493]
-
lor nomadă Scris-au versuri de baladă Și legende despre șatră Peste veacuri stau dovadă, Despre lumea lor ciudată, Ce-au văzut, ce-au să mai vadă: Căruțele ce trec în șir, Cu cai ce merg ca la paradă, Și scârțâie în zeci de locuri, Iar hardughia stă să cadă. Un tânăr mai înfipt din fire Pe calul său face bravadă. Iar seara, când se strâng la foc, Se-aude chiar și-o serenadă Și șoapte de îndrăgostiți Se-aud sub
GAZELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377203_a_378532]
-
dea jos haina și-l poftește să ia masa deja pregătită pentru el. Fiul începe să mănânce, iar mama își reia activitatea de la chiuvetă, spălând vase. Se lăsă o tăcere adâncă, în care se auzeau doar zgomotele de vesela ce scârțâia de curățenie. Însă, față de acest zgomot de fundal, iată că un oftat prelung de-al mamei a străpuns încăperea bucătăriei și iată că copilul și-a găsit răspuns.. În mintea lui ’infantilă’ drimuia situația precum că mama lui nu-l
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE (III)- FERICIREA CE POATE FI DATĂ ŞI CEA PROCURATĂ. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382091_a_383420]
-
T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului S-a ivit pe culme toamna Plutind cu stoluri mari de stele. Iat-o!...Sus în deal la strungă. Îngălbenește Țara! Acoperă-mi inima cu ceva! Scârțâie toamna din crengi ostenite, Copac de flăcări s-a-nălțat... Tu, inimă pustie, Ascultă-mă și lasă-mă să strig: Mi-e frică de-ntâmplare și mi-e frig! DAC-AM STRIGAT CĂ HAITELE NE FURĂ ADÂNCUL, CODRUL, CERUL - STEA CU STEA
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
vreau să-mi chem/ Imaginile care-n mine dorm,/ De care uneori mă tem.". În Puck, găsim nota argheziană din Cărticică de seară: "Dă-mi mâna, Puck. Pădurile-s a' noastre/ Pline cu zâne mici cât degetarul./ Pe prunduri fine scârțâie cleștarul/ Izvoarelor rotunde și albastre.// Vezi, Puck, aci-s știubeiele cu miere/ Din care puii urșilor, de-o șchioapă,/ Când viespiile-s duse, se îndoapă,/ Ca să mai crească-n minte și putere.// Pe gresiile calde dorm șopârle/ Subțiri, strânse-n pieptare
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
știe ce vrea să spună), iar creatorii basmului cult european sînt O. Perault și C. Anderson (?!). Și așa mai departe, pînă la nefericita mochetieră, din ograda romantismului românesc. Iaca izvorul perlelor școlare, universitare... De nu s-ar uita imediat, ar scîrțîi pînă la adînci bătrîneți în cultura generală. Decît să știi, așa pocite, nume de scriitori și de opere, mai bine să nu le știi deloc! Citind referatul, îți spui că furnizorul și cumpărătorul de asemenea marfă se joacă de-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
nu acasă, ci a început să trăiască la altă femeie, o tadjică cu dinți de aur și cu fața ca o lună, șefă de sală la restaurantul "Sever". De tăticul lui nu se mai temea, treburile bătrânului Lifantiev începuseră să scârțâie mai ales după reținerea fiului, și era cât pe ce să fie chiar el săltat după jaful de la construcția unei importante magistrale la care a diminuat cu 10 centimetri stratul de pietriș necesar la crearea unei fundații de calitate a
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
masacre de proporții au avut loc cu regularitate în școlile americane, iar experimentul care a survenit drept sursă de .inspirație filmului și romanului lui Todd Strasser, nu s-a lăsat cu victime. Lecția de autocrație este impecabil predată, însă demonstrația scîrțîie datorită teleologiei ei, pentru că este previzibilă de la un capăt la altul. Creat pe principiul acumulării de potențial, valul pierde pe parcurs această energie iluzorie cu toate că totul merge ca uns, iar în mod nefericit, regizorul simte nevoia să-l discrediteze pe
Cînd vine Valul... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8129_a_9454]
-
în bordeiul lui nu are nici măcar bucătărie este unul dintre ei. În plus, mi se părea interesant. Și am plecat din nou pe Truhanov, spre David Isaakievici. Nu era vânt. Podul era nemișcat, acoperit de o crustă de zăpadă, care scârțâia sub picioare. Podul acesta mi-a stârnit mereu uimirea și respectul prin izolarea lui hibernală. Uite și acum, mă uit la picioare, încercând să disting urme proaspete. Dar crusta e neatinsă. Poate că pe această insulă se poate ajunge și
Andrei Kurkov Ultima iubire a președintelui by Antoaneta Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8084_a_9409]
-
a observat concordanța cu imagistica poeziei blagiene. Tăcerea apare ca motiv recurent, cu mare forță sugestivă în imagini ce amintesc poezia lui Lucian Blaga. Poetul hipertrofiază prin asocierea unor sensuri opuse - tăcere/sunet („și-mi place-n urechi tăcerea cum scârțâie” (Romanță, III), auz/tăcere - „Tăcerea se aude cum s-a spălat cu apă” (Sinaia, IV), sau personifică - „Tăcerea doarme cu genunchii-n gură -/ cu mâna pleoapă s-a trezit -/ a spintecat-o trenul, ori îi pare/ că sângele din jur
Note despre expresionismul poetic al lui B. Fundoianu by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3900_a_5225]
-
luat chiar din ziua în care mă prezentasem la interviu. Dar nu-mi imaginam că lucrurile vor putea lua o turnură incredibilă. La expirarea intervalului am întrebat ce răspuns au să-mi dea și acesta a fost negativ. Ceva însă scârțâia și nu-mi dădea pace. Cusut, de bună seamă, cu ață albă. Și așa a și fost. Am aflat până la urmă cum stau lucrurile și de abia de acum intrăm într-un domeniu halucinant pe care merită să-l cunoască
Cam ce poate păți scriitorul român by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/4465_a_5790]
-
ea fața și-și simți buzele mișcându-se într-un zâmbet abia schițat. Ridică repede fărașul, luă mătura și se apropie. Bună dimineața, domnu... Invalidul nu-i răspunse. Se uită afară peste capul ei și piciorul de lemn începu să scârțâie și să bocăne îngrozitor, rășpăluind podelele. Se retrase câțiva pași de-a-ndăratelea parcă-l împingea cineva în piept -, apoi se întoarse cu spatele la ușă, fără nici un interes pentru ce se petrece afară, și, ocolind de cealaltă parte tejgheaua grosolană de scânduri nedate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de pământ. Simți prin pantaloni și cămașă răcoarea înviorătoare și bună. Mai mulți inși îl îmbrânceau din spate și-l duceau spre vagon pe Ghiță Todireanu. În jurul gleznelor lui slabe fâlfâiau manșetele zdrențuite ale nădragilor. O ușă metalică se auzi scârțâind înăbușită în vacarmul vocilor. Se uită. Nu zări nimic. Parcă ar fi orbit. O întunecime de nepătruns, după care locomotiva îl împroșcă învăluindu-l într-un nor de aburi. "Ei ei, ce-o fi și asta!?" Un munte de smoală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Așa cum o faci tu, cum o fac și eu. Adânc. Aproape inexplicabil. Împotriva oricărei logici. Sfidând rațiunea și tot ceea ce ține de asta. Tu și dragostea ta. Tu ...Dumnezeu al iubirii mele. Flash 22 (Nimeni) Dimineață de februarie. Geroasă. Zăpada scârțâie dureros la fiecare pas pe care îl face. Nu e nimeni pe stradă și suflă un vânt rece. Mărește ritmul, strângându-și paltonul negru în jurul trupului uscățiv. Slăbise mult în ultimii ani. Nu știa de ce, nici măcar nu încercase să afle
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
cu înfățișare de om, în pielea goală, cu păr lung pe toată suprafața corpului și cu coadă lungă ca de vită și coarne ca de țap, urlând și țipând și trântind obiectele ce se aflau în casă. Patul începea să scârțâie, casa trosnea din toate încheieturile, apoi se auzea un muget prelung și o voce răgușită din care se înțelegea: Asta-i casa mea! Ce căutați în ea? Ieșiți afară, afară de nu, vă prăpădesc! Au mers din nou la călugărul cel
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
din cutia de lemn, stă ca un semn, demn, rămas inutil lângă calculator prevestind că mușcata românească a urcat cu mult, peste creste! Celelalte au rămas mici, roase de furnici. Ca praful de zahăr uitat în credențul greu și grav, scârțâind din trupul bolnav. Totul e în declin: pereții au pocnit pe alocuri, ca niște ochii amenințați de deochi. Îmi amintesc că în biserica tatălui meu m-au deochiat, am căzut pe podea și vraja m-a lăsat, când mătușa m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
o pagină importantă pentru semnificația particulară a poveștii de dragoste relatate de P.H.L. Profesorul se regăsește cu Teodora, după vreo două săptămâni, în aceeași cameră de hotel, cu o masă, două scaune curbate, două noptiere și un pat dublu ce scârțâie la fiecare mișcare. Bărbatul este volubil, are multe de spus, continuând parcă lungile discuții din trenul în care s-au cunoscut și au călătorit de câteva ori împreună. Se îmbată de prezența ei ca la început, povestește, face asociații surprinzătoare
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
aerul înghițit, care, la eliberare, are un sunet... e ca un fel de șuier, se numește erigmofonie. Nu, nu e ca un șuier, mai mult ca un cârâit, ca un crănțănit spart de boabe de porumb, ca o ușă care scârțâie, ca o cretă nouă pe tablă... Și din nou, o să încercăm întâi o administrare de metrotrexat, trebuie să știți că există efecte secundare importante și zâmbetul gol, fără sens, fără sunet, fără aveți o ușoară disfonie, pentru că nu, nu mai
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
nopți, ca acum zece dimineți și patru sute patruzeci și patru de după-amieze și zece milioane cinci sute patruzeci și două de vise. Toate sunt la fel. Lambriul umflat din dreptul scării și a doua treaptă de sus în jos care scârțâie și pata de pe tavan, de când am trasat cu vârful bradului o dungă subțire ca o crestă tură proaspătă pe un obraz alb și proaspăt și „ce faci?“ mi-ai spus și te-ai încruntat și eu am râs și tu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
regăsiți. Nu-nțelegi. Nu-nțelegi nici asta... Puiul n-avea de gînd acum să mai plîngă de singurătate. În compania lupului se simțea în siguranță. "Noroc" cu foamea, care nu-i lăsă cale de întoarcere. În scurt timp, micuțul căprior scîrțîia de foame. Asta e! Așa, voinicule, strigă cît poți tu de tare! Cheam-o pe mama, să vină să te ia! Nu judecase greșit Lupino. Cît de departe de puiul ei poate să stea o mamă îndurerată? Speriate de apariția lupului
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
sapi, nimeni nu-i vrea răul celui de-alăturea, dar interesele fabricii sunt mai presus de ce crede lumea. Turnătoria-i una, principiile cu totul altceva! Să nu ne mai ascundem, să o spunem deschis: „- Tovarăși, așa nu mai merge, Aprovizionarea scârțâie, avem nevoie de o schimbare, îl propun pe tovarășul...”. Ce era dacă în adunarea generală o spunea cineva din rândul maselor, ca să nu plece inițiativa din C.O.M. (Comitetul Oamenilor Muncii)? În fine, bine că s-a rezolvat și
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
vorbim... — Făi, Vetuță, se repezi Caterina, să nu uiți mâine să-mi dai șablonul ăla de cruce. — Uit io! Tu uiți, că te-ai ramolit. Vai de sufletul tău de păcătoasă. Liota se stinse. De dincolo de gardul părculețului, un leagăn scârțâia sub vânt. Veni noaptea. Prin luminator se mai auzi o vreme zdrăngănit de cratițe, apoi luminile apuseră prin geamuri. Pe hol, pe la miezul nopții, se auzi tropăit, apoi blocul sucombă sub cerul întunecat, de primăvară timpurie. Dimineață, liota de mămăici
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
nici un cuvânt din compartiment. Schimbarea aceasta grosolană de situație îl zăpăci pe profesorul Leahu atât de tare, încât își scăpă ochelarii pe jos. Se repezi după ei, ca un liliac pălit în urechi, dar se dovedi un gest nepotrivit. Trenul scârțâi și frână brusc. Se trezi aruncat în brațele lui Che Guevara. Îl bufni cu putere în piept cu un umăr, după care i se scurse în brațe ca un copil coborând dintr-un corcoduș. Che Guevara îl privea fix, cu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
nu înțelegea de ce ar trebui să nu aibă ce mânca în favoarea țăranilor. Și acestea se întâmplau cu o zi înainte de înfăptuirea șușanelei-de-viță nobilă, care i-a marcat conte lui, pentru totdeauna, drumul în istorie. Legănându-se gânditor în șezlongul ce scârțâia din când în când la o mișcare mai bruscă, contele își mângâia barba lungă visând probabil la falansterul uriaș care se poticnise în regulile unei societăți prea plictisite ca să mai guste idei inovatoare. Aici, de fapt, intrăm în sfârșit în
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]