733 matches
-
locurile. Lucrurile se întîmplă întocmai ca la repetiție. Ironia seacă a replicilor adaugă un plus de inefabil filmului, ele nu au nimic din umorul programat, din witz-ul sitcomurilor care scontează reacția spectatorului, însă o serie de episoade au efect de scenetă, de "moment" reînnodînd cu spiritul ricaneur, flegmatic al acestui cavaler rătăcitor al vestului sălbatic, Cowboyul. Faptul amintește și de retorica laconică a acestor eroi poetici precum Billy the Kid care ar fi afirmat odată după ce ucisese un mexican că nu
Nicio țară pentru bătrîni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8869_a_10194]
-
de încadrare a masivului volum semnat de Iero-nim Tătaru (Însemnări caragialiene). Căci nici delfinilor - mereu protejați paternal de vorbele buruienoase ori de ideile astenice strecurate între file -, nici acelora care doar îl gustă pe Caragiale din ediții pipernicite sau din scenete old fashioned, și nici acelora care râd gros și citesc subțire nu le este destinat un aseme-nea tom de peste 500 de pagini. Dimpotrivă, pasionat el în-suși, Ieronim Tătaru selectează un public făcut după chipul și asemănarea sa. Adică neobosit în
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
Manolescu o tratează cu elogii mai laconice: "spirituală", "inteligentă", "plastică", "admirabilă". Inteligentă, da, spirituală, da, însă plastică și admirabilă, nu prea... Ceee ce îi lipsește în mod vădit autorului este capacitatea de a da concretețe și chiar volum imaginilor proiectate. Scenetele lui lirice par bidimensionale, prinse fără scăpare în planul paginii, de care Robert Șerban se desprinde exclusiv metatextual. Altfel spus, nu rezoluția înaltă a imaginației și senzorialitatea versului, ci tot artificiul literar reprezintă soluția, ca în această suită de trei
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
jurnalul lui Julien Green; o antologie ar putea fi realizată cîndva. Interesată de gastronomie, văzută ca un fapt cultural - sîntem în fond ceea ce mîncăm -, doamna Neț comentează empatic cărțile "de specialitate" ale Sandei Nițescu, care la rîndul lor propun mici scenete. Carte simpatică și onestă, culegerea aceasta nu pretinde că ar ascunde mari adîncimi. Scrisă cu plăcere, se citește la fel. În definitiv, din bucățele se reconstituie nu numai mentalitățile, ci și un portret de femeie, mai interesant decît cele oferite
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
de mult prizonierul epocii sale. Dacă Eminescu cel oficializat din ce în ce, sub presiuni ideologice de inspirație naționalistă, s-a salvat o dată cu faimosul număr al Dilemei; dacă pe Caragiale cel menținut de memoria colectivă mai cu seamă prin micile scenete kitsch ale perioadei comuniste îl mai recuperăm de unii singuri la relectură; dacă - în sfârșit - poporanul Creangă a ajuns mai aproape de noi prin poveștile sale corozive citite pe sub mână în adolescență, ei bine, autorul ardelean al Junimii nu s-a
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
centru de coagulare, iar acești centri sunt independenți. - De pildă? Mi-ar plăcea să-i precizezi, pentru fiecare dintre cele cinci piese, de la prima, Atelier, care mie mi se pare a fi pe ideea viața e o scenă (sau o scenetă), dar într-un sens tehnic, actual și totuși general-valabil, până la ultima, care vorbește despre ieșirea din scenă, ieșirea din sceneta vieții, dintr-o perspectivă și metafizică, dar și foarte umană, a dragostei. La prima vedere, Atelier ar putea părea o
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
cinci piese, de la prima, Atelier, care mie mi se pare a fi pe ideea viața e o scenă (sau o scenetă), dar într-un sens tehnic, actual și totuși general-valabil, până la ultima, care vorbește despre ieșirea din scenă, ieșirea din sceneta vieții, dintr-o perspectivă și metafizică, dar și foarte umană, a dragostei. La prima vedere, Atelier ar putea părea o răfuială cu clișeele din teatru. Ei bine, nu e. În general, nu mă interesează răfuielile. Am vrut să duc lucrurile
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
dulce din lume, îi spuneam cu blîndețe: ŤBoule!ť". O rasă de compătimit blînd, homunculii... Una din poveștile despre eu, aceea dintre Diana și Emil, are memoria crizelor generației (a se vedea Romanul adolescentului miop), într-o montură teatrală, de scenetă de-o parte imobilă, cu personaje de ceară (rude cu nehotărîții și netrăiții lui Bonciu și Fântâneru), de partea cealaltă absurdă. Filosofii complicate, cum proza n-a cunoscut pînă în anii ei buni, interbelici, și nici atunci pe toate drumurile
Exerciții de recunoaștere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9620_a_10945]
-
1. Opțiunea sa a fost cea corectă: s-a dovedit mai apoi că Revelionul Antenei 1 a avut, dintre toate, audiența cea mai mare. Adrian Copilul Minune, costumat în pionier, și mozolind-o, la nivelul solului, pe o colegă de scenetă, totul sub portretul uriaș al lui Nicolae Ceaușescu, a captat atenția publicului nostru, la fix doi ani de la intrarea României în Uniunea Europeană. Bravos, națiune! Halal să-ți fie! am zice reîntorcîn- du-ne la Caragiale și trecînd mai departe. Însă
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
în scenă opere. Dacă ar exista o profesie care să scoată, din tot ce-a scris un autor, un singur tablou care să-l reprezinte, i-aș cere, foarte probabil, acelui specialist să-l fixeze pe Caragiale în sus-pomenita imagine. Sceneta pe care o încheagă trei detalii din viața întotdeauna complicată nu-i mai puțin completă - o să vi se pară că exagerez... - decît Melancolia lui Dürer, cu inventarul ei de simboluri pretențioase. Căci ce e lumea lui Caragiale altceva decît o
Scriitori de cărți poștale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9643_a_10968]
-
a restaurantului, a hotelului de margine, unde trăgeau vizitatorii de-o săptămînă, ostoite astăzi fie sub luxul șablonard, de nemestecată imitație occidentală, fie sub insalubrități de toate soiurile, care numai la glumă și la șarjă nu te trag. O mică scenetă, demnă de orașul cu Mitici și cu dame venite să caute procopsirea, se petrece într-o "cameră de dormit" (luată cu chirie, de mai mulți, într-o pensiune nu tocmai onorabilă - varianta cu poantă, verde, a cloroticelor asemenea așezăminte din
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
liniștea compartimentului "rezervat" unui somn confortabil, la "orizontală", pînă la a lua masa, răspândind odori insuportabile, și a-ți face apoi siesta, eventual în șosete, orice se poate întîmpla. Jocul de-a închisul și deschisul ferestrei, repetat mașinal, e o scenetă de teatru absurd pe care îți trebuie umor, totuși, ca s-o guști fără enervare. Singura cale de-a scăpa e ironia, destul de groasă, după situație: " - Să deschidem fereastra. Aici e un aer insuportabil. Mă sufoc, spunea doamna. - Ba nu
Onoarea unor oameni cuminți (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9761_a_11086]
-
îi alege, cu nădejdea că sînt destui, din lumea, altminteri, pestriță, motto-ul cărții: Omagiu celor cuviincioși... Cuvîntul înainte, al unui autor căruia simțul moral nu i-a împuținat - dimpotrivă! - darul scrisului, te îmbie la citanie, trecîndu-ți pe dinainte savuroase scenete cu părinți și bunici ai nesimțiților noștri, din care poți să vezi că respectiva mutație genetică e veche, în anii de-acum ea doar s-a adaptat timpurilor și a devenit, întrucîtva, dominantă: "Un filozof, care pe lângă filozof mai era
Onoarea unor oameni cuminți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9781_a_11106]
-
brăzdate de sărăcie, oameni de la țară, amestecați cu smardoiași de stadion. HotNews.ro, Gândul și chiar Realitatea TV au demonstrat, ieri, prin reportaje incognito, că primarii PSD s-au mobilizat masiv, la ordin, și au distribuit armate de figuranți în sceneta Revoluția eșuată, jucată la București, pe 27 octombrie 2010, cu ocazia votării moțiunii de cenzură împotriva guvernului Boc. Mici trucaje, efecte speciale: oamenii aduși de partid primesc vestoane sindicale, astfel încât imaginile de la televizor să arate o mulțime de sindicaliști. Câțiva
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
mai jos cîteva idei legate de activitatea marelui dramaturg: Un laborios și-un renascentist: a exersat toate genurile, a condus multe teatre, a fost și inspector al teatrelor... Celebru prin piese (incredibil de multe!cu prelucrări și adaptări, 367!), mușatisme, scenete, cuplete. Alături de Sică Alexandrescu a localizat sau adaptat multe comedii de succes, printre care și celebra farsă Birlic. Toate În numai 67 de ani! În 1923 (la doar 20 de ani) e jucat la Paris, cu o piesă scrisă-n
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Nu aveau în ele acea încărcătură pe care o căutam și o găseam tot la tvr - ul nostru, lunea seara, când ardeam de nerăbdare să urmărim, cu ani în urmă, foiletonul Forsyte Saga sau Familia Palliser. Într-un cuvânt, nici scenetele de marți seara și nici întâlnirile noastre nu aveau acea încărcătură pasională, ca a filmelor englezești, trebuie să recunosc. Dacă Iozefina, cu toate întâlnirile din bibliotecă, îmi era, pe măsură ce trecea timpul, tot mai necunoscută (ăsta să fi fost totuși, secretul
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mult distrat, fără să gust frumusețea trăirii personajelor. Acuma înțelegeam de ce le surâdea șefilor mei să jucăm o piesă ca aceasta. Nu numai că tenta un astfel de subiect cules din trecutul istoric al poporului nostru, dar unei astfel de scenete nici nu i se puteau pune opreliști din partea cenzurii, ca altor piese inspirate din realitatea de zi cu zi. Oricum, fiind inspirată din istorie, i se dădea urgent orice aviz de funcționare, cu condiția ca nu cumva istoria noastră națională
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și altele, dramatizarea mea devenea superfluă, iar celelalte scene nu ar fi avut suficientă încărcătură dramatică. Când spuneam aceasta mă refeream mai ales la ultima scenă care trebuia să aibă, în contextul piesei, cea mai mare greutate. 6. Odată terminată sceneta, în a doua jumătate a lunii februarie, și din nou dactilografiată, urmează prima lectură de față cu tot poporul, adică cu toți actorașii amatori care, cât de cât, activau la momentul acela în mod regulat, la Casa de Cultură. După
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
începerea goanei, îi era prielnică gândurilor sale ascunse. > Îmi răsuna ecoul lui ascuns ca o melodie nemaipomenit de dragă, din copilărie, Marina, marina, cântată atunci pe un ritm lent. Îmi spuneam că, chiar dacă această scenă nu va fi prinsă în sceneta mea, ea ar trebui să fie pentru mine, ca dramaturg, aer și apă, deoarece pe parcursul ei, prind contur trăsături ale personajului cum ar fi demnitatea, curajul și răbdarea. Cu alte cuvinte, și această scenă era să fie o lecție magistrală
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
calului, să-l țină, semn aproape de prietenie dar și firească, pentru ea, poruncă...> Superb citat. De milioane! Apoi reiau cuvânt cu cuvânt, și dialogul palpitant și la obiect dintre Mihai și doamnă, pe care intenționam să-l includ neapărat în sceneta mea: < Mihai: Nobilus sum. Doamna (Printre râsete trufașe, fără atâta veselie) - Al cui este satul acesta? Comitele: Este un sat de oameni liberi. Doamna: (Cavalerilor veniți cu ea) - Deci omul acesta nu minte? Comitele: Nu, Alteța Voastră Serenissimă. Doamna (Lui Mihai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și un semn de apropiere ca de la șef la subaltern. Da, din dorința de a se apropia. Cert era că el, secretarul Henri vorbea cu mine, castelanul. Care iapă, domnule Henri?-fac și eu pasul, folosindu-mă de numele personajelor scenetei noastre. Ai auzit și dta că joc și eu în piesă alături de oameni școliți? - se blindează Valy cu o sută de gesturi, ca și cum eu n-aș mai fi fost așa de atent la replică-Ce să caut eu printre oameni cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
înțeleg. Corect. De-abia nu se prinde contele, de figură. Norocul d-tale e că dlui Conte de Bethlen îi trage momentan clopotele domnișoara Ursula, noul material didactic al orășelului nostru și viitorul supervizor blindat din cap în picioare, al scenetei noastre. Toți bărbații rămân cu privirile lipite ca și cu prenadez, de gagica asta. De bibliotecara asta fâșneață... Buuună jumăruță! 2. Mă decid să nu mai ocolesc răspunsurile. Întrebarea de disperat sau de copil nerăbdător, pripită, pe care aș fi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cuvinte, doi îndrăgostiți fără umbre. Da. Fără umbre. Totul se petrecuse fulgerător de repede, fără ca vreunul dintre ei să sesizeze schimbarea. Totuși între Gerard și Iozefina, în sfârșit se înfiripase un așa - zis, puternic dialog. Seara, acasă, înainte de a revizui sceneta și de a o pune la patru ace, Gerard încercă să pună pe hârtie, cu un ochi imparțial, convorbirea în surdină fără secrete, încercând să retrăiască emoțiile care-i udaseră de transpirație, palmele. Părea că-i auzea din nou, a
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Contesa de Bethlen era un bun prilej de a o vedea în permanență, de bunăsemă, imaginar, pe Iozefina în persoană. Seară de seară. Așadar, ziua o întâlnea în bibliotecă, în carne și în oase, seara o întâlnea imaginar, în lectura scenetei la care încă scria de zor. Numai că ziua, cu părere de rău, ea era parcă numai soția lui Sima, o dactilografă și o contabilă deosebit de sfioasă, iar seara, noaptea, contesă de Bethlen, îndrăgostită de Mihai de Giulești. Atât în
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
la capătul iubirii nu ne poate aștepta nimic altceva decât moartea, doamnă contesă. Nu există iubire fără moarte, domnule Mihai. Nu dumneata o spuneai? Și moartea, la urma urmei e o iubire...Și încă ce iubire... Grozavă trebuie să fie sceneta asta a voastră, dragilor - remarcă Roji de la masa aflată în sediul bibliotecii. Bufnind în râs, ne trezim cu Roji dincolo de raftul cu cărți, ce desparte așa-zisul separeu (mai mult un interval) de sediul propriu-zis al bibliotecii. Iubirea - răspunde ea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]