309 matches
-
baroc, cu pretenții de frescă socială, dar încremenit în căutări de stil, care încearcă o raportare la plastica și costumele epocii”. Domeniul de interes al filmului este deplasat de cineast de la universul rural descris de Duiliu Zamfirescu la personajul Tănase Scatiu, simbol al parvenitismului, vulgarității, lăcomiei, perfidiei și violenței. Regizorul insistă pe lăcomia parveniților și pe vinovăția moșierilor de viță veche, prezentând declinul unei clase sociale față de care nu se simte nicio urmă de nostalgie. Interpretările cele mai apreciate sunt cele
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
nicio urmă de nostalgie. Interpretările cele mai apreciate sunt cele ale lui Victor Rebengiuc (care combină cumpătarea gesturilor mărunte cu „o sălbatică și vitală erupție de josnicie”) și Eliza Petrăchescu (care „pune masca șireteniei senile pe chipul mamei lui Tănase Scatiu”). "Tănase Scatiu" a obținut mai multe premii ale Asociației Cineaștilor din România pe anul 1976: premiul pentru regie (Dan Pița; "ex-aequo" cu Mircea Veroiu pentru "Dincolo de pod"), premiul pentru imagine (Nicolae Mărgineanu; "ex-aequo" cu Călin Ghibu pentru "Dincolo de pod"), premiul
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
de nostalgie. Interpretările cele mai apreciate sunt cele ale lui Victor Rebengiuc (care combină cumpătarea gesturilor mărunte cu „o sălbatică și vitală erupție de josnicie”) și Eliza Petrăchescu (care „pune masca șireteniei senile pe chipul mamei lui Tănase Scatiu”). "Tănase Scatiu" a obținut mai multe premii ale Asociației Cineaștilor din România pe anul 1976: premiul pentru regie (Dan Pița; "ex-aequo" cu Mircea Veroiu pentru "Dincolo de pod"), premiul pentru imagine (Nicolae Mărgineanu; "ex-aequo" cu Călin Ghibu pentru "Dincolo de pod"), premiul pentru interpretare
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
fost dramatizat de Iosif Petran pentru Teatrul Național Radiofonic, fiind realizat în 1967 un spectacol de teatru radiofonic cu o durată de 95 de minute în regia artistică a lui Mihai Zirra. Distribuția a fost formată din Ștefan Mihăilescu-Brăila (Tănase Scatiu), Nicolae Neamțu-Ottonel (Dinu Murguleț), Adela Mărculescu (Tincuța), Maria Voluntaru (Profira), Mihai Pălădescu (Nae Eftimiu), Ion Siminie (Iorgu), Nicolae Botez Luchian (Stoica), Mircea Constantinescu (bancherul), Sabin Făgărășanu (Lefter), Camelia Stănescu (Zoițica), Iulian Necșulescu (ministrul), Stamate Popescu (Mihai), Ion Gheorghiu (doctorul), Tamara
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
drame istorice prezentate pe scenele din România și din străinătate, printre acestea numărându-se "Tudor din Vladimiri", "Istorii dramatice", "Zodia taurului", "Patetica '77", cărora li se adaugă scenariile de filme pentru "Porto-Franco", "Tudor", "Zodia Fecioarei", "Pădurea pierdută", "Cantemir", "Hyperion", "Tănase Scatiu", "Burebista". Cu același spirit erudit și subtil, el a scris studii și eseuri de critică și istorie a culturii adunate în volumele "Modalitatea conformista a artei", "Orientări în literatura străină", "Scene din viața lui Shakespeare", "Scrisori din imediata apropiere". A
Mihnea Gheorghiu () [Corola-website/Science/307224_a_308553]
-
stuf ("Circus aeruginosus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), chirighiță neagră ("Chlidonias niger"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), prepeliță ("Coturnix coturnix"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus"), florinete ("Carduelis chloris"), sticlete ("Carduelis carduelis"), scatiu ("Carduelis spinus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), muscar gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar mic ("Ficedula parva"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
piept roșu ("Branta ruficollis"), nisipar ("Calidris alba"), fugaci de țărm ("Calidris alpina"), fugaci mare ("Calidris canutus"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci mic ("Calidris minuta"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), inăriță ("Carduelis flammea"), scatiu ("Carduelis spinus"), mugurar roșu ("Carpodacus erythrinus"), porumbel de scorbură ("Columba oenas"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), barză neagră ("Ciconia nigra"), barză albă ("Ciconia ciconia"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), stăncuță ("Corvus monedula"), ciocârlie ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"). Flora are în componență o gamă diversă de arbori, arbusti, ierburi și flori; caracteristică Masivului Postăvarul, grupare montană ce aparține lanțului carpatic sudic al Orientalilor
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
Luceafărul", "Convorbiri literare" și "Gazeta literară", fiind distins în 1964 cu Premiul revistei "Gazeta literară". A dramatizat mai multe scrieri literare românești pentru Teatrul Național Radiofonic printre care: "Enigma Otiliei" de George Călinescu, "Donna Alba" de Gib. I. Mihăescu, "Tănase Scatiu" de Duiliu Zamfirescu, „În vreme de război” de I.L. Caragiale și "Podul de piatră" de Dumitru Radu Popescu. Și-a continuat activitatea publicistică în Israel, colaborând, sub pseudonimele I. Eban, I. Stern și F. Talla, cu cronici literare și artistice
Iosif Petran () [Corola-website/Science/336994_a_338323]
-
cristel-de-câmp ("Crex crex"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), rață-lingurar ("Anas clypeata"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), strigă ("Tyto alba"), pitulice ("Sylvia nisoria"), ciocârlan ("Galerida cristata"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Anguis fragilis"), salamandră, ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata
Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului () [Corola-website/Science/306834_a_308163]
-
carolinensis"), jder ("Martes martes") sau dihor ("Mustela putorius"). Păsări: cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), uliu porumbar ("Accipiter gentilis"), corb ("Corvus corax"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), mierla ("Turdus merula"), codobatura ("Motacilla albă"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), scatiu ("Carduelis spinus"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), fazan ("Phasianus colchicus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), sturz-de-vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco vespertinus"), sau aușel
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
bradului de noapte". Discul, în ciuda formatului scurt, este considerat unul dintre cele mai bune momente ale muzicii rock românești. În continuare, compune muzică de film la filmele "Nunta de piatră" (în colaborare cu Dan Andrei Aldea), "Filip cel Bun", "Tănase Scatiu", "Duhul aurului" regizate de Dan Pița (primul, împreună cu Mircea Veroiu, în care Zaharia participă și în calitate de actor). Scrie muzică și pentru piese de teatru pentru televiziune și filme de scurt-metraj. În anii optzeci a compus muzica pentru filmele "Țapinarii" și
Dorin Liviu Zaharia () [Corola-website/Science/307729_a_309058]
-
stăncuță ("Corvus monedula"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), strigă ("Tyto alba"), pitulice ("Sylvia nisoria"), ciocârlan ("Galerida cristata"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Anguis fragilis"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni" - specie endemică aflată
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Columba palumbus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), pitulice ("Sylvia nisoria"), ciocârlan ("Galerida cristata"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), minuniță ("Aegolius funereus"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla de
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
absolvise Facultatea de Artă Plastică, specializându-se în pictură monumentală, și lucra ca artist restaurator la refacerea picturilor de pe zidurile bisericilor vechi. În paralel, a început să fie solicitată să joace și în filme și a primit roluri în "Tănase Scatiu" (1976), "Burebista" (1980), "Viraj periculos" (1983) și "Misterele Bucureștilor" (1983), penultimul dintre ele fiind regizat de Sergiu Nicolaescu. Acesta din urmă a convins-o să joace și în "Ciuleandra" și apoi și în "Ziua Z". În timpul filmărilor la "Ciuleandra", ea
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
Lucian Iancu este unul din oamenii lui McCallum (după ce fusese unul din oamenii „profetului”). Muzica celor trei filme din seria „Ardelenii” a fost compusă de Adrian Enescu, care mai colaborase anterior cu ambii regizori ai filmelor, Dan Pița (la "Tănase Scatiu" și "Bietul Ioanide") și Mircea Veroiu (la "7 zile"). El a fost încântat de ideea de a compune coloana sonoră pentru un western românesc. Muzica electronică a fost compusă pentru sintetizator, ea fiind diferită la fiecare din cele trei episoade
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
crede, direct, fără canoane. Criști Minculescu și-a început cariera în 1979 că solist vocal al trupei Harap-Alb, alături de muzicieni precum chitaristul Gabi Nacu sau basistul Anton -Hașiaș. El a participat la imprimarea pentru radio a unor piese precum „Harap-Alb”, „Scatiul” (compoziție a lui Gabi Nacu), „În calea norilor”, „Tu doar tu”, „Vei veni”. Minculescu rămâne la Harap-Alb până în 1980, cănd Anton -Hașiaș îl prezintă celor de la Iris, care aveau nevoie de un vocalist. Criști a dat proba la Iris chiar
Cristian Minculescu () [Corola-website/Science/313940_a_315269]
-
urmă, liderul grupului din 1982, după o perioada petrecută prin Anglia, reînființează formația în ianuarie 1998. Criști Minculescu a făcut parte din Harap-Alb în perioada 1979-1980. În acest timp a participat la imprimarea pentru radio a unor piese precum „Harap-Alb”, „Scatiul” (compoziție a lui Gabi Nacu), „În calea norilor”, „Tu doar tu”, „Vei veni”. Minculescu părăsește definitiv Harap-Alb în 1980, fiind prezentat celor de la Iris de către basistul Anton -Hașiaș, colegul său de la Harap-Alb. Criști Minculescu este cooptat în trupa Iris pe
Cristian Minculescu () [Corola-website/Science/313940_a_315269]
-
absolvise Facultatea de Artă Plastică, specializându-se în pictură monumentală, și lucra ca artist restaurator la refacerea picturilor de pe zidurile bisericilor vechi. În paralel, a început să fie solicitată să joace și în filme și a primit roluri în "Tănase Scatiu" (1976), "Burebista" (1980), "Viraj periculos" (1983), "Misterele Bucureștilor" (1983), "Ziua Z" (1985) și "Ciuleandra" (1985). În ciuda apariției în aceste filme, Anca Szönyi nu s-a considerat niciodată „o actriță adevărată”, ci doar artist plastic. Într-un interviu publicat în 1980
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
bate, călărește, că westernul fără cai și fără bătăi, e ca nunta fără lăutari.”" Muzica celor trei filme din seria „Ardelenii” a fost compusă de Adrian Enescu, care mai colaborase anterior cu ambii regizori ai filmelor, Dan Pița (la "Tănase Scatiu" și "Bietul Ioanide") și Mircea Veroiu (la "7 zile"). El a fost încântat de ideea de a compune coloana sonoră pentru un western românesc. Muzica electronică a fost compusă pentru sintetizator, ea fiind diferită la fiecare din cele trei episoade
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
urmașii și-ar face o falsă idee despre fizionomia societății noastre, întrucât eroul de predilecție al romanului românesc este învinsul... În țara noastră încă tânără și plină de energie e un număr nesfârșit mai mare de Dinu Păturică și Tănase Scatiu decât de Dan și Neculai Manea; de pretutindeni se ridică oameni noi, aprigi la luptă, harnici, ambițioși, ce vor să ajungă cu orice preț, călcând totul în picioare, afecții, legături sfinte, în vederea scopului suprem de a se îmbogăți și de
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
aprigi la luptă, harnici, ambițioși, ce vor să ajungă cu orice preț, călcând totul în picioare, afecții, legături sfinte, în vederea scopului suprem de a se îmbogăți și de a fi puternici. Adevăratul erou reprezentativ al societății noastre e, așadar, Tănase Scatiu”. (Eugen Lovinescu, "Cinquantenarul romanului românesc, Critice", vol. IV, Ed. „Ancora”, București, 1928.) Arivistul este reprezentat în acest roman de personajul Lică Trubadurul, înrudit cu aproape toată lumea, dar rămas sărac. Din acest motiv el este disprețuit de rudele sale bogate care
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Ciconia nigra"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), mierla ("Turdus merula"), codobatura ("Motacilla albă"), fluierar-de-munte ("Tringa hypoleucos"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), ciocănitoare verde ("Picuș viridis"), ciocănitoare sura ("Picuș canus"), ciocănitoare cu spatele alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), scatiu ("Carduelis spinus"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), porumbelul de scorbura ("Calumba aenas"), forfecuța ("Loxia curvirostra"), pupăza ("Upupa epops"), nagâț ("Vanellus vanellus"), cuc ("Cuculus canorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco vespertinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), cristelul de
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
absolvise Facultatea de Artă Plastică, specializându-se în pictură monumentală, și lucra ca artist restaurator la refacerea picturilor de pe zidurile bisericilor vechi. În paralel, a început să fie solicitată să joace și în filme și a primit roluri în "Tănase Scatiu" (1976), "Burebista" (1980), "Viraj periculos" (1983), "Misterele Bucureștilor" (1983), "Ziua Z" (1985) și "Ciuleandra" (1985), ultimele două fiind regizate tot de Sergiu Nicolaescu. În ciuda apariției în aceste filme, Anca Szönyi nu s-a considerat niciodată „o actriță adevărată”, ci doar
Viraj periculos () [Corola-website/Science/320457_a_321786]
-
artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Prin cenușa imperiului" al lui Andrei Blaier). În plus, actorul Amza Pellea a obținut Premiul pentru interpretare masculină pentru interpretarea rolului Manlache Preda ("ex-aequo" cu Victor Rebengiuc pentru interpretarea rolului titular din "Tănase Scatiu"), editoarea Margareta Anescu a primit Premiul pentru montaj - pentru acest film - și actorul Ernest Maftei a obținut o Diplomă de onoare pentru interpretarea rolului secundar din "Osînda". Filmul a obținut premii pentru regie și montaj la Festivalul de Film de la
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]