205 matches
-
ar fi avut impactul pe care îl are dacă nu se lucra în echipă. O noțiune nobilă, recuperată și valorificată la Brașov de Caludiu Goga și minunații actori Marius Cordoș, Virginia Itta Marcu, Maria Gârbovan, Mihai Bica, Gabriel Costea, de scenografa Lia Dogaru, Elena Zamfirescu, care a gîndit momentele de coregrafie. Nu am înțeles ce obstacol tot apare și îmi amînă apariția cronicii. Fapt neobișnuit. Prima mea întîlnire puternică cu Bernhard a fost la începutul anilor optzeci. Atunci l-am văzut
Mecanisme și mecanica lor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5744_a_7069]
-
această profesiune. A ceea ce înseamnă devoțiune și sens al existenței, pînă la capăt. A ceea ce se numește smerenie pe scenă. Și generozitate. Mi se pare că Alexandru Tocilescu împreună cu actorii Mihai Constantin, Ion Besoiu, Irina Petrescu, Răzvan Vasilescu și cu scenografa Vanda Sturza propun, concret, formula de teatru-laborator, de spațiu al cercetărilor textuale și metatextuale, spațiu al abandonului clișeelor și dezinhibițiilor. Dincolo de semiobscuritatea încăperii care le ține captive pe cele patru personaje, dincolo de praf, de sordid, de tenta apocaliptică a peisajului
Iluzia sfârșitului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6156_a_7481]
-
povestea asta l-a determinat pe Radu Afrim să șlefuiască serios, migălos fiecare parte din universul și din delirul interiorizat, revărsat în habitat-ul intim de frații Paul și Luise. Aș spune că spectacolul are patru piloni: regizorul Radu Afrim, scenografa Iuliana Vâlsan, actorii Cezar Antal și Lucreția Mandric. O apariție specială este aici Andreea Gavriliu, flexibilă ca o plastilină, un rezoneur emoționant, care exprimă cu corpul, cu măștile feței universul domnului Paul și, în același timp, propriul univers amputat de
Voluptatea detaliului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6263_a_7588]
-
ei, mai nimic. Nimic nu îi scapă lui Claudiu Goga și pare inepuizabil în ceea ce le povestește actorilor despre viață, despre noi, despre inerție și distrucție, despre îndepărtarea din cuplu. Umorul piesei, al fiecărei replici, hazul benzilor desenate introduse de scenografa Lia Dogaru cu multă iscusință , un element vizual ca un contrapunct, ca o radiografie, forma muzicală a construcției pe care o stabilește Goga sînt elementele unei comedii de succes. Gustul amar al poveștii începi să-l simți acasă. Acolo apar
Un puzzle by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4902_a_6227]
-
pașii în profesiune și în viață. Iar Vlad Mugur era Cavalerul frumos și nebun al marilor aventuri. Nici un loc nu a mai fost la fel după trecerea lui vulcanică. Îl regăsesc pe Vlad Mugur în spiritul lui conservat în atelierul scenografei Lia Manțoc. Te privește șugubăț de peste tot și lumea devine suportabilă. Talentul ei fără margini țîșnește din schițele-fragment din ce au lucrat împreună. Poate ca nimeni altcineva, Vlad Mugur a crezut în Lia Manțoc ca artist autentic și i-a
Vlad Mugur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5369_a_6694]
-
putea să figureze pe lista celor mai bune actrițe pentru rol principal. Mihaela Teleoacă pentru rolul din „Casa Zoikăi". Un rol greu, de întindere, variat, seducător, un rol secundar perfect, cum nu ai șansa să faci mereu. Wanda Sturza, o scenografă care ar fi putut să figureze fie la debut pentru scenografie, este vorba despre scenografia la „Casa Zoikăi", fie la categoria „cea mai bună scenografie" pentru rafinamentul și soluțiile din spectacolul „Sfîrșit de partidă", realizat de Alexandru Tocilescu la Teatrul
O gală cu nori by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6379_a_7704]
-
Aș zice că, dimpotrivă, le poartă mai departe. Le definește și alte sensuri, le prelungește pe cele din scurtele povestiri. Și se întîmplă asta datorită calității actorilor, a devotamentului lor absolut față de regizor, datorită plasticității speciale pe care o are scenografa Iuliana Vîlsan, datorită coregrafiei lui Istvan Teglas, datorită muzicii lui Vlaicu Golcea, datorită atmosferei aiuritoare care există continuu pe scenă. Cred că fără asta nu se poate în teatru. Cred, însă, că în genul acesta de miză, de construcție pe
În fața și în spatele ușilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6409_a_7734]
-
preexistente, ci este integral invenția unui regizor. Și cum invenția sa este o reușită, Royal Fashion este un dar făcut Operetei și nouă, tututror spectatorilor, de Dan Puric. Și mai sunt două persoane care au contribuit la calitatea acestui dar: scenografa Corina Grămoșteanu (un fior ne trece pe șira spinării când, în spatele grupului familiei țarului, înveșmântat în alb, coboară, pe rând, lungile fâșii roșii din fundal, care anunță oroarea) și Doina Levintza, cu minunatele costume create de ea, cu adevărat regale
Royal Fashion by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6313_a_7638]
-
ani, în drum spre Craiova. Silviu Purcărete monta „A douăsprezecea noapte” sau „Noaptea de la spartul tîrgului”, un spectacol ludic și melancolic, revenirea lui nostalgică în trupă și în teatrul de suflet. Am plecat cu Lia Manțoc, una dintre marile noastre scenografe, un om și un artist cu o vibrație rară, care naște imagini în jurul cuvintelor. Mi-a propus să o luăm pe ruta Alexandria, Caracal. Deși am mers atît de des la Craiova, am făcut o navetă serioasă în timpul facerii „Danaidelor
Promisiunea (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5524_a_6849]
-
Vianu. Și Matei, și Ionel au devenit prietenii mei de la maturitate, a mea, desigur, cum rîdeam împreună. În Facultatea de Litere ne regăsim toți. Locul în care și Mihaela și-a format spiritul. La Caracal m-a dus Lia Manțoc, scenografa care, poate, a lucrat cel mai mult cu Ștefan Iordache. Și cel mai subtil. Vă amintiți celebrul fular al lui Grotti din „Să îmbrăcăm pe cei goi”, de la Mic? Dar zdrențele Generalului Cearnota din „Fuga”, de la Comedia? La Mic au
Promisiunea (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5524_a_6849]
-
să ierte. Veți vedea în „Îngropați-mă pe după plintă” cîțiva actori formidabili care te ajută să zbori și să te apropii de miracol. Și regizorul Yura Kordonsky, și Mariana Mihuț, și Marian Râlea, și Claudiu Stănescu, și Andreea Bibiri, și scenografa Nina Brumușilă, și compozitorul George Marcu știu să iubească. Și să ierte. În spectacolul domniilor lor se vorbește despre noi, oamenii. Despre viața de zi cu zi. Cu izbînzi și cu eșuări. Se vorbește despre ce este dincolo sau dincoace de
Afară, în fața ușii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5801_a_7126]
-
din „Leonce și Lena”, Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca Cea mai bună actriță în rol secundar: Ana Ciontea, pentru rolul Mama tânărului din „Avalanșa”, Teatrul Național București Premiul pentru întreaga activitate: actorul Ilie Gheorghe, actrița Coca Bloos, regizorul Tudor Mărăscu, scenografa Gabriela Nazarie, criticul Ion Cazaban (Premiile Senatului UNITER) Premiul special pentru teatru de păpuși: Aneta Forna Christu Premiul special pentru muzică de teatru: Gabriel Bassarabescu Premiul special pentru coregrafie - Andras Lorant Premii speciale pentru proiecte inedite și realizări remarcabile - „Teatru
Gala Premiilor UNITER () [Corola-journal/Journalistic/5623_a_6948]
-
zgomotoase, suculente prin ineditul lor. În acest sens, coregraful se dovedește a fi dublat de un talentat regizor care a transpus cu rafinament spiritul românesc, local al acestei comedii celebre. La realizarea noii producții au colaborat fructuos: Marfa Axenti (o scenografă care a gândit funcțional și sugestiv decorul dar și costumele), Pușa Darie, care a lucrat minuțios rostirea textului de către balerini, aducându-i la performanța de a fi și buni actori, Dorina Cotorobai și Sergiu Cotorobai, asistenți de regie. La terminarea
Premieră națională la Opera din Iași, baletul D’ale Carnavalului by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3675_a_5000]
-
în primul rînd, de clișee. Deși colaborarea lor are ani, în spectacol se vede ce este mai important: prospețime și experiență. Arkadina și Trigorin din spectacolul Pescărușul de la Teatrul de Comedie, Emilia Popescu și Ștefan Bănică, în spațiul gîndit de scenografa Lia Dogaru și cu costumele scenografei Liliana Cenean definesc cinismul din piesa lui Cehov. Pas des deux. Cu două mari poticneli. Două mari crize în care măștile se prăvălesc, iar disperarea se revarsă. Pierd controlul. Atît de bine calculat. Imaginea
Zbor și prăbușire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3535_a_4860]
-
colaborarea lor are ani, în spectacol se vede ce este mai important: prospețime și experiență. Arkadina și Trigorin din spectacolul Pescărușul de la Teatrul de Comedie, Emilia Popescu și Ștefan Bănică, în spațiul gîndit de scenografa Lia Dogaru și cu costumele scenografei Liliana Cenean definesc cinismul din piesa lui Cehov. Pas des deux. Cu două mari poticneli. Două mari crize în care măștile se prăvălesc, iar disperarea se revarsă. Pierd controlul. Atît de bine calculat. Imaginea publică se face țăndări. Nu mai
Zbor și prăbușire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3535_a_4860]
-
vorbească, semn că acceptă să comunice cu lumea care-l înconjoară, după ce refuzase cu obstinație s-o facă, ascunzându-și drama interioară într-o falsă muțenie, familia Gravoski care trăiește în armonie, fiindcă prietenia supraviețuiește, meseria practicată cu fervoare de scenografa Marcella și de iubitul ei Victor Almeda, comuniunea desăvârșită cu marea a bătrânului Archimedes, cel care știa ca nimeni altul care este locul în care apa le permite oamenilor să înalțe sau nu diguri. Lucrurile simple, dar adevărate, care se
Rătăcirile fetei nesăbuite by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10913_a_12238]
-
și Isolde Cobeț pentru Donna Isabella, Alexandru Mihăescu și Daniel Ghidel pentru Don Manuel, Colin Buzoianu și Radu Miodrag Vulpe pentru Don Cesar, rolul Beatrice fiind încredințat Danielei Torok. Regia este semnată de Bernd Guhr (Leipzig), iar decorul este opera scenografei Geta Medinski. Spectacolul se traduce la cască în limba română. Quiky la Merlin l Spectacole și petreceri la teatrul pentru copii și tineret Vești bune pentru cei mai micuți spectatori de teatru din Timișoara, prieteni ai păpușilor vii: Teatrul pentru
Agenda2005-39-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284227_a_285556]
-
a reacționat, anunțând că donează două lucrări valoroase din colecția personală, a fost impresionantă“, ne-a relatat pictorul Andrei Medinski, coordonator al campaniei M.C.C. în Timiș, în calitate de consilier al Direcției pentru Cultură. La rândul lor, Andrei Medinski și soția sa, scenografa și pictorița Geta Medinski, se numără printre cei dintâi donatori timișoreni. Solicitării ministeriale i-au mai răspuns prompt artiștii Ana Adam, Dacian Andoni, Iulia Dinescu, Petru Galiș, Constantin Grangure, Octavian Maxim, Romul Nuțiu, Marieta Pamfil, Linda Saskia Menczel, Elena și
Agenda2005-32-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284034_a_285363]
-
în pregătire la T.G.S.T. Teatrul German de Stat Timișoara a început în această săptămână repetițiile la montarea „Mireasa din Messina”, o tragedie cu coruri de Friedrich Schiller, sub coordonarea regizorului german Bernd Guhr, din Leipzig. Decorurile și costumele sunt creația scenografei Geta Medinski, de la Teatrul Național Timișoara. Cele două premiere (dată fiind distribuirea dublă a trei roluri principale) vor avea loc în 30 septembrie și 2 octombrie 2005. Proiectul este realizat în colaborare cu Consiliul Local Timișoara și Institutul pentru Relații
Agenda2005-35-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284118_a_285447]
-
noiembrie, de la ora 18 și de la ora 21, în Sala Mare a Teatrului de Stat Oradea. Excepționala distribuție a spectacolului timișorean îi cuprinde pe actorii Ildikó Jarcsek-Zamfirescu, Boris Gaza, Bálazs Attila și Daniela Torok, decorul, costumele și instalațiile sunt creațiile scenografei Adriana Grand, iar muzica originală interpretată live este compusă de Cári Tibor. Aflat la cea de-a XV-a ediție, festivalul orădean cuprinde în perioada 20-26 noiembrie peste 25 de evenimente. Prezenta ediție a Săptămânii Teatrului Scurt este dedicată împlinirii
Agenda2005-47-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284384_a_285713]
-
mesajul UNITER, compus de Ion Caramitru, textele fiind incluse în caietul program al premierei. Spectacolul cu piesa „Scaunele“ este o versiune scenică semnată de Victor Ioan Frunză. Cele 60 de scaune din decor sunt instalații de artă plastică concepute de scenografa Adriana Grand, împreună cu designerul Carmen Iliescu prin tehnici mixte: colaj, intervenții mecanice, împachetări, pictură etc. Muzica originală este compusă de Tibor Cari și va fi difuzată printr-o compilație de procedee: suport digital, pian, sintetizator și voci live. Un atu
Agenda2005-13-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283523_a_284852]
-
ca punct de pornire unul dintre marile romane postbelice ale literaturii române: „Scrinul negru“ de George Călinescu. Adaptarea Adei Lupu, care semnează și regia spectacolului, cu titlul „Scrinul negru sau Manifestul broaștei țestoase“, are considerabile atuuri în colaborarea cu distinsa scenografă Emilia Jivanov, laureată UNITER pentru excepționala carieră, și cu valorosul muzician Horea Crișovan, care semnează sound-designul. „În montarea Adei Lupu, Obiectul lasă loc Semnului, arhitectura se spațializează, devine o arhitectură a timpului, din al cărei angrenaj face parte oricare dintre
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
și una de nopți“. În 1958, UNESCO a instituit Medalia Internațională de Aur Andersen, iar anul 2005 îi poartă, cu onoare, numele. Ingenuitatea lumii sale e cu totul înflorită în spectacolul arădean, în micuța „căruță cu povești“ imaginată de ilustra scenografă Adriana Grand ca un teatru adevărat, dar... pe măsura copiilor. Montarea cuprinde „Prolog“ din operele lui Hans Christian Andersen, „Motanul Încălțat“, după Frații Grimm și Charles Perrault, „Prințul Instalator“, după Hans Christian Andersen. Maratonul muzical 48 de ore l Cu
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
și modern, ecleraje high-tech și alternative minimaliste, picioroange, flăcări, măști, toate și-au găsit locul în festival. Și, cum ochilor de copii semnele mici le dau înțelesurile lumii, euromarionetele sunt foarte atente la detalii: de când grafica bienalei poartă semnătura ilustrei scenografe Adriana Grand, caietul-program, afișul festivalului și celelalte tipărituri sunt nu doar elegante „cărți de vizită europene“ (căci marionetele arădene nu sunt... doar în vizită în Europa), ci adevărate opere de artă. Păpușile din vecini Dacă e să tragem cu ochii
Agenda2005-21-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283726_a_285055]
-
vieții teatrale din Târgu Mureș, într-o abordare pilot, care ar trebui continuată, am spune noi, cu mai multă rigoare. Ne întâlnim cu regizorii Anca Bradu, Victor Ioan Frunză, Elemér Kincser, Levente Kovács, actorii Nicu Mihoc și Monica Ristea și scenografa Judit Dobre Kóthay. Atitudinea responsivă, receptivă și reflectivă se manifestă explicit și implicit, exprimând aspectele realității vieții teatrale târgumureșene și nu numai. Fiindcă intervenția fiecăruia dintre cei intervievați nu poate să fie separată de cea de voce[2], nici de
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]