250 matches
-
nici măcar nu încearcă să le treacă prin imaginația sa pentru a le da o nouă viață. Este această imaginație chiar atît de bogată cum se spune ? Poate că da, dar uneori mi se pare că e mai curînd o imaginație scenografică decît una regizorală. în orice caz, nimeni n-ar putea spune că e un regizor inspirat de numere muzicale. Muzica lui Sondheim e jucăușă, subtilă și alunecoasă ; ne tachinează în permanență nevoia de ritm posedant și de refren șlăgăros, fără
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
coregrafica devine deranjantă atunci cand duetul vocal al protagoniștilor este explicat cu ostentație prin evoluția balerinilor Andreea Duță și Cristian Crăciun... de altfel dansatori ce dispun de harul unei comunicări sensibile. Frumoase, foarte frumoase, spectaculoase chiar, sunt costumele ce devin cadru scenografic, împlinind tocmai acest aspect al calofiliei ce aparține, în fond, muzicii; este o cromatică ce se dorește a fi vitalizatoare. Este pe ansamblu unitară. O datorăm celor două plasticiene, pictorițele scenografe Iuliana Vîlsan și Adriana Urmuzescu. Fluturii multicolori înfloresc feeric
Simbol efemer by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15431_a_16756]
-
laturi asemă‑ nătoare cu o potcoavă. Apoi, a refăcut fațadele palatelor și a orientat cele două edificii laterale astfel încât acestea să fie ușor divergente ca și cum ar fi deschise în formă de foarfecă față de construcția centrală (palatul senatorial). Prin intermediul acestui artificiu scenografic care anticipa tendințele urbanistice din secolul următor, spațiul se mărește, iar senzația de asimetrie a unei piețe mai mult lungi decât late se atenuează considerabil. În centrul pieței, pe un piedestal desenat tot de Michelangelo a fost așezată o prestigioasă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
laturi asemă‑ nătoare cu o potcoavă. Apoi, a refăcut fațadele palatelor și a orientat cele două edificii laterale astfel încât acestea să fie ușor divergente ca și cum ar fi deschise în formă de foarfecă față de construcția centrală (palatul senatorial). Prin intermediul acestui artificiu scenografic care anticipa tendințele urbanistice din secolul următor, spațiul se mărește, iar senzația de asimetrie a unei piețe mai mult lungi decât late se atenuează considerabil. În centrul pieței, pe un piedestal desenat tot de Michelangelo a fost așezată o prestigioasă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Oglinda dublă, aparținând jurnalistului și intervievatului, își interferează reflexele și creează efectul de metamorfoză continuă a imaginii. Valoarea documentară, incontestabilă, este sporită de câteva elemente ingenioase, care introduc într-un același spațiu scenic: „măștile” lui Marcel Iancu, „rama” portretistică și scenografică elaborată de A., nervul, libertatea și consistența confesiunilor aduse în dialog. În fine, se cuvine menționată o preocupare aparte în publicistica lui literară: situat febril în actualitate, el trece în revistă, pe sute de pagini, literatura europeană modernă, de la simbolism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
de constantă comprehensiune (cu incidentale înțepeniri în rigiditate), asupra procesului de „translare”, de „eșafodare” a textului dramatic pe scenă, acest „spațiu al semnificațiilor esențiale”. El își exprimă cumpătat și bucuria de a fi asistat la un „festin” de performanțe (regizorale, scenografice, actoricești) care par menite să reziste „dintelui vremii” (titlul unui volum care urma să îi apară), cum și insatisfacția de a fi fost martor la o cădere. „Sub semnul celor două măști îngemănate”, consacră, în articole nu lipsite de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
atitudinea hieratică a poetului, oficiant al misiunii sale sacre - de martor al „trecerii zeului” -, este susținută de un limbaj intens metaforic, a cărui gravitate, asemănătoare sunetului unui violoncel, pune în lumină ritmul lent al clipei de grație, într-un montaj scenografic și regizoral unde se simte experiența actorului: „Cu rouă pe față / și ceața-n spinare; / prin ocheane de nori / din templul fără coloane / coboară / jefuitorii de nopți, / s-adune rămășițele voastre / din iarba sărată / de ploi selenare // Transparenți ca un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289092_a_290421]
-
Nud” (Fig. 109) observăm cum specificul semnului grafic reușește să materializeze atât corpul uman, cât și elementele de decor ale fundalului. În planul secund, formele capătă atributul materialității prin structurile neregulate decorative. În prim-plan, forma are atributele umbrei ușor scenografice, tăioase, care parcă intenționează să mai acentueze mișcarea nudului. Gradația valorică în maniera zahărului respectă principiile corodării succesive. Cu cât sunt mai adânci șanțul sau pata, cu atât avem mai multă cerneală și implicit o valoare mai închisă a formei
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
biologice din zona epidermică a senzorialului. Un senzorial redevabil în bună parte muzicilor de divertisment. Cele agresive, primitive, cele "deocheate", insalubre, precum și cele impertinente, arogante sunt narate de marionete perfecte, tipizate, trase pe bandă, marionete ce au îngurgitat copioase ospețe scenografice și regizorale, nenumărate feluri grele de mâncăruri sățioase și de straie împopoțonate. Câtă abundență de mijloace întru sărăcirea mesajului artistic! Câtă pregătire și câtă aparență pentru debandadă și lipsă de substanță! Uneori îmi vine să-mi acopăr timpanele. Să tacă
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
o regăsesc abia în amintiri". Indirect, rezultă din această însemnare, ca și din altele, că în frecventarea foarte intensă a teatrelor nu calitatea de actor îl atrăgea, ci aceea de scenograf care organizează latura vizuală a spectacolului. Iar această vocație scenografică va defini trăsături esențiale ale artei narațiunii la Kafka. Este de menționat și faptul că teatrele frecventate erau în special cel evreiesc din Praga și cel din Varșovia, caracteristică pentru spectacolele lor fiind tocmai expresivitatea exagerată, chiar și nota de
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
buza de jos, o bucată de carne flască și grea, care tremura puternic". Este o viziune de film expresionist german, cu similitudini în filmele lui Murnau, cu personajele lui fioros caricaturale. O adevărată prezicere vizuală, prefigurând deformările fiziognomice, de fapt scenografice, ale lui Francis Bacon, apare adesea în notațiile kafkiene: "Lui Karl i se opri privirea asupra bărbiei duble pe care o avea femeia și care se rostogolise odată cu întoarcerea capului". În continuarea parcurgerii străzii, Karl șKafkaț zărește "un uriaș care
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
pe umerii săi un domn, pe care nu-l distingeai prea bine de la înălțime nu i se vedea decât chelia, cu un luciu stins, deasupra căreia își agita mereu jobenul salutând". Ultimul detaliu intervine, ca atâtea altele, într-un fel scenografic care depășește descrierea literară propriu-zisă. Nota expresionistă se îmbină aici cu cea suprarealistă, într-o surprinzătoare anticipare, în aceeași scenografie cu tentă de umor care va apărea la Max Ernst, la Magritte și chiar la Victor Brauner. La toți acești
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
Nota expresionistă se îmbină aici cu cea suprarealistă, într-o surprinzătoare anticipare, în aceeași scenografie cu tentă de umor care va apărea la Max Ernst, la Magritte și chiar la Victor Brauner. La toți acești suprarealiști, compozițiile au și caracter scenografic, sunt "spectacole". În special la Victor Brauner, în compoziții apar de la un moment dat și elemente de sursă iudaică, hasidică și cabalistică, în versiuni care l-au preocupat intens și pe Kafka. În scrierile lui literare nu face referiri directe
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
Kierkegaard și Dostoievski, dar și vienezul evreu Franz Werfel, cu grațios disimulatele lui neliniști. Dacă în Procesul, ecoul experienței lui Kafka în calitate de funcționar al unei importante societăți de asigurare este decisiv și într-un fel mai puțin impregnat de viziunea scenografică, în Castelul, la fel de accentuat ca și în America, aceasta acoperă întreaga realitate a narațiunii. În Castelul, procedeele sunt cu atât mai surprinzătoare, cu cât ele nu privesc decât în mică măsură Castelul propriu-zis: scena desfășurării este satul de la picioarele castelului
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
clovnești, cu mișcări dezordonate, cu gesturi neașteptate descrise subliniat. Ele amintesc de prezența clownului în arta epocii, la mai toți marii pictori. La Kafka, substanța simbolică este și mai puternică, atingând intensități dramatice, paradoxal, tocmai prin ironizarea situațiilor. Un spațiu scenografic esențial, camera, ia în Castelul aspecte vizual agresive. Cazat în sat, K. locuiește într-un soi de cârciumă în care funcționează și școala. Încăperea este în acelaș timp sală de gimnastică, astfel că "singura decorațiune mobilieră sunt aparatele de gimnastică
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
și foile zburau în toate direcțiile, servitorul chinuindu-se să le adune. ș...ț Iar acest excelent servitor își pierdea stăpânirea de sine, se așeza pe actele strânse și nu mai făcea nimic altceva decât să-și balanseze picioarele". Organizarea scenografică a imaginii vizuale nu rămâne la Kafka de domeniul ficțiunii, ci funcționează și în viața cotidiană. Citez doar două exemple menționate în Jurnal. Unul este descrierea lui Rudolf Steiner, celebrul antropozof. În 1911, la Berlin, acesta ținea conferințe, dar avea
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
fiind în cea mai mare parte soliști invitați) ci de toate echipele profesionale ale Operei Naționale București, de la cele artistice, din care orchestra și corul merită din nou toate aplauzele, la cele tehnico-artistice, care au putut să recreeze o viziune scenografică și de iluminare coerentă, inteligibilă, dinamică, modernă și în consensul viziunii regizorale. După vizionarea spotului video, a video-reportajului de presă, a fotografiilor, a programului de spectacol și a celui de sală, așteptările erau așa cum trebuie să fie, la mare înălțime
Uite c? se poate! by Virgil OPRINA [Corola-journal/Journalistic/83487_a_84812]
-
rezolvări în Don Juan a la russe (Teatrul Odeon), Cazul Gavrilescu (Teatrul Nottara și ARCUB) și Regina mama (Teatrul Național din București), cu stări și atmosfera, cu forța textului, chiar si adaptat sau dramatizat, cu subtile interpretări actoricești și spații scenografice pe măsură, mi se pare, de data asta, o alunecare paradoxala spre facil, superficial, o abordare cu inflexiuni de revista. La această manieră își aduce din plin contribuția actorul Radu Gabriel alias Gogoloi, care are o... ușurință în a reduce
Experimentul din strada Precistenka by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18140_a_19465]
-
Dolga (tobe), adică Bega Blues Band, se bucură, în reverența muzicală față de legendarul Jimi Hendrix, de compania orchestrei Filarmonicii „Banatul“ și a soliștilor invitați Alexandra Guțu (violoncel), Mirela Zafiri (soprană), Mircea Bunea (chitară), Sasha Bota (violă), Nagy Lucian (saxofon), în cadrul scenografic realizat de Geta Medinski. Unic în peisajul muzical românesc, evenimentul este organizat de Filarmonica „Banatul“, Consiliul Local și Casa de Cultură a Municipiului Timișoara, Teatrul Național. S. P. Raliul Femina l În premieră, o probă de viteză Sâmbătă, 5 martie
Agenda2005-09-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283433_a_284762]
-
obligă pe actor să rămînă foarte deschis și disponibil, foarte atent la ceea ce sînt mijloacele neostenite. Regizori mari au fost la Iași. Silviu Purcărete, Alexandru Dabija, Mihai Măniuțiu. Au fost Claudiu Goga, Felix Alexa, Radu Apostol, acum, Radu Afrim. Spațiul scenografic s-a nuanțat, a devenit element nu doar vizual, ci și cultural în montările lui Purcărete, Dabija sau Măniuțiu. Decorurile și atmosfera create de Dragoș Buhagiar în „O noapte furtunoasă” sau acelea ale lui Valentin Codoiu din punerile în scenă
Ghid de folosire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5656_a_6981]
-
apele acestui tip de comunicare epurată de patetisme. Regizorul a colaborat cu pictorul clujean, tînăr și el, Radu Comșa, un artist preocupat și de video, de un alt limbaj pe care încearcă să-l introducă pe scenă în concepția sa scenografică. Chiar dacă aproape debutant, Radu Comșa a studiat identitatea personajelor și a marcat-o scenic prin costum, creînd însă și o transparență ciudată a materialelor, a cromaticii albastre-alburii, a imaginii oceanice derulată pe monitoare. Viziunea putea fi curățată de anumite clișee
Femeile lui Afrim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16560_a_17885]
-
tare decît comentariile în sine, pe care nici nu le receptau pe de-a întregul fiind, amîndoi, hipoacuzici. Un Caramitru de zile mari, regia lui Todea mai inspirată ca oricînd, elegantă, rafinată, cu contrapuncturi abil construite și introduse, un spațiu scenografic rarefiat, modern, ireal organizat de Marius Alexandru Dumitrescu, o sală arhiplină, înțesată de mari artiști de aici și de pretutindeni, distinși și destinși, în loja Naționalului, președintele Iliescu și altețele regale. O conjunctură favorabilă pentru o zi greu de uitat
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
muzica corpurilor" și toate trei au pus în discuție, din unghiuri și cu mijloace complet diferite, tematica cuplului. Lucrarea Iulianei Stoianescu, Toast Sensation, interpretată de creatoarea ei și de Florin Fluieraș a fost realizată cu mijloace teatrale și de plastica scenografică, unele aparent realiste, cum ar fi o combină frigorifică, din care însă se scoteau tot felul de obiecte, inclusiv de îmbrăcăminte, altele mai accentuat suprarealiste, precum un mare acvarium, în care va fi așezată interpreta de către partenerul ei, către final
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
și solista și sunt adevărate mari spectacole“, a relatat dl Victor Popa, manager „Video Art’s“ și reputat cineast. La spectacol mai participă orchestra Ansamblului profesionist Banatul, solistele Alina Husaru și Lioara Boșcu, studenți ai clasei de nai Zamfir. În cadrul scenografic creat de Geta Medinski, va fi prezentată colecția de îmbrăcăminte naturală „Rapsodie“ a designerilor Leontina Prodan și Alina Bajko. Biletele, cu prețuri de 35 RON, 25 RON și 10 RON, s-au pus în vânzare la Agenția Operei. Un clavecin
Agenda2005-49-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/284444_a_285773]
-
din Colonia artiștilor, lucrările Paulei Ribariu își reconfigurează abrupt prezența. Cu toate că, în mare parte, sunt deja cunoscute, dacă nu strict, ca obiecte, oricum ca tipologie, puse aici, într-un spațiu continuu, fără nici o fisură în desfășurare, nici măcar una cu efect scenografic, ele își suspendă orice funcție individualizatoare, ies din regimul de unicat, și se înscriu ca elemente constitutive într-un discurs, într-o mare demonstrație, care intră în alt registru de semnificație decît lucrările propriu-zise luate în sine. Prin instituirea unei
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]