2,176 matches
-
ajungi și în arhive atunci când cauți un anumit subiect. Revenind la problemele academice și întrebat dacă o colaborare între universitățile din România și cele din Anglia ar putea soluționa problema circulației cărților, Profesorul Deletant încheie scurta noastră întrevedere exprimându-și scepticismul față de proiectele culturale ample, care presupun strângerea oficială de fonduri, de cele mai multe ori irosite în acțiuni de fațadă sau deturnate în scopuri meschine. Opțiunea sa se îndreaptă, în schimb, către promovarea individuală a studenților, către contactul personal cu reprezentanții tineri
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
Pledoarie în favoarea fabulei, ca gen apt să dea plenar la iveală, în arta poetică jocul subtil al esențelor, sau opțiune pentru poezia pură, de căutat în armonia muzicală a operelor fabulistului? Celui ce i s-ar fi citit în ochi scepticism față de o asemenea alegere, văzută nu ca revoluționară, ci ca prea cuminte, conferențiarul - căci era vorba de o expunere în public - îi servea proba citatelor, în original, dacă nu în traducerea proprie: “Aceste citate aparțin poemului Adonis” sau “sunt culese
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
poeziei argheziene sunt imense. De fapt, mulți ani am fost convins că Arghezi este intraductibil, mai ales în engleză. După o lectură atentă a volumului Flowers of Mildew realizat de Michael Impy și Brian Swann, sunt înclinat să renunț, la scepticismul meu inițial. Admir, în primul rând, efortul lor de a reda întreaga bogăție a textelor originale, chiar frazele ideomatice și expresiile arhaice sau argotice... Pe scurt, Flowers of Mildew reprezintă o realizare poetică extraordinară și o recomand călduros pentru publicare
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
Un roman natural de GHEORGHI GOSPODINOV Plecând Într-o scurtă călătorie, am ales acest roman pentru geanta de zi. Dimensiunile acceptabile și nonconformismul coperții mi-au provocat deopotrivă curiozitate și scepticism, trăiri ce au persistat o bună parte din parcursul lecturii. Să nu judecăm Însă o carte după copertă și să pătrundem În interiorul lumii pe cât de neconformiste pe atât de inconfortabile pe care ne-o propune Gospodinov! Am lăsat aparatul de
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
care ies În evidență În roman tocmai prin banalitatea lor: „numai banalul mă interesează. Nimic altceva nu mă amuză atât de mult.” Romanul continuă să surprindă cititorii cu subiecte ce probabil vor stârni, cum mi s-a Întâmplat și mie, scepticism, dar și curiozitate; veți descoperi „o istorie naturală a wc-ului” sau „o istorie naturală a muștelor”. Totodată, veți Întâlni și listele plăcerilor În diferite etape ale existenței, totul Într-o scriitură În care cinismul și umorul negru nu anulează Întrebările
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
a scris el, "sunt cu mult prea moderni. Ne vorbesc peste veacuri mai limpede decât suntem noi, cei mai mulți, în stare să vorbim cuiva în aceeași cameră." Dar asta e poezia, indiferent de epocă. Totuși, a urmat o amplă reacție de scepticism provocată de articolul profesorului de la Beijing. Confruntat cu această problemă quasi-universală, Len Darien, traducătorul, a recunoscut că nu există nici o versiune chineză și că, de fapt, el însuși, Len Darien, nici nu există. Len Darien e pseudonimul editorului de la Exquisite
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
douăzeci și cinci de ani. Chiar am trecut împreună printr-un stagiu militar pe care, cu ingredientele cuvenite, l-am încondeiat într-una dintre povestirile volumului de care ne ocupăm. Revenind la cheia realistă a "Bazarului", trebuie să spun că privesc cu scepticism efuziunile liricoide. Nu știu să conversez duios și nici să gesticulez patetic. Îmi e mult mai aproape sarcasmul decît euforia sentimentală. Recitesc uneori pagini din primul meu roman, "Efemeriada", și roșesc între patru pereți. Îmi vine greu să cred că
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
2003 au apărut trei cărți speciale și pitorești despre București, semnate de Ioana Pârvulescu, Dan C. Mihăilescu și Adrian Majuru. Capitala (despre care un actor francez, fan al culturii române, îmi spunea cu optimism și frenezie, acum un an - în ciuda scepticismului meu -, că prin 2010 va deveni centrul Estului european!) este radiografiată în stil diferit, cu pasiune și cu strategii și metode diferite. Ioana Pârvulescu se ocupă de dezordinea revelatorie a Bucureștiului interbelic (Întoarcere în Bucureștiul interbelic, Editura Humanitas), într-un
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
celor erotice, pe care nu le poate reprima nici marea iubire pentru Nina: Niciodată nu mi-am dat seama de imensul rău pe care mi l-a făcut, și mie și operei mele, erosul, carnea, cu toate invitațiile lor la scepticism, la epicureism și jemenfichism. Atracția pentru o viață de plăceri " adică, pentru a preciza, o viață de aventuri erotice " m-a macerat incontinuu și foarte multe din tensiunile mele cele mai nobile au fost anulate de revenirea aceluiași ridicol leitmotiv
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
continuă, executată fără vreo constrîngere, doar din impuls irezistibil. Cît privește ambiția ca exemplul livresc să servească și altora - rămîn mai degrabă sceptic: cîteva decenii de exersare a profesoratului m-au edificat asupra limitelor severe ale pedagogiei. Nu adopt însă scepticismul integral. Oameni din specia mea se nasc în permanență, iar rîndurile scrise sub această rubrică i-ar putea ajuta, cel puțin pe unii dintre ei. Nu vom ști niciodată ce efect are o pagină scrisă și ce ecou poate stîrni
Preambul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/13361_a_14686]
-
de dinainte de ’89, Ion Manolescu descoperă de altfel cîteva exemple convingătoare de hyper-textualitate: volumul de povestiri Efectul de ecou controlat al lui Mircea Nedelciu sau romanul colectiv Autobuzul cu însurăței. Merită citită cartea aceasta pentru că e prima replică avizată la scepticismul cu care au fost în genere primite la noi cărțile pe suport electronic. Merită iarăși citită pentru sugestiile și prognozele ei. Si nu în ultimul rînd pentru că e scrisă inteligent. Postmodernism didactic reu să împaci, în aceeași carte, discursul strict
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
prin Marioara din Manoil. Încălcarea virtuții ar mai putea pleca și dintr-o reacție a femeii-victimă în fața compromisului social - "prostituție" cum ar numi căsătoria din interes George, eroul din La gura sobei. Amorul liber nu poate exista fără victime, fără scepticism, fără decadentism. Așadar, deznodământul nu poate fi decât fericirea sau moartea, în spiritul maniheist al romantismului Biedermeier. Singura excepție ar fi o soluție neexploatată până în 1865, și anume, răcirea progresivă, decristalizarea sentimentală din La gura sobei. Excesul romantismului este amendat
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
la "vechiul stat" care "va trebui să dispară", la faptul că "schimbări profund radicale trebuie să intervină urgent", neîncrezător totuși că la noi ele vor veni ("eterna Românie, în care nimic nu se va schimba"). Schimbările au venit totuși, infirmând scepticismul lui Sebastian, deși nu este deloc sigur că au venit chiar acelea pe care el le aștepta. În toate planurile despărțiri de trecut, dislocări, rupturi, înnoiri obligate. Cu toate acestea, parcă în contratimp istoric, anii 1945-1948 rămân estetic dominați de
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
el ar semăna cu un pește care ar vrea să convingă lumea că poate trăi fără apă". Propoziții care, ele singure, ne putem închipui că sunau ca o blasfemie în auzul autorităților ideologice. Să adăugăm, pentru a realiza dimensiunile scandalului, scepticismul său față de eficiența "procesului revoluționar", căruia îi opunea "Marea Evoluție", profețind că așa-zisa Mare Revoluție din Octombrie va provoca o prăpastie între Rusia și Europa Occidentală. Și observația de perfect bun simț că "în U.R.S.S. orice scriitor satiric
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
acum al) Culturii și al Cultelor. A doua dificultate care intervine de la volumul VII, unde începe editarea publicisticii, privește problema documentării. Aflat la vârsta senectuții, îngrijitorul ediției, veteran al bibliotecilor și al fondurilor documentare, dă semne de oboseală și de scepticism. În nota la volumul VII, apărut în 2002 și incluzând publicistica din anii 1896-1918, Teodor Vârgolici îi avertizează pe cititori: "În periodicele vremii au rămas uitate extrem de numeroase articole, pe care ne propunem să le scoatem la lumină în volumele
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]
-
invocă de câteva ori constrângerea pe care i-a impus-o destinul de a fi critic. În primul volum de Memorii insistă asupra genezei personalității sale, punând într-o succesiune logică întâlnirea dintre fondul său "natural" (deci profund psihologic) de scepticism și relativism cu influența exercitată extrem de timpuriu de critica și stilul lui Emile Faguet. E. Lovinescu aureolează această miraculoasă întâlnire cu puternica luminozitate a unui eveniment fondator. Descoperirea lui Faguet echivalează cu o revelație, devenind mitul fondator al personalității critice
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
izbitor senzația de intensitate a vieții. E. Lovinescu a preluat în Pași pe nisip aceste elemente de stil, transformându-le în procedee artificioase (dialoguri, digresiuni), după cum recunoaște el însuși. "Dinamismul Pașilor pe nisip devine pur formal" și această fază de scepticism ostentativ va fi repudiată de E. Lovinescu, datorită numeroasele "insuficiențe" pe care le constată în autoevaluarea din faza imediat următoare sau în etapa maturității: "Evidente în Pași, aceste deficite nu constituie totuși un punct de plecare al unei evoluții ulterioare
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
un ton de autoritate, relativismul avea să se retragă în planul speculației estetice" (mărturisire tot din cap. X, Memorii I). Tot un fenomen bovaric este deci salvator pentru sensul devenirii criticii lovinesciene. De la o meditație melancolică și lirică, dominată de scepticism și relativism formal, critica lui E. Lovinescu evoluează spre articularea unei concepții și adoptarea unei ideologii. Tonul însuși, lipsit de fermitate și de autoritate, suferă o modificare radicală: angajându-se într-o atitudine ferm antisămănătoristă, critica lui E. Lovinescu devine
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
vagă undă de mister asupra unora dintre coordonatele sale interioare. Acest fapt este și mai evident în proza indirect autobiografică din romanele seriei deschise cu Bizu. Obscuritățile psihologice ale unei ciudate formații se exprimă acolo printr-un lirism neguros al scepticismului și al decepției sociale. Lăsându-se în voia temperamentului, E. Lovinescu ar fi fost un conservator, un paseist, un provincial, un tradiționalist, dar bovarismul l-a prelucrat "misterios" făcându-l liberal, orientat spre literatura viitorului, european, modernist - adică tocmai contrariul
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
irațională de a le fi proiectat să-și continue himeneul artistic în infinitul timpului" (în Memorii I, capitolul XVI). E. Lovinescu scrie critică, înțeleasă ca o artă specială, cu gândul de a-și înfrunta și de a-și învinge propriul scepticism. E o formă de victorie a criticului asupra lui însuși, căci o revanșă în posteritate nu este decât o iluzie printre altele. Dar această reverie merită a fi întreținută. Iar modul de a o cultiva convingător nu poate fi, pentru
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
motive, de-a lungul timpului, m-am recunoscut în fidelități succesive sau uneori chiar simultane: față de Brook și Grotowski, pe de o parte, față de Strehler și Vitez pe de alta. Am practicat un fel de poligamie artistică tocmai datorită acestui scepticism mereu reînnoit care mi-a interzis să fetișizez un singur spectacol, să mă asimilez unei singure persoane... dar am "acompaniat" multe. Și pentru a fi un bun acompaniator, anumite calități, să o recunoaștem, sunt totuși necesare. Mulți mi le-au
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
său, E. Lovinescu nu ar fi promovat sincronismul și modernismul și ar fi rămas un critic mediocru. Nu ar fi lipsit mult ca E. Lovinescu să se mențină și să se complacă într-o atmosferă de resemnare și fatalitate. Premisele scepticismului său filosofic acolo ar fi condus. Afirmația "avem ideile temperamentului nostru", pronunțată ca o lege inflexibilă, nu ar fi dus departe, neîngăduindu-i să se lupte cu propriile inerții, pe care și le cunoștea foarte bine: paseismul, refugiul în amintire
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
excluderea chiar a celor morale". Ideea generatoare a sistemului său (relativismul) e pusă, în mod evident, sub semnul prelungirii directe din temperament, ca și cum o astfel de deducție i-ar conferi o legitimitate mai mare. Iar la originea relativismului se află scepticismul, adică "senzația neantului universal". Această idee generatoare e - după cum am subliniat - "departe de a fi o manifestare bovarică". Se află mascat aici gestul de înlăturare a unei posibile învinuiri, prevenind astfel o înțelegere greșită. Edificiul psihologic lovinescian și sistemul teoretic
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
și existențial. A extins impresionismul de la un mod de a trăi și de a percepe lumea, predestinat de un fond irațional, la un mod de a gândi și de a recepta valorile, în acord cu o rațiune superioară. A transformat scepticismul și relativismul dintr-o banală filosofie de viață într-o motivație profundă a esteticii și a criticii literare, articulată într-o teorie a mutației valorilor estetice. Confesiunea lovinesciană este, în egală măsură, o probă de moralitate, o formă de onestitate
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
acordul dintre idei și temperament era singurul conotat pozitiv. La maturitate, constata că această linearitate cauzală nu există în această formă pură. Dar Lovinescu agrea aceste deducții și arăta cu satisfacție felul în care relativismului său temperamental pornea dintr-un scepticism funciar, ale cărui idei, la rândul lor, au o justificare psihologică profundă: "Îndărătul relativismului întregei mele opere se află, prin urmare, o realitate sufletească, conștiința de fiecare minut, stringentă, pururi actuală, și nu teoretică, a neantului universal ce nu putea
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]