314 matches
-
ies din umbră lutului și a nucului bătrân. Pornesc în explorarea comunei de 1700 de familii, loc ce a fost universul bunicilor și străbunicilor mei necunoscuți. Copil de oraș, nu știu cum arată o plimbare cu căruță, un cățărat în corcoduș, o scalda în râul ce străbate satul; nu am cunoscut casă de lut, iepurașii cu blănita moale, udatul și îngrijirea straturilor ordonate de ceapă, fasole, roșii, ardei. Privesc cu uimire satisfacția gospodarului de peste 70 de ani, care se așează seară la masa
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
ies din umbră lutului și a nucului bătrân. Pornesc în explorarea comunei de 1700 de familii, loc ce a fost universul bunicilor și străbunicilor mei necunoscuți. Copil de oraș, nu știu cum arată o plimbare cu căruță, un cățărat în corcoduș, o scalda în râul ce străbate satul; nu am cunoscut casă de lut, iepurașii cu blănita moale, udatul și îngrijirea straturilor ordonate de ceapă, fasole, roșii, ardei. Privesc cu uimire satisfacția gospodarului de peste 70 de ani, care se așează seară la masa
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
risc viața pentru tine pentru că așa doresc eu, sunt liber să îmi schimb planurile chiar și pentru un amărât de sclav că ține. Trebuia să explice! Cercetașul forță barieră, plonjând brusc în amintirile copilăriei. Imaginile secvențiale ale soarelui violaceu care scalda câmpiile bogate răsunând de țipetele unor copii veseli, fură înlocuite de cele cu adulți purtând haine colorate, secerați de focul deschis de grupurile de soldați purtând uniformă albă a cuibului, iar apoi de imaginile asistenților care preluau copiii în cuib
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
a râs de spaima mea și mi-a spus că, mai bine să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță. Soarele bătea cu putere pe capul meu, așa că mi s-a făcut o poftă teribilă de scaldă. Am coborât la malul lacului, lângă părinții mei care munceau de zor și luând albia ce nu-i mai folosea mamei, m-am urcat în ea și dând din mânuțe, am ajuns la câțiva metri de mal. Mama, speriată, văzându
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Cum nu avea niciun nume și l-a găsit pe un așa crivăț, l-a botezat cu acest nume. Nu a dat importanță la început că nu a văzut cățelul, prietenul său cel mai bun. Când mergeau la Dunăre la scaldă nici nu pleca cu mașina până nu urca și Crivăț pe banca din spate. Stătea liniștit, ținându-și capul afară pe fereastră și cu limba scoasă, privea traficul străzii. - Crivăț, golane, unde ai fost de nu m-ai întâmpinat la
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
avea curajul să se expună direct soarelui stând cu cearceaful pe nisip. Era prima zi de plajă și nu risca să facă insolație, așa că o lua gradual stând pe șezlong la umbra ciupercii. Marea era liniștită și te îmbia la scaldă. Valurile cu unduiri leneșe se îmbrățișau la mal cu nisipul, într-un sărut fierbinte. Dalia era îmbrăcată într-un costum de baie nou, luat din București, încă din timpul când se pregătea pentru examenul de licență. Era un costum frumos
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
putea ascunde sau trece sub tăcere. Asemenea unei ape limpezi care cuprinde în oglinzile ei cerul și tot ce se poate surprinde pe luciul ei, din spațiul tangențial, în timp ce în transparență ei poți numără pietrele și observa tot ce se scalda în adâncul acelor unde, tot astfel și Titina Nica Țene, vă „oglindi” povestind firesc fapte și întâmplări, bune și rele, care pe parcursul vieții i-au impresionat și marcat destinul. În modul cel mai firesc, direct și limpede, condusă de acel
TITINA NICA ŢENE- MĂRTURISIRI DE VIAŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353676_a_355005]
-
a râs de spaima mea și mi-a spus că, mai bine să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță. Soarele bătea cu putere pe capul meu, așa că mi s-a făcut o poftă teribilă de scaldă. Am coborât la malul lacului, lângă părinții mei care munceau de zor și luând albia ce nu-i mai folosea mamei, m-am urcat în ea și dând din mânuțe, am ajuns la câțiva metri de mal. Mama, speriată, văzându
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
vie. Simt cum te-apropii, buzele-ți simt Cum îmi lași pe obraji în semn de alint Săruturi, la-nceput buclucașe Ce se pornesc apoi pătimașe. Fii cântec femeie în noaptea mea albă Și sufletu-mi trist în dragoste-l scalda. Referință Bibliografică: Fii cântecul meu / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 465, Anul II, 09 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
FII CÂNTECUL MEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357141_a_358470]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > VREME ESTIVALA Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 535 din 18 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Caleașca verii se zbenguie pe albia râului. Amiaza cu obrajii roșii a ieșit la scaldă, aproape goală. Pe sub ceafa dealului aleargă un cal cu cerul în șa. Poteca dinspre pădure coboară încet, desculță, când pe lângă umbra fagilor, când pe lângă șoldul caselor pitite sub șindrila negricioasă mirosind a putregai. Norii gâfâind de sete moțăie pe dâra
VREME ESTIVALA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357855_a_359184]
-
schimbă cravatele, trăind angoasa alegerii și meditându-și putreziciunea. Fiindcă ea ... XV. VREME ESTIVALA, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 535 din 18 iunie 2012. Caleașca verii se zbenguie pe albia râului. Amiaza cu obrajii roșii a ieșit la scaldă, aproape goală. Pe sub ceafa dealului aleargă un cal cu cerul în șa. Poteca dinspre pădure coboară încet, desculță, când pe lângă umbra fagilor, când pe lângă șoldul caselor pitite sub șindrila negricioasă mirosind a putregai. Norii gâfâind de sete moțăie pe dâra
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
sângele. O mierlă șuieră ca un flaut, pe maidanul de lângă biserică. Satul începe să se ofilească asemenea bunicului care în fiecare dimineață caută ... Citește mai mult Caleașca verii se zbenguie pe albia râului. Amiaza cu obrajii roșii a ieșit la scaldă, aproape goală. Pe sub ceafa dealului aleargă un cal cu cerul în șa. Poteca dinspre pădure coboară încet, desculță, când pe lângă umbra fagilor, când pe lângă șoldul caselor pitite sub șindrila negricioasă mirosind a putregai. Norii gâfâind de sete moțăie pe dâra
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
învățătură creștină, trăind sfaturile Evangheliei și delectindu-si ochii cu frumusețile naturii. Fiind de o energie rar întâlnită și avînd o fire vioaie nu se mulțumea cu vuietul munților și foșnetul pădurilor, cu șopotul dulce al izvoarelor în care soarele își scalda razele, ci dorea să vadă pe însuși Iisus Hristos realizat în credincios, pentru care s-a și întrupat. Înflăcăratul Ioan trece prin treptele ierarhiei până la scaunul Constantinopolului, unde la anul 397 ajunge arhiepiscop. Începe o activitate predicatoriala unică în istoria
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
Acasă > Versuri > Iubire > SFINXUL CARE MA ÎNVĂȚA Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 689 din 19 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Câteodată urmăresc fantomele, lumina luxurianta ce scalda ruinele și mă apropii de un spațiu imberb când încă sper, că sunt adolescent. Atunci nu-mi doresc nimic și sper, mă copleșește soarele prin ger și mă cuprinde o oboseală luminoasă ascunsă în mantia groasă de acasă. Oare pot
SFINXUL CARE MA INVATA de PETRU JIPA în ediţia nr. 689 din 19 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359410_a_360739]
-
loc ... Spațiul poetic al focului este „expresia încărcată de suflet dinăuntru”: „Binecuvânt Alfabetul Tăcerii ! Binecuvânt pădurea în care m-afund pe-nserate, zdrobirile-n teascuri de foc, amurgul violet al Clipei, jocul argintat al apei din Deltă, buricele însângerate ale degetelor, scalda triumfătoare a sălciilor, culmea trupului în împreunare, arborii prăbușiți în lumina verii, poteca nedeslușită când vrei s-o apuci spre crestele munților, primăvara ... ” Starea interioară a eului presupune combustia, pasiunea trăirii transpusă într-un câmp semantic profund metaforizat: „Se sparge
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
timp,să mă trezesc din nou acolo,să fiu iar eu, să zbor, să simt !... XXV. POȚI SĂ STRIGI, de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1147 din 20 februarie 2014. poți să strigi asemeni unui nebun lucid ce-și scalda durerea doar de el știuta în aburi și unde, dar tu știi! știi și strigi când ei sunt născuți pentru a dormi! poate, obosit de-atata piatră, ai să-ți șoptești de-acum doar ție ca-ntotdeauna. înserarea îți va
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
piatră, ai să-ți șoptești de-acum doar ție ca-ntotdeauna. înserarea îți va dărui aripi și foșnetul lor îi va trezi... atunci, îți vor asculta pentru prima oară, umili, tăcerea. Citește mai mult poți să strigiasemeni unui nebun lucidce-si scalda durereadoar de el stiutain aburi și unde,dar tu știi!știi și strigicand ei sunt nascutipentru a dormi!poate, obosit de-atata piatră,ai să-ți șoptești de-acumdoar tieca-ntotdeauna.inserarea îți va dărui aripisi foșnetul lor îi va trezi...atunci
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
Cum nu avea niciun nume și l-a găsit pe un așa crivăț, l-a botezat cu acest nume. Nu a dat importanță la început că nu a văzut cățelul, prietenul său cel mai bun. Când mergeau la Dunăre la scaldă nici nu pleca cu mașina până nu urca și Crivăț pe banca din spate. Stătea liniștit, ținându-și capul afară pe fereastră și cu limba scoasă, privea traficul străzii. - Crivăț, golane, unde ai fost de nu m-ai întâmpinat la
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
pe vecie, Fala lumii-ntregi să fie? De ce șarpele viclean Are-n el așa alean Și limbaj muiat în miere, Iar în ochi așa putere? El, cu vorbele suave, Murdărește flori firave, Le scufundă -n zoaie caldă Unde Belzebut se scalda ... Doamne, dă-mi puteri de stea Să spăl toată lumea-n ea, În botez de meteor Legi morale sa masor ... Cand reazem capul Când reazem capul greu pe pernă moale Clocotitoare gânduri dau târcoale: Mă simt ca-n cataractă o piroga
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
ieșire. L-am urmat cu inima bătând să mi spargă pieptul. Profesorul Martinov Milan, fie-i țărâna ușoară, mă aștepta, trăgând tacticos din țigara lângă geamul de pe coridorul de deasupra sălii de sport de unde se putea zări apa Nimăieștilor care scalda urbea Beiușului. M-a privit curios și binevoitor, mirat parcă, cu ochii săi albaștri pe care n-am să-i uit niciodată. - Tu scrii... poezii? - Nu..., am îngăimat eu, speriat, sunt doar niște încercări, niște... - Am să văd eu ce
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
Acasă > Stihuri > Cugetare > POȚI SĂ STRIGI Autor: Clarissa Emanuela Publicat în: Ediția nr. 1147 din 20 februarie 2014 Toate Articolele Autorului poți să strigi asemeni unui nebun lucid ce-și scalda durerea doar de el știuta în aburi și unde, dar tu știi! știi și strigi când ei sunt născuți pentru a dormi! poate, obosit de-atata piatră, ai să-ți șoptești de-acum doar ție ca-ntotdeauna. înserarea îți va
POTI SA STRIGI de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360159_a_361488]
-
al Daliei. Nu avea curajul să se expună razelor fierbinți ale soarelui. Era prima zi de plajă și nu risca să facă insolație, așa că o lua gradual stând pe șezlong la umbra ciupercuței. Marea era liniștită și te îmbia la scaldă. Valurile cu unduiri leneșe se îmbrățișau la mal cu nisipul, într-un sărut fierbinte. Dalia citea din cartea poetei Georgeta Minodora Resteman "Descătușări - Fărâme de azimă". Îi plăcea poezia romantică în versurile căreia se regăsea de multe ori ca stare
ZBOR SPRE STELE FRAG. 5 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359128_a_360457]
-
aerului condiționat din eleganta lor garsonieră pusă la dispoziție cu generozitate de patronul complexului. Nisipul ardea și orice contact cu el însemna o arsură în talpă. Dalia a fugit în apă constatând că și aceasta este caldă, dar bună de scaldă. Se bălăcea aproape de mal privind la forfota din apă și de pe plajă. Turiștii începuseră să se retragă spre hoteluri fiind ora servirii mesei de prânz iar soarele greu de suportat. Plaja "La steaguri" cum era cunoscută zona, se prezenta curată
ZBOR SPRE STELE FRAG. 5 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359128_a_360457]
-
sticlă, în care locuiam și în care mă duceam la closetul din capătul holului încălțat cu cizme de cauciuc. Socialismul, cu alte cuvinte, însemna două lucruri: gogorița pe care o explodasem teoretic în școala și rahatul general în care se scalda societatea românească în acei ani. Eu nu m-am văzut la „dreapta" ori în tabăra conservatorilor. Eu am ieșit în Piață Universității pentru că voiam libertate. Asta era singurul cuvânt pe care il înțelegeam eu la acea vreme. 6. Socialismul a
INTERVIU. Socialismul explicat tânărului cool, cu iPhone și tricou cu Che Guevara. „Eu nu m-am rupt de România, ci de o lume care îmi făcea rău” () [Corola-blog/BlogPost/338381_a_339710]
-
vor descoperi, când palmele tale mă vor atinge îți voi deschide poartă peșterii lui Ali Babă ție, unic stăpân pe neprețuita comoara a iubirii mele. Sărută-mă, fii clipă însetata doar de mine, ciutura fântânii în care iubirea mea se scalda, locul din care buzele tale vor sorbi la nesfârșit licoarea veșnicei iubiri. Alfabetul iubirii tale începe și se sfârșește cu mine! Citește mai mult: Citește mai mult: Poeme de sare Referință Bibliografica: Poem / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
POEM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340732_a_342061]