268 matches
-
de exprimare a pasiunii, în special din partea lui Mahler. În vara anului 1907, Mahler, epuizat de efectele campaniei împotriva sa la Viena, și-a luat familia la Maiernigg. La puțin timp după sosirea lor, ambele fiice s-au îmbolnăvit de scarlatină și difterie. Anna s-a recuperat, dar Marie a murit pe 12 iulie, după două săptămâni de luptă. Imediat după această pierdere devastatoare, Mahler a aflat că inima sa are probleme, diagnostic confirmat ulterior de un specialist din Viena, care
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
în scoarța și frunzele arborelui pawpaw sunt în prezent cercetați pentru proprietățile lor de a combate cancerul. Cultivatorii speră ca acest lucru să ducă la o creștere a cererii din partea industriei farmaceutice. În homeopatie, "triloba" este folosită ca remediu pentru scarlatină și iritații ale pielii.
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
și cu tot felul, după război, plus tarele care și-au spus cuvântul după atâta suferință de copil. În afară de tifosul exantematic, care este o boală mortală, mai ales pentru un copil, foarte mulți au murit. În afară de asta am avut și scarlatină, la 11 luni... aici, În Iași, am stat cu mama. Poate din cauza asta v-ați făcut medic. Cred că din cauza asta. Am avut relații și cu tanti Sima. Ei locuiau În Cernăuți până să plece În Israel. Corespondam foarte des
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cea mai tristă amintire pe care o aveți din colonie? Este foarte greu de spus dacă există așa ceva... Toate zilele erau foarte sumbre... Mult timp eu sau cineva din familie era grav bolnav... Eu, În afară de febră tifoidă, am mai avut scarlatină... Deci boala, apoi cu mâncarea totdeauna am avut probleme, pentru că nu a existat o formă organizată de procurare a hranei... Sigur, port recunoștință veșnică acelei familii la care am stat, care nu ne-a lăsat să murim de foame și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dar nu făceam nimic. Pe noi nu ne duceau la muncă. În acest lagăr a fost cazat și Sonderkommando - erau cei care lucrau la crematorii. Tot dintre deținuți. Niște aleși. Și la un moment dat, În lagărul de muncă apare scarlatina. Comandantul lagărului era un polonez - deținut. Deci apare scarlatina În baracă. Era nenorocire, că eu nu avusesem scarlatină și nu eram imun. Neamțul ne controla de două ori pe zi. Trebuia să te dezbraci până la brâu. Dacă aveai pete te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la muncă. În acest lagăr a fost cazat și Sonderkommando - erau cei care lucrau la crematorii. Tot dintre deținuți. Niște aleși. Și la un moment dat, În lagărul de muncă apare scarlatina. Comandantul lagărului era un polonez - deținut. Deci apare scarlatina În baracă. Era nenorocire, că eu nu avusesem scarlatină și nu eram imun. Neamțul ne controla de două ori pe zi. Trebuia să te dezbraci până la brâu. Dacă aveai pete te scotea. Erau duși cu mașina - credeam că-i duce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Sonderkommando - erau cei care lucrau la crematorii. Tot dintre deținuți. Niște aleși. Și la un moment dat, În lagărul de muncă apare scarlatina. Comandantul lagărului era un polonez - deținut. Deci apare scarlatina În baracă. Era nenorocire, că eu nu avusesem scarlatină și nu eram imun. Neamțul ne controla de două ori pe zi. Trebuia să te dezbraci până la brâu. Dacă aveai pete te scotea. Erau duși cu mașina - credeam că-i duce la spital, dar, de fapt erau lichidați. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
eveniment, la un moment dat sunt dus din nou În lagărul D. Aceste selecții le făcea Mengele, de la Început. Cu șansă - cu neșansă, am supraviețuit acestor selecții, așa mic cum eram. Niciodată nu am avut vreo boală. Nimic. Altă șansă. Scarlatina... - aici nu mai poate fi vorba că sunt deștept, că sunt..., eu nu am avut scarlatină În viața mea. De tifos vorbim altă dată, că la Auschwitz nu a fost treaba asta... Am ajuns, la un moment dat, Înapoi În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Mengele, de la Început. Cu șansă - cu neșansă, am supraviețuit acestor selecții, așa mic cum eram. Niciodată nu am avut vreo boală. Nimic. Altă șansă. Scarlatina... - aici nu mai poate fi vorba că sunt deștept, că sunt..., eu nu am avut scarlatină În viața mea. De tifos vorbim altă dată, că la Auschwitz nu a fost treaba asta... Am ajuns, la un moment dat, Înapoi În lagărul D, unde ne-au pus să facem niște munci. După luna august a Început și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
preta la greșeli de diagnostic, trecându-se cu vederea uneori patologii precum: carențe metabolice, lichen plan bucal, eritro sau leucoplazii (cu potențial evolutiv periculos, spre epiteliom), dermite de contact, infecții herpetice atipice, enantem viral (exemplu, Koplick) sau un debut de scarlatină, leucoplazia păroasă a limbii (din infecția EBV+HIV), nevi de tipul White Sponge, sifilide, aftoze bucale (cu posibilă asociere în cadrul unui Behcet FEPA, maladii autoimune), stomatita descuamativă în cadrul unor maladii buloase, sau chiar boli congenitale cu afectare mucoasă (exemplu, diskeratoza
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
vorbea despre acest episod, începea să-și miște nervos mâinile, încercând să-și înconjoare talia - o talie mică: atrăgea atenția la circumferința ei mică purtând centuri late - iar tenul ei se îmbujora și mai tare, de ziceai că a făcut scarlatină. Încercase să intre în Spitalul Bridewell să-l vadă, dar n-o lăsaseră. — Bietul om, spunea ea și simțea mustrări de conștiină că fusese prea repezită și pripită, o apuca mila pentru acest puști care bântuia la capătul unei alei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
3. Factorii postnatali pot fi de mai multe tipuri: a) boli inflamatorii cerebrale - encefalite (întâlnite în rujeolă, rubeolă, varicelă, tuse convulsivă, gripe etc.), meningoencefalite (streptococică, stafilococică, meningococică, TBC, viroze, abcese cerebrale); b) boli infecțioase cu complicații cerebrale - gripă, hepatită epidemică, scarlatină, variolă, varicelă, tuse convulsivă etc.; c) boli parazitare cerebrale - chist hidatic, cisticercoză; d) boli generale cu efecte degenerative la nivel cerebral - acidoze, hipoxii, hipoglicemii, tulburări hidroelectrolitice; e) intoxicații acute și cronice - cu plumb, oxid de carbon, alcool, fungicide etc.; f
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu produceri de hemoragii în urechea internă sau la nivelul scoarței cerebrale; - anoxie sau asfixie albastră urmată de insuficientă oxigenare a structurilor nervoase cerebrale; - bilirubinemia sau icterul nuclear; c) în perioada postnatală: - boli infecțioase de tipul: otită, mastoidită, meningită, encefalită, scarlatină, rujeolă, febră convulsivă, oreion etc.; - traumatisme craniocerebrale; - abuz de antibiotice și alte substanțe medicamentoase; - traumatisme sonore (acestea pot determina și unele boli profesionale); - stări distrofice, intoxicații, afecțiuni vasculare etc. În funcție de localizare la nivelul urechii, putem identifica următoarele cauze: a) la
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sau periferică: - leziuni ale sistemului nervos central provocate de unele traumatisme mecanice; - afecțiuni ale aparatului auditiv și fonoarticulator care împiedică recepția și emiterea sunetelor (perforarea timpanului, anomalii ale buzelor, limbii, vălului palatin, maxilarelor etc.); boli infecțioase ale copilăriei (encefalită, meningită, scarlatină, tuberculoză, rujeolă, pojar etc.); incompatibilitate Rh, carențe nutritive, factori care acționează la nastere (diverse tipuri de traume, anoxia, travaliile prelungite etc.) - intoxicații cu substanțe chimice, medicamente, alcool care pot afecta organic sau funcțional mecanismele neurofiziologice ale limbajului; b) cauze funcționale
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Mihai Ciucă. (1883-1969) - medic, bacteriolog, membru al Academiei -, născut la Săveni, este legată eradicarea malariei, altădată endemică pe teritoriul României. El a devenit unul dintre cei mai respectați experți internaționali În combaterea paludismului. Cercetările sale asupra holerei, tifosului exantematic, difteriei, scarlatinei, tuberculozei, colibacilozelelor i-au adus faima de organizator al luptei Împotriva maladiilor infecțioase În lume. Preotul Dumitru Furtună (1890-1965) - cărturar, etnograf, istoriograf, folclorist - s-a născut la Mănăstireni, la câțiva kilometri de Jijia, cândva centrul comunei din care făceau parte
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
arderea combustibililor fosili produc iritații ale căilor respiratorii, salivație excesivă, expectorații, spasme, dificultăți de respirație etc. 313 Oxizii de azot, sulf, carbon, insecticidele, detergenții, masele plastice etc. care pot produce rinite, traheite, astm, conjunctivite, eczeme, urticarii etc. 314 Provoacă difteria, scarlatina, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa, guturaiul etc. Plumbul sub formă de vapori pătrunde în organism pe cale respiratorie și pe cale digestivă, ajunge direct în sânge, provoacă anemii, atinge sistemul nervos, provoacă întârzierea dezvoltării intelectuale etc. 315 Toate tipurile de
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ajutat familia să traverseze lipsuri și restricții dificile. Imediat după război, în timpul secetei și al foametei din Moldova, copiii au fost salvați deopotrivă de Crucea Roșie și de pachetele trimise de unchiul rămas în Franța. Erau vitale. Când a făcut scarlatină, la câțiva ani după război, doamna B. s-a vindecat cu penicilina trimisă din Franța. Pe atunci, antibioticele, recent descoperite, ajungeau foarte greu în țară. Dar prețul plătit pentru vindecare a fost - dincolo de groaza injecțiilor - dureros: părinții i-au confiscat
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
inițierea primelor măsuri În ceea ce privește problematica socială a familiilor din mediul urban, dar și la inițierea primelor măsuri pentru sistematizarea orașelor, igienizarea lor, primele măsuri privind amplasarea zonelor industriale, precum și legi stricte privind circulația și distribuția resurselor. Boli ca: difteria, variola, scarlatina, hepatita epidemică, epidemiile hidrice, tuberculoza, parazitozele, decimau efectiv populația de la periferia orașelor, pentru că orașul devenise În scurt timp și În ansamblul său un risc major pentru fiecare locuitor al său și În același timp o sursă de poluare continuă a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vechiului regim demografic erau apanajul mortalității crescute, pentru că natalitatea s-a menținut constant crescută. Al doilea factor limitativ al evoluției demografice au fost bolile infecțioase, implicate În ⅔ până la ¾ din cauzele de deces. Holera, ciuma, tuberculoza, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, scarlatina, enteritele infecțioase, erau boli comune, iar În explozii epidemice devastau colectivități Întregi. Este suficient să amintim epidemia de ciumă de la 1238 care a decimat ⅓ din populația Europei pentru a ilustra efectul dezastruos al infecțiilor cu extindere În masă asupra evoluției
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Punctul farmaceutic care a fost deservit în trecut de către oficiantul sanitar Ion Șnaider este în prezent în grija asist. farm. Maria Dinu (Prosie) și funcționează duminica. Scopul principal al medicului de țară înainte de 1944 era combaterea tifosului exantematic, a scarlatinei, a sifilisului, a pelagrei, a rahitismului și a altor maladii infecțioase și contagioase. Deși lipseau medicamentele, aparatura și materialele necesare unei activități medicale corespunzătoare, personalului sanitar s-a achitat cu demnitate de sarcinile ce-i reveneau pentru ținerea sub control
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
42 de copii. Aceste cifre funebre au crescut în anul 1930, datorită unei tuberculoze care a făcut ravagii, secerând familii întregi. În Moldova erau pe atunci peste 54.000 de bolnavi de tuberculoză. Tot pe atunci, se manifestau din plin scarlatina, pneumonia, meningita și pelagra. Dacă în anul 1950 a funcționat un singur medic local - Ion Calotescu, după această dată toți medicii au făcut naveta, cu excepția doctorului Ștefan Szabo - care a asigurat asistența medicală de urgență și cea zilnică, între orele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dorm, eu stau și chibițez la cărți și probabil de aceea îmi este rău. Dimineața însă, când am mers cu mama mea la doctor, la nașul meu, acesta a anunțat-o că nu este din cauza jocului de cărți, ci este scarlatină. A urmat o perioadă grea pentru mine, la vremea aceea această boală fiind foarte periculoasă pentru copii. Casa noastră era pe o străduță, de fapt o fundătură, care avea doar 6 case, 3 pe câte o parte. Noi stăteam la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
princiară. În același timp Mitropolitul ține să sublinieze legătura dintre mica principesă Maria, prima născută, și România, patria adoptivă a familiei Princiare, și patria natală a Mariei. La sfârșitul lunii martie a anului 1874, prințesa Maria s-a îmbolnăvit de scarlatină. Starea prințesei s-a înrăutățit cu fiecare zi care trecea. În cele din urmă la 28 martie 1874 copila muri. Avea numai trei ani și șase luni când s-a stins din viață. „Ea îndurase suferințele sale cu o dulce
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
mucegaiul de ciupercă, și, studiindu-l, descoperă că produce o substanță care distruge un mare număr de bacterii. El identifică mucegaiul ca fiind de genul Penicillium și a numit siropul de mucegai penicilină. Constată că aceasta are efecte asupra microbilor scarlatinei, penumoniei, meningitei, difteriei, febrei tifoide, paratifoide și gonoreei, boli foarte răspândite în acea vreme. Își publică observațiile în Journal of Experimental Pathology în 1929. Descoperirea este primită cu pasivitate și Fleming trăiește o mare decepție timp de 11 ani. În
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
teoria dramei și semiotica generală. Pentru a oferi o idee a felului în care naratologia se transformă aici în semiotică, iată un exemplu. * * * Să ne imaginăm că surprindem următorul dialog din sala de așteptare a unui spital: Ai avut vreodată scarlatină cînd erai mic? Nu, domnule doctor. Pojar? Nu, domnule doctor. Ra...rahitism? Ei...nu, domnule doctor. Știți ce e acela rahitism? Păi nu, domnule doctor. Atunci de ce spuneți "nu"? Mi-a fost teamă că îmi veți pune mai multe întrebări
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]