222 matches
-
râului secat. - Tot eu să am grijă de tine! Ia sticla asta violetă și privește prin ea până te înveți cu lumina! Apoi, Norocel oftă: - Am ajuns cum am ajuns, dar acum să vedem, frate-meu, ce-ți scapără sub scăfârlie? Că acolo n-o să fim primiți cu flori, mai ales dacă-l vestești pe Soare-Împărat că l-ai văduvit de Căpcăunul din Țara Nisipurilor. Ce-o să se bucure!... Apoi, Norocel începu să se sclifosească: “Măria Ta, noi suntem vitejii care
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
râului secat. - Tot eu să am grijă de tine! Ia sticla asta violetă și privește prin ea până te înveți cu lumina! Apoi, Norocel oftă: - Am ajuns cum am ajuns, dar acum să vedem, frate-meu, ce-ți scapără sub scăfârlie? Că acolo n-o să fim primiți cu flori, mai ales dacă-l vestești pe Soare-Împărat că l-ai văduvit de Căpcăunul din Țara Nisipurilor. Ce-o să se bucure!... Apoi, Norocel începu să se sclifosească: “Măria Ta, noi suntem vitejii care
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
din tine,De ce le trimiți la mine!? 16.09.2015... XXV. AGHIAZMATAR, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015. Aghiazmatar Mi-am luat aghiazmatar, Ah, ce bucurie! N-o să mă mai calce iar, Toți pe scăfârlie! De acum știu prea bine: La coadă nu mai stau! C-așa mie îmi convine, Iau aghiazmă câtă vreau! O să-mi spăl și portofelu’ Ca să-l umplu de parale! Cum altfel s-ajung ca Gelu, Cel mai tare din parcare
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
acest aghiazmatar Fac banu’ mai ușor! M-am făcut asociat Cu popa Cerchez Ca la vreme de mezat Să i-l închiriez. Citește mai mult AghiazmatarMi-am luat aghiazmatar,Ah, ce bucurie! N-o să mă mai calce iar,Toți pe scăfârlie! De acum știu prea bine:La coadă nu mai stau!C-așa mie îmi convine,Iau aghiazmă câtă vreau!O să-mi spăl și portofelu’ Ca să-l umplu de parale! Cum altfel s-ajung ca Gelu,Cel mai tare din parcare
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
să-i aducă o litră de lichior de mentă. - Da’ bani? - Băiii, nepoate, da’ cum să ceri bani de la mine!? Te duci și te descurci! Uite, ia ca să ai de drum! Tâmpitul de Sulfinel primi în loc de bani o scatoalcă în scăfârlia aia proastă și o tuli să îndeplinească ordinul șefului. Exact atunci una din ferestrele primăriei se făcu țăndări și o cărămidă ateriză în biroul primarului. Acestuia îi ieșiră și mai mult ochii din cap și se repezi afară să vadă
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
albe, încins cu o curea groasă, de piele, Gavrea pare și mai butucănos decât e. Când îl vede pe Ilarion, își face cruce și izbucnește în râs. - Făcu-mi sfânta cruce ! Ce-i cu tine, cioroiule ? Te-ai lovit la scăfârlie? Gavrea își trece mâinile după cureaua de piele care îi strânge mijlocul și râde scurt parcă ar necheza. - Vrei decorație? Ha, ha, ha! Vrei... - Tu mi-ai zis aseară, îngână Ilarion, pricepând totul și, uitându-se la oameni, simte cum
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
localizat prin satelit de pe înălțimile Afganistanului sub care se ascunde nenea Bin L... M-au ridicat la propriu și la figurat și m-au transportat împreună cu alți doi captivi, omuleți verzi, arestați pe când cădeau dintr-o farfurie zburătoare drept spre scăfârlia unui câine urmărit de trei chinezi la ambasada din Congo Brazaville din cauză de motive știute de ei în secret, direct la NASA. Pentru cercetări, au zis ei într-o englezească de baltă pe care eu nu am înțeles-o
MODERNIZĂRI LA CENTRALE TELEFONICE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357266_a_358595]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > DE POEZIE-MI ARDE-ACU? Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 547 din 30 iunie 2012 Toate Articolele Autorului M-ai întrebat, fir-ar să fie! Ce părere am de poezie? " M-am scărpinat în scăfârlie Și ți-am răspuns cu frenezie: Dă-o-n pana mea, de poezie! Doar tu ești interesantă; Că toți tembelii, astăzi, "scrie", Nu au bani, dar vor... amantă! "Vai!, (te-ai supărat subit), Te știam poet distins; Acum limba mi-
DE POEZIE-MI ARDE-ACU? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358387_a_359716]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > PLEAȘLCA PE SCĂFÂRLIE Autor: Dona Tudor Publicat în: Ediția nr. 328 din 24 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cum-necum, ne văzuram și la urzici... că așa e vorba amărășteanului prin mijlocul lui noiembrie, la prima șficuială de burniță, când nu știe ce-l
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
facă nod la gât cravatei, un "sorbonel" parașutat de uninominal în jocul politic, a declarat, cultural, la începutul acestei primăveri, că pe capul românilor a căzut o pleașcă. Nu alergați să căutați sub tichia lui ăla micu' pleașca, nici pe scăfârlie chilipirul! Degeaba vă uitați unii la alții să vă măsurați pleașca, gândindu-vă că unii și-ar fi aranjat-o să fie mai mare!! Lăsați vorbele guriștilor, acolo unde sunt ele rostite, în van și, cu o lopată și o
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
cu o sapă, o greblă, o bidinea, niscai semințe și-un ogor arat, făceți-vă lângă casă bucățica voastră de rai! Când o să vă ningă zarzărul cu floare, o să vă găsiți singuri chilipirul ! 12 martie 2009 Referință Bibliografică: PLEAȘLCA PE SCĂFÂRLIE / Dona Tudor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 328, Anul I, 24 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dona Tudor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
de consumație și de bordel, violatori, bătăuși, criminali, indivizi care, dacă ar fi să treacă pe ulița satului, lumea s-ar speria, și-ar lua copiii de la porți și i-ar bagă în casa rușinata, ei bine, ... XVIII. PLEAȘLCA PE SCĂFÂRLIE, de Dona Tudor, publicat în Ediția nr. 328 din 24 noiembrie 2011. Cum-necum, ne văzurăm și la urzici... că așa e vorba amărășteanului prin mijlocul lui noiembrie, la prima șficuială de burniță, când nu stie ce-l așteaptă în iarna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
la minte. Numai el are dreptate. În rest ... toți suntem niște căpiați. BĂTRÂNUL: N-o luați în seamă! De vreo câtva timp baba mea bate câmpii. Vede vede oșteni în zale, ba aude voci ciudate. Poate soarele i-a copt scăfârlia asta bătrână după ce i-a încins basmaua înflorată! BĂTRÂNA: Frumos din partea ta, nu am ce zice! Nu știi decât să mă faci de râs la toată lumea. Dar ce s-a întâmplat aici? Văd un urcior spart! RUTH: Eh, maică, mi-
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ROATA Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 954 din 11 august 2013 Toate Articolele Autorului S-a întâmplat demult, nimeni nu știe, Când prima dat' a fost uimită gloata, Din ginta nu știu cui, o scăfârlie Descoperi marea minune, roata, De s-au mirat un secol, două poate, Privind cum se rotea, cu întrebare, Deștepții ce-și dădeau și-atuncea coate: “La ce-ar putea fi ea folositoare?!” ; Târziu de tot, când plugul inventară, Le-a
ROATA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340540_a_341869]
-
încet, ascultând roțile cum scârțâie și boii cum răsuflă de greutate, ascultând “sfânta osteneală” cum se cuibărește în carne și în oase, cum își cere dreptul la hodină și tăcere!... Chitit lângă mătușa cea mare și abia văzându-mi-se scăfârlia dintre unelte și volbură, mă uit în urmă și aud cum țâncul pământului rămâne singur, fără legănare și strigându-ne să ne întoarcem mereu!... Mai încolo, în față, se aude satul, se văd lămpile începând să licărească a noapte și
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) () [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
al celulei. Era o tentativă naivă de sinucidere. Pe urmă conu Jorj mi-a luat capu-ntre palmele lui urieșești, mi l-a strâns la pieptu-i cu ciudate rezonanțe de joagăre în funcțiune, și-a cerut iertare până mi-a împuiat scăfârlia cucuiată, m-a certat că de ce nu i-am atras atenția, că nu-și dă seama când începe să se scarpine, că o face în mod reflex, că, dacă s-o mai întâmpla, să-i atrag doar atenția și nu
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) () [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
am cum să-mi dau seama cine poate fi. După o mică pauză revine: ascultă la mine, Năică e o curcă bearcă: de când îl cunosc eu n-a tăiat măcar un pui de găină , așa că nu-i trecea lui prin scăfârlie să ne-mpuște, a vrut să ne sperie, dar fac o mie de ideii: unde se poate duce el la Craiova? Nu l-o pune dracul să se ducă să-i spună soră-mi Ancuța? Doamne, de n-ar afla
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
rău de frig, ninsoare, Cât aveam leafa de mică, An de an, în veri, la mare, O frigeam cu o gacică, Și ce zile la Mamaia! Ce nopți albe-n Eforie! Mă trata gagica aia, Cu ce-mi da prin scăfârlie, Sprițuri, dans, antren, friptane, Mă ținea pe palme Tanța, (La hotel, de milioane, Îmi plătea chiar și chitanța!) Băi de soare, băi de mare, Și când m-aprindeam, băi vere! Mă stingea dintr-o suflare Cu vreo trei halbe de
IDILĂ ESTIVALĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343492_a_344821]
-
bucuriei Neamului în urcușul credinței sale spre cer, spre demnitate, spre moarte, spre înviere: „Iisuse, plâng ogoarele sărace/ Și toate visurile Țării plâng,/ De când în lanțuri Neamul nostru zace./ Și-a ridicat urgia brațul stâng/ Și-și strânge pumnul lângă scăfârlie/ Rânjind când închisorile ne frâng...”[Aiud, 6 Martie 1949](Pr. Ilie Imbrescu, Căință pentru neamul meu- Poezii din Închisoare.Ed. Bonifaciu, București, 2000) Lacrimile Suferințelor au înflorit în poeme, în colinde, sub biciul cumplit al groazei, pe pânza sufletului, smulsă
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
Mai scad eu, mai ridică oferta disperatul... Așa e negocierea! Dar, dacă nătărăul ăsta nu are la el nici măcar un milion? Că țiganii au plecat fără să-i dea măcar un sfanț. Dacă n-ai bani, la nevoie vinzi ceva. Scăfârlia de sub căciulă fierbea: ia să cercetez eu, ce se poate valorifica din rabla lui! Și ieși pe poartă, cercetându-i mașina cu atenție. Cât o fi costând portbagajul de deasupra? O mai fi având un casetofon, ceva? Văzându-l cum
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
că gardienii lui Soare-Împărat, călări pe cai înaripați, îi văzură și alergau în mare viteză spre ei, aruncând cu săgeți de raze fierbinți pe care începură să le simtă, vâjâind pe la urechi. - Aoleu, țipa Norocel, mai repede că-mi ia scăfârlia foc! - Taci, nărodule! zise Mărțișor, făcând salturi prin aer ca să-i deruteze pe urmăritori. Când se apropiară de locul unde era pana salvatoare, de departe strigă gâfâind: - Pană, penișoară! Iute... și-n viteză... zboară! Pana începu să se învârtă ca
MĂRŢIŞOR-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377008_a_378337]
-
Cufundată în gânduri, abia de-nțelesei ce mi se-ntâmplă?! O voce îmi zicea de ce atâtea întrebări? de ce mă scald în dubii, voite argumente ca să-ntrevăd în Seneca ce, de fapt chiar este, omul de care am nevoie... Îmi scuturasem scăfârlia cam dezamăgită că la anii ăștia m-arăt nesigură de ce prin cap îmi umblă... Mă așezai oleacă la odihnă. Cât am dormit?! Ceva spre sfert de ceas, dar mă trezii mult revigorată, gata să mă pregătesc a onora invitația pentru
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
care îi stau în preajmă, Moș Petrea, Căpitanul, e un fel de Sânt Ilie, stăpân pe foc. Nu lipsește nici dragonul, prezent prin multele lui capete, dușmani ai voievodului care își răpune succesiv adversarii, așa cum vitejii din basme retează numeroasele scăfârlii ale balaurilor. Un loc aparte în rândul romanelor istorice sadoveniene îl deține Creanga de aur, scriere ce învie o epocă foarte îndepărtată, când creștinismul abia începuse să pătrundă printre locuitorii Daciei. Acțiunea se desfășoară mai cu seamă la Bizanț și
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
se întîmplă destul de des, însă nu se poate compara cu accidentul indianului, avînd în vedere că ghizdul fîntînii cașalotului era atît de lunecos. Unii oameni plini de perspicacitate ar putea, însă, întreba: „Ă Cum vine asta? Ne spui întîi că scăfîrlia cașalotului e partea lui cea mai moale și mai ușoară, cu o țesătură ca de dop și după aceea o faci să se scufunde într-o stihie cu o densitate mult mai mare decît a ei! Te-am prins!“. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în spatele lui, aidoma mînecii brodate a unei uniforme de husar. Ă Ai văzut-o pe Balena Albă? Ă Vezi asta? îl întrebă străinul, scoțînd dintre faldurile ce-l ascundeau un braț alb, din os de cașalot, care-avea la capăt o scăfîrlie de lemn, ca un ciocan. Ă Pregătiți-mi ambarcațiunea! exclamă Ahab, agitînd în aer vîsla de lîngă el. Fiți gata de lansare! în mai puțin de-un minut, fără să-și părăsească ambarcațiunea, el și echipajul său se pomeniră pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]