718 matches
-
de făină. Au intrat: nașii și, în urmă, tata.... II. BLESTEMUL CAILOR, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2253 din 02 martie 2017. Marin Ciulei era un om mic de statură, subțire și frumos la față. Ochii săi negri scăpărau scântei, parcă erau ochii unui animal de pradă. Porecla o căpătase bunicul său venit din Ardeal, aciuat pe malul Câlniștei, pe pământul primit prin Legea rurală din 1864. Într-o noapte, mergând la furat, căzuse într-un ciulin și așa
CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
de la un țigan. Acesta l-a recunoscut și i-a zis că-l va da pe mâna jandarmilor. S-au certat ... Citește mai mult Marin Ciulei era un om mic de statură, subțire și frumos la față. Ochii săi negri scăpărau scântei, parcă erau ochii unui animal de pradă. Porecla o căpătase bunicul său venit din Ardeal, aciuat pe malul Câlniștei, pe pământul primit prin Legea rurală din 1864. Într-o noapte, mergând la furat, căzuse într-un ciulin și așa
CRISTINA CREȚU by http://confluente.ro/articole/cristina_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
contemporane de a deplasa accentul cuvântului, în virtutea valorii lui expresive, de la ansamblu către funcția sa existențială. Fluxul sensibilității spontane răspândește o lumină fantastică cu reflexe lirice fascinante: Iau muntele-n brațe,/ mi-e dor/ de-o spovedanie lungă.// Inima - amnar scăpărând / pe cremenea mădularelor lui/ se visează gheară de vultur/ sfâșiindu-mă pe dinlăutru.// Muntele mi s-ar smulge din brațe,/ dar gheara cu sălbăticie/ îl strânge, îl trage în mine;/ ni se amestecă sângele și/ amândoi zvâcnind într-o aripă
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Mai_tin_de_vorba_clipa_nicoleta_milea_1331408604.html [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
sub umbra viței de vie. Era perioada când locuiam cu chirie la o rudă pe strada Leulești, actualmente Kogălniceanu, vis-� -vis de Liceul Agricol. În curtea acestei școli ne jucam până seara târziu când apăreau stelele, iar noi pe uliță scăpăram cu două pietre alte stele mai mici, întrecându-ne care pietre scapără mai bine și mai frumos. De acest univers m-am despărțit cu greu. În vara lui 1958 ne-am mutat în casa noastră de pe strada Parcului. Construită de
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
o rudă pe strada Leulești, actualmente Kogălniceanu, vis-� -vis de Liceul Agricol. În curtea acestei școli ne jucam până seara târziu când apăreau stelele, iar noi pe uliță scăpăram cu două pietre alte stele mai mici, întrecându-ne care pietre scapără mai bine și mai frumos. De acest univers m-am despărțit cu greu. În vara lui 1958 ne-am mutat în casa noastră de pe strada Parcului. Construită de părinți, pe credit luat de la bancă. Dar din păcate edificiul nu a
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_scriitorul_al_florin_tene_presedintele_ligii_scriitorilor_romani.html [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
cu acoperișuri și balcoane aurii și radiază o lumină orbitoare. Dar Norocel stătea tolănit pe pană, moțăind, indiferent la vorbele lui Mărțișor, care privea și se minuna: - Ia uite la păsările acelea, cu penaj multicolor, când dau din aripi, parcă scapără... Și caii aceia înaripați... Au aripi de aur sau de argint? Uite și oamenii, au veșminte albe și aurii, cu sclipiri de foc, atunci când merg. Uită-te măi, nărodule, să vezi minunățiile, că pe mine mă dor ochii și mă
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
de pe malul râului secat. - Tot eu să am grijă de tine! Ia sticla asta violetă și privește prin ea până te înveți cu lumina! Apoi, Norocel oftă: - Am ajuns cum am ajuns, dar acum să vedem, frate-meu, ce-ți scapără sub scăfârlie? Că acolo n-o să fim primiți cu flori, mai ales dacă-l vestești pe Soare-Împărat că l-ai văduvit de Căpcăunul din Țara Nisipurilor. Ce-o să se bucure!... Apoi, Norocel începu să se sclifosească: “Măria Ta, noi suntem
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
cu acoperișuri și balcoane aurii și radiază o lumină orbitoare. Dar Norocel stătea tolănit pe pană, moțăind, indiferent la vorbele lui Mărțișor, care privea și se minuna: - Ia uite la păsările acelea, cu penaj multicolor, când dau din aripi, parcă scapără... Și caii aceia înaripați... Au aripi de aur sau de argint? Uite și oamenii, au veșminte albe și aurii, cu sclipiri de foc, atunci când merg. Uită-te măi, nărodule, să vezi minunățiile, că pe mine mă dor ochii și mă
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
de pe malul râului secat. - Tot eu să am grijă de tine! Ia sticla asta violetă și privește prin ea până te înveți cu lumina! Apoi, Norocel oftă: - Am ajuns cum am ajuns, dar acum să vedem, frate-meu, ce-ți scapără sub scăfârlie? Că acolo n-o să fim primiți cu flori, mai ales dacă-l vestești pe Soare-Împărat că l-ai văduvit de Căpcăunul din Țara Nisipurilor. Ce-o să se bucure!... Apoi, Norocel începu să se sclifosească: “Măria Ta, noi suntem
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
GEAMANTANE DE SCRUM Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2339 din 27 mai 2017 Toate Articolele Autorului Mai întâmplă-te, azi, într-o zare de fum pe sub streșini de cer cernând viață din scrum, mai atinge-m-o clipă scăpărând un amnar, să-ți strâng dorul ce țipă prins sub urme de jar. Mai învață-mă-ncet să culeg păpădii din desișul de aer plin de inimi pustii, mai așteaptă-mă-n iarba cu descântec de miei desfăcând din Rai
GEAMANTANE DE SCRUM de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/doina_bezea_1495875094.html [Corola-blog/BlogPost/371617_a_372946]
-
spre el dar procuratorul îi strigă să nu se apropie, însă acela nu-l auzi bine din cauza zgomotului asurzitor al tunetelor și a ploii care șfichiuia în voie pe dalele de piatră. Ponțiu Pilat se dădu înapoi și un fulger scăpără preț de câteva secunde și atunci putu să zărească figura acelui om. Era centurionul Luculus Brassus care îl implora să intre înăuntru la adăpost. Răsuflând ușurat procuratorul își dădu seama că nu era nici un pericol și intră în încăpere. Legionarul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1397419735.html [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
căutând fulgerul-cheie, aprinzând întreg văzduhul, era parcă o povestea dintre basmele din nord, cu trădări și cu ispite, cu obscenele finaluri, când se dă suprema luptă și cu prăbușiri în vis, îi vedeam ochii hipnotici cu izvor șiroi de lacrimi, scăpărând printre pupile lasere -săgeți de moarte, nu mai plânge, nu mai plânge, lasă poemul să curgă, viața asta e ca visul, crizanteme de canaf, ce adesea se termină cu un dulce epitaf; și așa a fost să fie, corbul cel
CORBUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1401166428.html [Corola-blog/BlogPost/350574_a_351903]
-
Ziua tologit în soare, pândind cozile de șoaric, Noaptea-n pod, cerdac și streșini heinizând duios la lună. Filosof de-aș fi - simțirea-mi ar fi vecinic la aman! În prelegeri populare idealele le apăr Și junimei generoase, domnișoarele ce scapăr, Le arăt că lumea vis e - un vis sarbăd - de motan. Sau ca popă colo-n templul, închinat ființei, care După chip ș-asemănare a creat mâțescul neam, Aș striga: o, motănime! motănime! Vai... Haram De-al tău suflet, motănime
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-cugetarile-sarmanului-dionis/ [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
nobile culmi. Binecuvântat cu har și finețe lăuntrică, poetul este conștient că divinitatea l-a înzestrat pentru a fi mesagerul nostru prin tăria cuvântului. Iar cuvântul pentru poet este expresia supremă a credinței, căci prin el sădește speranța nesfârșită și scapără scântei ale veșniciei. Tot prin cuvânt poetul își croiește un destin aparte care îi conferă unicitate. Căci mai presus de toate, îl definește puterea cuvântului. Îmbrăcat în straiele smereniei și devotamentului, poetul cutreieră potecile luminate de Cuvântul Domnului, relevând frumusețile
TRAIAN VASILCĂU, CĂLĂTORUL NEMĂRGINIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1430287973.html [Corola-blog/BlogPost/348946_a_350275]
-
întâmplă și în cazul nostru.” „Europenii l-au trimis pe Dumnezeu sus, ca să se poată ascunde de El, pe când japonezii au credința ca forța vine din pământ. Nu verticala e expresia artistică, ci zonele tangențiale, unde există posibilitatea de a scăpăra energia”, a precizat Constantin Chiriac, Directorul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu. „Cred că avem astăzi marele noroc de a asista la conturarea unui nou curent artistic- s-a vorbit despre metodă, teoria mișcării, o nouă filozofie și o nouă
Noism, un curent artistic în devenire. Între infernul realității și transcendența divină by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105632_a_106924]
-
tu, dobitocule! Deschide! a țipat Amalia încercând zadarnic să deschidă portiera. A încercat cu cea din stânga. Niciun rezultat. Deschide dobitocule, nu auzi? Când s‑a întors către el, odată cu întrebarea, a rămas încremenită. El rânjea diabolic și ochii parcă‑i scăpărau în cap. În mână avea un cuțit cu lamă lungă pe care‑l răsucea în fața ei. Printr‑o mișcare fulgerătoare, a îndreptat lama către bărbie și a lovit‑o puternic cu pumnul în frunte. Din ochii ei au țâșnit milioane
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_22_.html [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]
-
face incomunicabili încremenindu-i în muțenie. Ce este așadar muțenia? Un exces de tăcere! Tăcerea lor nu poate fi calmată decât prin exces de tăcere (muțenie). Cuvântul, acolo la ei nu mai este considerat lumină, comunicare, comuniune, ci un fulger scăpărat în beznă, atragerea într-o cursă, sau refugiul într-o catacombă. Uneori, când se străduiesc să iasă din această prețioasă apatie, inimile preacuvioase încep să bată puternic ca niște clopote de Catedrală, năvălindu-le vijelios și aprig sângele ca niște
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sun_gheorghe_constantin_nistoroiu_1351762471.html [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
corent cei de la București, în fabrici.Dar acum!?“ După un timp văzând că becul nu se mai aprinde s-a sculat de pe scăunelul cu trei picioare și pe pipăite a ajuns la cutia de chibrituri pusă pe marginea plitei. A scăpărat un băț și a luat lumânarea ce o ținea pe bufet.” Am cumpărat câteva de la magazinul lui Mecherel, să le aprindă vecinii când voi trage să mor. Să am și eu lumină pe ... lumea cealaltă. Că pe lumea acesta ... i-
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cavoul_de_sub_zapada_al_florin_tene_1330092588.html [Corola-blog/BlogPost/346827_a_348156]
-
Cei doi oameni cu capete de textile unul roșu, celălalt violet, se ceartă ca nebunii de multe zile urlând furios, în dungi... ce duet! Roșul atacă, violetul se apără, sunt dușmani ancestrali în conflict de la facere, ochii în orbite le scapără la luptă ieșind dinspre zacere. Capetele din textile sunt concepute-n război, țesute ca reperaje sordide, au creierele ca un sloi fecundat de păcate lichide. Monștrii textili cu păreri fără importanță sunt repere modeste în dușmanie din fașă, moroi fără
POEME (2) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1473834943.html [Corola-blog/BlogPost/382483_a_383812]
-
Zamfirescu, care era tot mai disperat. Ce...mă...fac?.. Aceasta este întrebarea! Dar, n-a mai făcut el d-astea și coana Mărioara l-a scos de fiecare dată din rahat? Ea, sărmana, este îngerul ei salvator. Atunci i-au scăpărat neuronii: telefon, dobitocule! Și lacrimi de crocodil, cu cenușă-n cap. Chiar dacă te face albie de porci, rabdă, că meriți! Dar nu-i stă ei în caracter. Ea te iubește, nu te jignește. Cum veselia era în toi, se furișă
TRANDAFIRUL SIRENEI-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1447523672.html [Corola-blog/BlogPost/377495_a_378824]
-
figuri de stil proprii, dacă merge în profunzimea Ideii pentru a scoate la suprafață lamura operei sale și se simte liberă pe spațiul de construcție al versului, în Haiku, poeta se retrage că embrionul într-o sămânță, lasă să-i scapere din penița doar acele silabe care leagă Cerul și Pământul, prin tehnică desăvârșită, prin iscusința. O arhivă de gânduri fictive” - spune poeta, si comprimarea lumii sale colosale, imaginative, expodează pur și simplu. În celelate genuri literare pe care le practică
CRONICĂ LA CARTEA VÂRFURI DE CRISTAL A CEZARINEI ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Melania_cuc_arhiva_de_ganduri_fictive_cronica_la_cartea_varfuri_de_cristal_a_cezarinei_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/357027_a_358356]
-
Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 987 din 13 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Simona Gherghe: superbitatea și rezistența emisiunilor Eternul sex frumos e cel mai în stare a menține prejudecata timpului, acolo unde este, și a o scăpăra acolo unde mocnește, a depăna și desdepăna mosorul cu secunde cât anii, cu ani storși în secunde! Eternul frumos feminin e îngerul vieții, dar poate fi și ghintul de pușcă al îngerului morții, e arcul, săgeata și îngerul iubirii, dar
SUPERBITATEA ŞI REZISTENŢA EMISIUNILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Simona_gherghe_superbitatea_aurel_v_zgheran_1379077404.html [Corola-blog/BlogPost/365023_a_366352]
-
palme simțeam cum ofrandă își lăsa frumusețea lui în mâna mea odată cu parfumul ultim ce mi l-a încredințat în ultima lui clipă de viață efemeră să ți-l ofer frumoasă zână-a mării aici sub mantia de stele ce scăpărau ca lacrimile mele lăsate odată cu privirea mea peste chipul tău angelic emoții albe mă cuprindeau nu mai aveam scăpare simțeam toată dragostea ta cum mă învăluia nu-mi mai luam ochii de la privirea ta doar briza mării mă mai ținea
LACRIMI FIERBINŢI de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Lacrimi_fierbinti.html [Corola-blog/BlogPost/359583_a_360912]
-
ia-te și du-ți ieduțele-mprăștiate pe unde-și au păstorii cort. - Ci eu te-asemui mânzei mele când l-am lăsat aproape mort pe Faron... Iubitei mele i-aduc obrajii a columbe, iar gâtu-i e,-ntre pietre scumpe ce scapără și, parcă, ard, mlădiu, - de-ncercuit în dulce colan de-argint, ce nu se rumpe. - Până ca riga să se culce, am tot amirosit a nard. A smirnă - dragul meu, ce între sâni cuibări-mi-se-va, este ciorchine de chipreș în, mândre, podgoriile
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
teren ale istoriei și-ale țării spre Răsărit După ce-au plecat echipele de lămurire și convingere precum au venit. întâia noapte gradații, cu bidoane de petrol, Au stropit gardurile singurei ulițe, cu Alexandru Drăghici în control - El însuși a scăpărat din bricheta de paisprezece carate Ridicând lancia torței celei mai înflăcărate Asupra ălui mai necăjit dintre sate. A doua noapte au dat drumul pe uliță tanchetelor cu tricolor Zguduind bine casele de chirpici, să cadă peste locuitorii lor. Ce iute
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]