270 matches
-
vreau să Înnoptez, să mă joc cu argintul din visele sfinților, cu laringele uscat al profetului, cu matrițele etnice cu care țiganii vor tipări un Dumnezeu de lux. E cald și bine aici În groapa Glina a poeziei moderne, În scăldătoarea mistreților, unde tinerele poete Își leapădă pruncii plămădiți după sintaxele maternale, unde tot mai mulți aruncă resturile cinei de taină. Astăzi dragă poete nu ți se mai rupe apa chiar de la primul poem. Și nici eu nu mai sunt destul
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
deși împrejurările au adus-o în câmpul meu de atâtea ori? (Din păcate rar ne uităm unii la alții cu ochii deschiși.) Și iată-mă la porțile concluziei: " Dacă aș lua-o de nevastă?" Am tresărit, ca odinioară Arhimede în scăldătoare. Găsisem ceea ce căutam prin haosul meu. Doamna Cecilia Petrican? Da, sună frumos, numele acestea se leagă, prezintă din capul locului garanții de trăinicie. Cu siguranță că ideea căsătoriei nu se născuse spontan, ci îmi venise abia acum în actualitatea conștiinței
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
să te aducă la viață cu așa o repeziciune. Mai ieri îți spuneam că mai am multe să-ți arăt. Iaca una din cele multe. Ceaiul ista. Da’ mai am și oblojeli de tot felul și buruieni pentru pus în scăldătoare. După o baie cu buruienile mele, dormi ca un prunc. Am să-ți pregătesc eu una, dar nu acum. Știu eu când... Iar mi s-a părut că privirea bătrânului ascunde ceva. Îi un fel de așteptare în ea. Un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
este iarăși al doilea semn, făcut de Isus, după ce S-a întors din Iudea în Galilea. $5 1. După aceea, era un praznic al Iudeilor; și Isus S-a suit la Ierusalim. 2. În Ierusalim, lîngă Poarta Oilor este o scăldătoare, numită în evreiește Betesda, care are cinci pridvoare. 3. În pridvoarele acestea zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi, uscați, care așteptau mișcarea apei. 4. Căci un înger al Domnului se cobora din cînd în cînd în scăldătoare și tulbura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
este o scăldătoare, numită în evreiește Betesda, care are cinci pridvoare. 3. În pridvoarele acestea zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi, uscați, care așteptau mișcarea apei. 4. Căci un înger al Domnului se cobora din cînd în cînd în scăldătoare și tulbura apa. Și cel dintîi, care se cobora în ea, după tulburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut. 5. Acolo se afla un om bolnav de treizeci și opt de ani. 6. Isus, cînd l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
de ani. 6. Isus, cînd l-a văzut zăcînd, și, fiindcă știa că este bolnav de multă vreme, i-a zis: "Vrei să te faci sănătos?" 7. "Doamne", I-a răspuns bolnavul, "n-am pe nimeni să mă bage în scăldătoare cînd se tulbură apa; și, pînă să mă duc eu, se coboară altul înaintea mea. 8. "Scoală-te ", i-a zis Isus, "ridică-ți patul și umblă." 9. Îndată omul acela s-a făcut sănătos, și-a luat patul, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
în lume, sunt Lumina lumii." 6. După ce a zis aceste vorbe, a scuipat pe pămînt și a făcut tină din scuipat. Apoi a uns ochii orbului cu tina aceasta, 7. și i-a zis: "Du-te de te spală în scăldătoarea Siloamului" (care, tălmăcit, înseamnă: Trimis). El s-a dus, s-a spălat, și s-a întors văzînd bine. 8. Vecinii și cei ce-l cunoscuseră mai înainte ca cerșetor, ziceau: Nu este acesta cel ce ședea și cerșea?" 9. Unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
însuși zicea: "Eu sunt." 10. Deci i-au zis: "Cum ți s-au deshis ochii?" 11. El a răspuns: Omul acela, căruia i se zice Isus, a făcut tină, mi-a uns ochii, și mi-a zis: "Du-te la scăldătoarea Siloamului, și spală-te." M-am dus, m-am spălat, și mi-am căpătat vederea." 12. " Unde este omul acela?", l-au întrebat ei. El a răspuns: "Nu știu." 13. Au adus la Farisei pe cel ce fusese orb mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
Stai în banca ta, mai bine crede în ce poți să faci, știu că nu-i ușor să-mpaci frământările din tine. 1945 Studenta pe litoral Îmi crește cheful de visare, mă simt de fericire aproape; ca într-o caldă scăldătoare sar în oglinzile din ape. Trupu-n vacanța verii este mai plin de rare satisfacții, arde ale sale noi reacții ca-n gurile de Rai, pe creste. Trag cu-aripa-ntre picioare nisipul auriu, fierbinte: senzații dulci, ispititoare încep vioi să mă alinte
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
se învederau centenari, cu arhitectura intimistă și lipicioasă, de rămânea și buldozerul pe gânduri când primea de demolat câte ceva și până și dânsul, buldozerul, se apropia de clădire luîndu-și toate curteniile și murmurîndu-i "Căpșunica mea!" În dreapta, salba de lacuri, smârcurile, scăldătorile și cotloanele de apă ale Bucureștilor. Apoi ștrandurile populare, cele amenajate, despărțite de cartierele rezidențiale, nomenclaturiste, de o perdea subțire de trăgători ai Ministerului de Interne, sau proteguite de echipele supranumite popular "Capra cu trei iezi", alcătuite din 16 DANIEL
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pas regulat și încet călugărițe. O grădină unită cu murii monastirei se-ntindea până jos la poalele mării, care se mișca urcîndu-și apele până lângă un boschet de chiparos si roze tăinuit în ponorârea unei stânci, ca un azil de scăldătoare. El se desculță și, sărind de pe-o piatră pe alta, cercetă stâncosul său imperiu. El dădu de un izvor de apă vie și dulce care se repezea cu mult zgomot din fundul unei peșteri. Intră în peșteră... o răcoreală
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
regular și încet călugărițe... O grădină unită de murii monastirei se-ntindea până jos la poalele mării, care se mișca urcîndu-și apele mai până lângă un boschet de chiparos și roze tăinuit în ponorârea unei stânci, ca un azil de scăldătoare toare. El se desculță și sărea de pe o piatră pe altă cercetând stâncosul lui imperiu... El dădu de un izvor de apă vie și dulce care se repezea cu mult zgomot din fundul unei peșteri... Intră în peșteră... o răcoreală
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pas regulat și încet călugărițe. O grădină unită cu murii monastirei se-ntindea până jos la poalele mării, care se mișca urcîndu-și apele până lângă un boschet de chiparos și roze tăinuit în ponorârea unei stânci, ca un azil de scăldătoare. El se desculță și, sărind de pe-o piatră pe alta, cercetă stâncosul său imperiu. El [, dădu de un izvor de apă vie și dulce care se repezea cu mult zgomot din fundul unei peșteri. Intră în peșteră... o răcoreală
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de libov și de iubire, Potica acea vestită ce-o treceam cu groază mare, Dar ne Înlesnea prilejul de-o furișă sărutare, RÎpele Întunecoase ce ferea cu tăinuiri A desfătărilor noastre Înfocaie Întîlniri, Apele acelea-n care, pe furiș, În scăldătoare, Te prindeam, ochilor, spuneți, ce priveam atunci În zare?” Întîlnirca dintre Ikanok (Konaki) și Înfricoșata Zulnia (Amoriul din prieteșug) se desfășoară Într-un asemănător spațiu de adîncimi Întunecoase: locuri ferite, dosnice. Peisajul este și aici grandios sălbatic, În acord cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Pt. 3, 20-21). Iarăși e lesne de închipuit că din familia lui Noe făceau parte și copiii săi, care au fost de asemenea luați în arcă și salvați de la potopul de ape. Sfântul Ambrozie, aducând în atenție cele petrecute la scăldătoarea Vitezda, menționează că apa aceea îl tămăduia pe unul („... un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare și tulbura apa și cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era ținut” (In. 5, 4
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
au fost de asemenea luați în arcă și salvați de la potopul de ape. Sfântul Ambrozie, aducând în atenție cele petrecute la scăldătoarea Vitezda, menționează că apa aceea îl tămăduia pe unul („... un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare și tulbura apa și cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era ținut” (In. 5, 4), însă Botezul îi tămăduiește pe toți, deci inclusiv pe prunci. „La Ierusalim - precizează Sfântul Ambrozie - era această scăldătoare, în
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
în scăldătoare și tulbura apa și cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era ținut” (In. 5, 4), însă Botezul îi tămăduiește pe toți, deci inclusiv pe prunci. „La Ierusalim - precizează Sfântul Ambrozie - era această scăldătoare, în care se însănătoșea în fiecare an câte unul; dar nimeni nu se tămăduia înainte de a fi coborât îngerul. Se tulbura apa din pricina necredincioșilor, ca să le fie semn că îngerul coborâse. Pentru aceia (era) semn, pentru tine credință. Pentru aceia
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
aceia se tulbura un lucru creat, pentru tine lucrează Hristos Însuși, Stăpânul creației. Atunci se tămăduia (doar) unul; acum se tămăduiesc toți, sau, desigur, un singur popor, cel creștin; căci există la unii și o apă mincinoasă (...) Așadar, și acea scăldătoare a fost o preînchipuire, ca să crezi că în această apă (a botezului) coboară puterea dumnezeiască”<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Sfintele Taine, IV, 20-23, traducere, introducere și note de Preot Prof. Dr. Ene Braniște, în col. Părinți și Scriitori
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
constând în obiecte, îmbrăcăminte și bani. Pentru serviciile făcute, moașa era răsplătită cu bani, un prosop și o „crâșmă”, adică o bucată albă de stofă. Nașii de botez deveneau părinții spirituali ai copilului, fiind cumetri cu părinții acestuia. La prima scăldătoare a copilului, apa pentru scaldă era încălzită într-o oală de lut, ca să aibă copilul glasul bun, dar apa nu trebuia să clocotească, pentru ca acesta să nu îmbătrânească repede. Scăldatul se făcea în „algie”, iar când nașa așeza copilul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iar când nașa așeza copilul în ea, spunea: „Să trăiască nepoata, să mai facă o fată”. Dacă mama voia să mai aibă și un băiat, nașa spunea: „Am răsturnat-o într-un picior, să mai facă un fecior”. În prima scăldătoare se puneau flori, ca să fie copilul frumos ca ele, se puneau bani, ca să fie bogat, strânsură de fân ca să nu se opărească. După ce nașa îl îmbrăca în scutece și îl înfășa, îl dădea mamei, zicând: „Primește-l cu noroc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bea Într-o zi. În caz de atrepsie (tulburare gravă de nutriție la copii), numită În popor "boala câinească" și explicată printr-o stare generală proastă, când copilul mic este slab, nu crește, mereu tânjește și bolește, se face bolnavului scăldătoare (baie) cu apă de izvor, În care s-a fiert pălămidă seacă (planta Întreagă, cu tot cu rădăcină). Tratamentul se aplică 2-3 săptămâni, timp În care bolnavul este vindecat. Ceai de cimbrișor sau cimbru de cultură, 1-2 lingurițe la cană. Se beau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
vin și pe tot corpul să se spele, că este foarte bun. Pentru omul sau femeia care zace de picioare: frunze de corn, de carpen, rădăcină de porumbar, să le curețe de coajă, care coajă să fiarbă și să facă scăldătoare (baie), cât va putea de fierbinte, că Îi va trece. De 9 ori să se scalde. Pentru păduchi de lemn (carii): să caute pleavă de sămânță de cânepă de vară și să o aprindă În casă, să astupe coșul (hornul
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
după ce s-a născut copilul, moașa îl ia și "după ce i-a tăiat și legat buricul, îl pune într-o covățică, cu apă rece, fie iarnă, fie vară, și așa îl spală", pentru ca să fie "nesimțitor și târziu la frig" 201. Scăldătoarea are loc imediat după naștere, "gestul" prefațând "cuvântul"; în oala nouă, moașa pregătește apa călduță, nu fierbinte și clocotită pentru ca viața lui să nu fie "neliniștită ca pa când fierbe și clocotește". În apa care face posibilă trecerea în lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mâinile moașei; iar după ce i le-a spălat, îi dă o ștergură nouă, ca să se șteargă" 204 A doua zi sau a treia zi după botez, are loc "scăldăciunea" când copilul este scăldat de nași. Moașa este cea care pregătește "scăldătoarea", turnând "apă curată și ne-ncepută" într-o oală nouă, adusă de nașă, pentru a avea copilul "glas ca și oala cea nouă, când se cumpără din târg", o pune pe foc în care se adaugă plante diferite busuioc, fire de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Să fie lui Dumnezeu / Neplăcut / Și urât. / Să facem numai frumos, / Să placă și lui Cristos / Să facem numai plăcut / Să placă Duhului Sfânt. / Să facem numai bine / Să placă la orișicine."206 La o săptămână după "scăldăciune", se desfășoară "scăldătoarea nepoatei", moașa scăldând-o pe femeia care a născut într-o apă în care s-au pus diferite plante mintă neagră, mărar, romaniță, gălbinele, tămâiță, zmeurică, sulfină, nalbă, poala Sântă-Măriei, calapăr, lemnul Domnului, strohuri de fân. Apoi, moașa îi toarnă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]