116 matches
-
în clasa a II-a și doamna învățătoare ne-a adus la școală o plapumă foarte veche. A pus-o pe bănci, a rupt mătasea care era numai zdrențe de pe ea și ne-a cerut să scoatem lâna, s-o scărmănăm. Am strâns repede cărțile și caietele în trăistuțe și-am constatat cu părere de rău, că ziua de școală e pierdută. S-a făcut pe bănci o mizerie și-un praf, de au început copii să tușească, care mai de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
s-a enervat tare pe noi și ne-a certat: Nu sunteți buni de nimic! Mă duc să aduc ajutoare! Îndată a venit cu elevii clasei a IV-a unde era învățător, soțul dânsei și ne-am înghesuit toți la scărmănat. Ce de lână era peste tot! Doamna, cu gura pe noi, că nu vom pleca acasă, până nu vom termina treaba. Văzând ca nu-i chip de scăpare, m-am sfătuit cu Viorica Nemțoc, prietena mea (în șoaptă) să ne
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să-i spun ce prostii Îți trec prin cap! Fiindcă a poftit să-i aduc la cunoștință tot ce e În legă tură cu Adelheid, tot ce face, cum se poartă, ce cred ceilalți, mă rog, tot. Hildebrand tăcu furios, scărmănându-și bărbia cu degetele, ceea ce era semn de mare nemulțumire. Ce scorpie putea fi muierea asta! Rishawa se liniștise ca prin farmec, ascultând cu atenție cuvintele soțului. Ca de obicei Îl făcuse să spună mai mult decât trebuia! — Ptiu, viperă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
-i primea pe toți. Unii intrau imediat În scaunul spovedaniei, pe alții Îi lăsa să aștepte ceasuri, zile Întregi, fie că erau de viță nobilă sau oameni de rând. Auzind toată povestea, bătrânul duce trimise după el. Eremitul răspunse Încruntat, scărmănându-și barba cu degetele lui scheletice, că nu-și poate lăsa sărmanele oițe fără păstor. Cine voia să-l vadă, să se ostenească până la el. Răspunsul Îi fu repetat stăpânului cu frică mare și cu multe cuvinte ocolite, căci furiile
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
știu de ce, dar în timpul cât am scris novela mi se părea bună. Îndată ce am sfârșit-o, a început să-mi lipsească această încredere, iar acuma, când eram pe punctul de a o ceti unui cerc de oameni gata să o scarmene fără milă, mi se părea proastă, oribilă, și, dacă nu mi-ar fi fost rușine, aș fi rupt-o în bucăți și eu însumi aș fi rupt-o de fugă pentru a nu mai călca în "Junimea". Dar, se vede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
îl silește să reintre în ritmul bătăilor de inimă pe care le provoacă. Rima se bălăbănește nonșalant prin tulburarea pricinuită de rege. Rima răvășește și disciplinează deopotrivă. Întregul vers se poate metamorfoza, poate intra în complicitate cu alte versuri. Poți scărmăna rimele, le poți tăinui în mijlocul propozițiilor, adică ascunde în spațiu, și poți să observi cum fac să dispară la loc lucrurile pe care le-au dezvăluit. și le poți da importanță la sfârșit de propoziție, indicând poziția lor, dar fără
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
chiar și la veceu... Măi Petre, îi zic, ce ai de ești furios? M-a chemat șeful Serviciului tehnic, să trec pe la el ca să mergem împreună la directorul general. De ce? îl întreb. Habar n-am. Probabil vrea generalul să mă scarmene că prea mă ocup de știință în loc să dau o mînă de ajutor la realizarea producției. Ți-am spus ce-am pățit cu vechiul director general, cînd începuse el campania aceea anti-inventatori, cînd nu știa decît un singur cuvînt: "producție", cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
auzisem de polobocul cu ragila de cuie În care evreii omoară copiii, spre a le bea sângele” <endnote id="(162, p. 172)"/>. Rag(h)ila (din germanul Raffel) este o unealtă, formată dintr-o scândură cu cuie, cu care se scarmănă cânepa melițată. Se pare că acest model mental a supraviețuit până În zilele noastre, acoperind o zonă etnoculturală mult mai largă decât cea strict românească. Iată, de exemplu, ce credeau țăranii din sudul Poloniei (regiunea Przemy›l) cu doar 10-15 ani
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tocmai Își deschisese porțile În preajma zilei de 23 august a anului 1964, dată cu adâncă semnificație În istoriografia comunistă. Dar datoria, bat-o satana Stalin s-o bată, i-a impus multă atenție la citirea unui text din ziarul scărmănat cu atâta scrupulozitate de două ori pe lună: „În articolul intitulat << GÎnduri la o aniversare scumpă>> scris de rectificatoarea Sanda Galan se arată printre altele: <<SÎnt nespus de bucuroasă că mi s-a dat un apartament confortabil și că din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aceeași perioadă de timp și prin aceleași locuri cetele de sciți și geți din spațiul carpato-caspic s-ar fi pornit din nordul întunecat ca un puhoi mînat de năluci și au ajuns pînă în țara faraonului pe care l-au scărmănat rău. Pentru acest secol se face prima menționare a geților și sciților care în preumblările lor prădalnice peste ținuturile fără margini au ajuns și în Egipt unde un fa-raon i-a așteptat cu sabie și ghioagă. Evenimentul este amintit de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
frunze. Poate pentru că locul, ceva mai jos decât vatra satului, e mai ferit. Ori poate că însăși desimea lor umbroasă i-a protejat. S-au înghesuit unii în alții ca oile atacate de lup, și vântul nu i-a putut scărmăna iar bruma nu i-a putut arde." Trăiască metafora! Dar metafora nici nu dă peste tine să te înădușească. Este foarte frumos. Ce mai e de spus? Și dacă am vorbit despre verile din anii duși, să ne întrebăm unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
11.12 25.11.13 25.11.14 25.11.15 25.11.16 25.11.20 Grup 24.7 Fibre fabricate manual Clasa 24.70 Fibre fabricate manual Fibre sintetice Câlți de fibră sintetică și celofibră, care nu sunt scărmănate sau pieptănate Fir de nailon sau alte poliamide foarte durabil; fir de poliester foarte durabil Țesături din fire și alte fire separate Monofibră sintetică și panglici, și altele asemenea produse Fibre artificiale Câlți de fibră artificială și celofibră artificială, care
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
Fir de nailon sau alte poliamide foarte durabil; fir de poliester foarte durabil Țesături din fire și alte fire separate Monofibră sintetică și panglici, și altele asemenea produse Fibre artificiale Câlți de fibră artificială și celofibră artificială, care nu sunt scărmănate sau pieptănate Fir de vâscoză foarte durabil Țesături din fire artificiale și alte fire separate Monofibră; panglici și altele asemenea produse din textilă artificială Deșeuri din fibre fabricate manual Deșeuri din fibre fabricate manual SUBSECȚIUNEA DH PRODUSE DIN CAUCIUC ȘI
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
folosindu-se tehnica amnarelor. Are două compartimente cu intrări separate: unul pentru porci și unul pentru păsări. Daracul din Vama (zona etnografică Câmpulung Moldovenesc) este o construcție monocelulară care adăpostește două dispozitive tradiționale de prelucrare a lânei: o mașină pentru scărmănat și una pentru foșălăitul final. Acestea sunt acționate (prin intermediul unui sistem de transmisie format din roți și curele din piele) de o roată cu cupe care folosește forța apei. Fântâna din Sadova face parte din categoria fântânilor cu ghizdele și
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
dus în spate acolo, împreună cu sacul cu bani. Dănilă își cheamă soția și copiii să iasă afară cu blestemele părintești, precizând că acestea sunt ragila și pieptenii pentru câlți. Numeroșii săi copii se năpustesc asupra diavolului și încep să-l scarmene. Creatura rănită și îngrozită fuge, în timp ce Dănilă este lăsat să se bucure de comoară "„până la adânci bătrânețe”". Un rol important în începerea activității literare a lui Ion Creangă l-a avut prietenia cu poetul Mihai Eminescu. Cei doi s-au
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
am dat, Miron m-a îmbrățișat entuziast. Eram în al nouălea cer. Dar bucuria n-a durat mult. Omul însărcinat cu vigilența ideologică, șeful veritabil, din umbră, al publicației, un activist obtuz și fără umor, mi-a luat textul la scărmănat, cerându-mi modificări și ciopârțindu-l până la desfigurare. Primul imbold a fost să plec, trântind ușa, însă M.R.P., jenat, mi-a explicat cu răbdare că ar fi imprudent "să", că ar fi și inutil, fiindcă lucrurile vor intra sigur în
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]