309 matches
-
de „mitocani” va reuși totuși: arendașul îl are la mână pe boier, căci i-a împrumutat bani, și nici un scrupul nu îl împiedică să îl constrângă să îi dea fata și moșia. Îmbogățindu-se întruna, prin cele mai josnice mijloace, Scatiu intră și în politică, ajunge deputat. Dinu Murguleț își pierde și soția, rămâne fără nimic; infirm, se vede nevoit să locuiască la Tincuța, suferind să o vadă roabă în casa „tâlharului”. Traumatizată de umilințele îndurate, dezgustată, tânăra moare. Singur, captiv
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
locuiască la Tincuța, suferind să o vadă roabă în casa „tâlharului”. Traumatizată de umilințele îndurate, dezgustată, tânăra moare. Singur, captiv, bătrânul boier încearcă să evadeze și, printr-un șiretlic, reușește să fugă la conacul său. Acolo se va salva, căci Scatiu se duce să îl ia înapoi cu forța și e ucis de țărani. Viața la țară apare în romanul lui Z. în viziune dihotomică: ceea ce are etern, natura și „sufletul satului”, se exprimă în peisaje mirifice și în datini (o
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
psihologică, odată cu „poezia sfioasă a sufletelor alese ce se cercetează tăcând” (E. Lovinescu). În contrast, romanul surprinde acutele contradicții sociale, unele confruntări violente, curmate prin intervenția organelor statului. Torturarea țăranilor ce nu vor să își lase pământurile smulse de Tănase Scatiu e prezentată în scene de un realism necruțător, provenite și din amintirile scriitorului, participant în 1883, ca ziarist, la anchetarea țăranilor dintr-un sat prahovean răsculat. Astfel construit, romanul asociază idilicul, lirismul cu incisivitatea observației, romantismul idealizant cu realismul brutal
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
toată vina pentru soarta țăranilor având-o arendașii; în schimb, boierul, demofil prin definiție, îi este țăranului părinte. Proprie literaturii române cu tematică rurală din secolul al XIX-lea, această viziune va orienta la începutul secolului următor literatura sămănătoristă. Tănase Scatiu se definește caracterologic încă din primul volum al ciclului, cel de-al doilea susținând prin noi detalii dominantele portretului său moral. Fiu al unui argat și al unei femei respingătoare, „groasă, buhavă, murdară”, meschină, abrutizată de alcool, ambițiosul arendaș unește
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
personajelor. Își mărturisește „furia de a scrie”, alternând cu ezitări, impasuri; scrisul, la el, e o formă de viață, dar și „refugiu”, și absorbire în propriul imaginar („trăiesc cu oamenii din mintea mea”). Rând pe rând, Viața la țară, Tănase Scatiu, Lydda trec dinspre proiecte, intenții, sens avut în vedere, schițe de personaje, situații și conflicte către realizarea ca atare, cu dezvăluiri, în scrisori, despre geneză și elaborare, demne de toată atenția. Parvenirea arendașilor îl interesează dintr-un unghi al sociologiei
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
intenții, sens avut în vedere, schițe de personaje, situații și conflicte către realizarea ca atare, cu dezvăluiri, în scrisori, despre geneză și elaborare, demne de toată atenția. Parvenirea arendașilor îl interesează dintr-un unghi al sociologiei și psihologiei sociale (Tănase Scatiu în special), nu își ascunde dorința de a-i „judeca” în proiecția dată imaginii lor ficționale, dar fără nimic schematizant, fără a-i transforma în fantoșe; „tendința” (nu teza) îi apare ca un drept al romancierului la o „demonstrațiune” - nu
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
lume veche, București, 1895; Novele romane. Frica, București, 1895; Imnuri păgâne, București, 1897; Viața la țară, pref. autorului, București, 1898; Poezii nouă, București, 1899; Temps de guerre, tr. Dem. J. Ghica, Paris, 1900; În război, pref. autorului, București, 1902; Tănase Scatiu, pref. autorului, București, 1907; Îndreptări, București, 1908; Poporanismul în literatură, București, 1909; Miriță, București, 1910; Anna (Ceea ce nu se poate), pref. autorului, București, 1911; Furfanțo, București, 1911; Lydda. Scrisori romane, București, 1911; Metafizica cuvintelor și estetica literară, București, 1911; Câteva
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
V, îngr. și pref. Mariana Rarincescu, Craiova, 1935-1938; Duiliu Zamfirescu și Titu Maiorescu în scrisori (1884-1913), îngr. și pref. Emanoil Bucuța, București, 1937; Nuvele, îngr. Mariana Rarincescu-Zamfirescu, Craiova, 1939; Poezii alese, îngr. Ion Pillat, București, 1942; Viața la țară. Tănase Scatiu, îngr. și pref. G. C. Nicolescu, București, 1956; Poezii și nuvele, îngr. și pref. Al. Săndulescu, București, 1961; Scrieri alese, I-II, pref. Mircea Zaciu, București, 1962; Scrisori inedite, îngr. și introd. Al. Săndulescu, București, 1967; Cele mai frumoase scrisori
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
București, 1989; Negoițescu, Ist. lit., I, 119-121; Ornea, Înțelesuri, 91-96; Lăzărescu, Prezențe, 107-121; Dicț. analitic, I, 42-43, II, 218-220, 254-257, III, 154-156, 381-384, IV, 212-215, 381-384; Săndulescu, Constelații, 61-119; D. St. Rădulescu, Dicționarul personajelor din „Viața la țară” și „Tănase Scatiu” de Duiliu Zamfirescu, București, 1998; Sultana Craia, Îngeri, demoni și muieri, București, 1999, 19-21, passim; Mircea Tomuș, Romanul romanului românesc, I, București, 1999, 55-66, 339-344; Dicț. esențial, 911-916; Ghițulescu, Istoria, 180-181; Ioan Adam, Oglinda și modelele. Ideologia literară a lui
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
să prinzi și pentru tine, să prinzi și pentru ea. Ție două și mie două... nu e-așa, tată-moșule? Firește, ție două, lui două și mie una. Vrei și tu, tată-moșule? întrebă băiatul cu mândrie. Cum de nu?! Mie un scatiu. Ce fericiți sunt! Băiatul încălecă pe un genuchi și fata pe altul. Bunicul îi joacă. Copiii bat în palme. Bunicul le cântă "Măi cazace, căzăcele, ce cați noaptea prin argele"... O femeie uscățivă intră pe poartă cu două doniți de
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
invaziilor doniță: vas făcut din doage de lemn, cu toartă (și capac), cu care se cară și în care se ține apa; cofă, botă; găleată de lemn (largă în partea de sus) în care se mulg vacile sau oile; șiștar scatiu: pasăre cântătoare mică, foarte vioaie, cu ciocul puternic, penele verzi-gălbui, cenușii pe spate, iar pe aripi cu două dungi negre sticlete: mică pasăre cântătoare cu penele viu colorate cu roșu, negru, alb și galben 1.Care sunt personajele care apar
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
din opera lui Liviu Rebreanu, București, 1995; Casa de odihnă, București, 1996; Tinca, București, 1996; Obsesia, București, 1997; Dicționarul personajelor din „Sfârșit de veac în București” de Ion Marin Sadoveanu, București, 1997; Dicționarul personajelor din „Viața la țară” și „Tănase Scatiu” de Duiliu Zamfirescu, București, 1998; Vecinele, București, 1999; Dicționarul personajelor din „Ciocoii vechi și noi” de Nicolae Filimon, București, 2000. Traduceri: Alexandre Dumas, 1001 de fantome. Testamentul domnului De Chauvelin, Cluj-Napoca, 1981; Quintus de Smirna, Războiul Troiei sau Sfârșitul Iliadei
RADULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289100_a_290429]
-
obținând premiul al doilea la un concurs al „Gazetei literare”, iar prima carte de povestiri, Lișița, îi apare în 1965. Scrie scenarii radiofonice și adaptează pentru radio romane și nuvele clasice românești (În vreme de război de I.L. Caragiale, Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu, Enigma Otiliei de G. Călinescu ș.a.). Stabilit în Israel din 1972, scrie în presa de limbă română („Viața noastră”, „Adevărul”, „Izvoare”, „Facla”, „Revista mea”) și e secretar de redacție, apoi redactor-șef la „Orient Expres”. Este membru
PETRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288775_a_290104]
-
Acest aspect este cu atât mai dificil de decelat aici cu cât este vorba de un Kunstelroman”. Între titlurile alese spre a fi propuse ca o carte de vizită pentru ansamblul literaturii române, se numără Mara de Ioan Slavici, Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu, Ion și Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, Baltagul de Mihail Sadoveanu, Adela de G. Ibrăileanu, Patul lui Procust de Camil Petrescu ș.a.
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
oprim a le descrie, căci legea de presă - fără îndoială - ne-ar condamna la zece ani de ocnă... Două decenii mai târziu, publicistica realistă a lui Eminescu confirma din plin stagnarea. A murit Dinu Păturică, dar au venit Cațavencu, Tănase Scatiu, craii de Curte Veche, iar apoi eroii „muncii socialiste”. Astăzi, după un veac și jumătate, s-a schimbat măcar neînduplecata lege a presei, de care se temea pe nedrept uitatul Nicolae Filimon... Trei secole de ortodoxie otomanizată și cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și cosmopolitismul în artă, la început revista păstrează totuși un anumit echilibru. Așa se face că, cel puțin în numerele din 1932, printre colaboratori se află câțiva dintre scriitorii moderniști de seamă. Anton Holban publică aici o scurtă povestire intitulată Scatiul și stăpânul său, iar Camil Petrescu un fragment din însemnările sale de călătorie (Rapid Constantinopol-Bioram. Dansul pântecului). Eugen Ionescu scrie, la cronica literară, despre lucrarea Eminescu de Lucian Boz, rubrica fiind preluată apoi de Arșavir Acterian (articole despre Homo americanus
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
recepționării convoaielor cu provizii și muniție? În jur de cinci și patruzeci și trei, Leonard se afla se afla în vârful colinei. Securea, cu coada înfiptă-n pământ îi susținea basca - stindard asudat al victoriei. Dincolo de tranșeul oribil, mierlele și scatiii reveniseră la un tril mai firesc. Fiecare scaiete era îmbrobonat de rouă și fiecare spin. Nările îi erau invadate de mirosul reavăn al libertății. Deși beat de triumf, Leonard nu uita de beția de sânge. Strânse un pumn de țărână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
precum Cijîk-pijîk, gde tî bîl? Na fantane vodku pil... Și basarabencele ceva mai în vârstă chiar își imaginau piața publică din centrul orășelului patriarhal, pe vremea când Țarul încă nu fusese izgonit, unde bețivul tradițional se lua la întrecere cu scatiul într-ale băutului, amator și el de vodcă, și lumea ieșită în stradă o ținea într-un cântat și o veselie, cu pupături fierbinți și îmbrățișări amicale. 1 Doamna Cherteșan Tudosia se referise într-o lecție la cuvântul créée și
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
doar pe sine, zise Toamna. Într-o zi, pe când omul rău stătea treaz în pat, auzi o muzică încântătoare. Atât de dulce îi răsuna în urechi, încât gândi că trebuie să fie niște muzicanții. De fapt, nu era decât un scatiu care cânta la fereastră, dar cum de atâta amar de vreme nu mai auzise nici un tril în grădina lui, i se păru că aude cea mai armonioasă muzică din lume. - Cred că, în sfârșit, a venit Primăvara! Spuse omul; și
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
compari destinul mamelor - Mara, Vitoria Lipan, Fefeleaga, chiar și Chirița - sau, în special, figurile purității și (dăruirii) feciorelnice mai mult sau mai puțin senzuale (Adela, Olguța, Monica, Sașa Comăneșteanu, Lina, Ana lui Manole, Otilia, Maitreyi, Ana lui Ianke, Tincuța lui Scatiu, Gena din Titanic Vals, Haia Sanis, Carmen din Ciuta, Tofana din Patima roșie, Corina din Jocul de-a vacanța, Borivoje din De la noi la Cladova ș.a.) cu câteva (e drept, teribile) Nona, Daria, Ivanca, Rusoaica? Sigur, la soții, sau amante
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
devenită ea însăși penitenciar, în care teama, malnutriția și nelegea funcționau aproape ca-n închisorile care-i consumaseră atât de dramatic tinerețea. Țara pe care o purta în suflet era acum moșia unui clan tiranic pe întinsul căreia păturicii și scatiii biciuiau și storceau nelegiuitor vlaga morală și fizică a satelor și orașelor. Procesul de pervertire a conștiințelor era urmărit din leagăn până la mormânt. Această noapte istorică, parțial prezentată de Savel, a operat adânc în modelul de a simți și gândi
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
scăpat dintre nori. Singură luna printre norii cerniți - de-av-ați acunselea Apare, dispare luna. Viața-i un joc de-a v-ați ascumnselea printre nouri. Simplitatea poemului cuprinde profunzimi existențiale. Aceeași tematică, altă clipă surprinsă: Licăr pe un ram străfulgerând ceața - scatiu auriu În jurul nostru există minuni. Priviți-le! Străfulgeră ceața scatiul auriu. Fluviul cenușiu sub fuioare de ceață - cerul nicăieri În forma sa perfectă, de 5 7-5 silabe, haikuul ascunde gândul posibilei inexistențe a cerului, o taină teribilă. Și dacă fluviul
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
Apare, dispare luna. Viața-i un joc de-a v-ați ascumnselea printre nouri. Simplitatea poemului cuprinde profunzimi existențiale. Aceeași tematică, altă clipă surprinsă: Licăr pe un ram străfulgerând ceața - scatiu auriu În jurul nostru există minuni. Priviți-le! Străfulgeră ceața scatiul auriu. Fluviul cenușiu sub fuioare de ceață - cerul nicăieri În forma sa perfectă, de 5 7-5 silabe, haikuul ascunde gândul posibilei inexistențe a cerului, o taină teribilă. Și dacă fluviul este viața noastră? Și dacă fuioarele de ceață sunt tocmai
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
brotacul - vremea-n schimbare Frunze uscate - peste noapte pașii toamnei pe iarbă Crizanteme albe - sub ploaia frunzelor privirea-ncețoșată Se lasă ceața - doar turla bisericii găsește cerul Fluviul cenușiu sub fuioare de ceață - cerul nicăieri Licăr pe un ram străfulgerând ceața scatiu auriu În plasa ceții zumzetul orașului - deasupra corbii Copacii-n vântul rece exersând zborul - cad mii de frunze Frunze-n cădere - în golul ramurilor imensitatea Casa cât hribul sub povara frunzelor - piticii nicăieri Se balansează frunza veștedă pe ram - motanul
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
saunei doar mirosul de brad Ninge și plouă - prin cenușiul zorilor cântec de cocoș Valuri clipocind - cum duce apa-n vale tot cerul senin Și în vitrine culoarea noroiului - model de sezon Cerul mohorât - prin frunzișul rărit cânt vesel de scatii Bat clopotele - zbor de porumbei și ciori peste cupole Albul peste alb - din zăpada mieilor răsar ghiocei Tresar apele - mâțișorii salciei plesnesc pe ramuri Vârtejuri de vânt ridicând nisipul spre cer - sosesc graurii Dimineață de martie fără soare - doar triluri
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]