638 matches
-
muzicală. Cu toate consecințele implicite și explicite ale fenomenului pe care îl activăm dincolo de limitele sale actuale (după cum se zice „cultural acceptate”!). Problema mentalului în tradiția muzicală curentă apare ca un set nesfârșit de metafore vizând un anume psihologism vag schițat; puerile de obicei. Sunt de remarcat indicațiile de sens muzical conferite în anumite partituri de compozitor unor enunțuri muzicale. Este vorba despre o alăturare prin contiguitate a două realități, în parte ireductibile: vezi în acest sens mai ales muzica cu
Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
motivele pentru care ghetoul Pată Rât este rodul unei construcții politice și economice conștiente, desi ascunse privirii publice, si nu produsul unei creații „naturale” din partea unor persoane cu alte obiceiuri care refuză integrarea socială (cea mai concludenta afirmație în direcița schițata mai sus este a unei fete bisericești cu o functie relativ importantă în ierarhia Arhiepiscopiei Clujului care ne compătimea pentru străduința de a-i scoate pe romi din „mediul lor natural”). Ca reacție la o evacuare forțată din 17 decembrie
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea I) () [Corola-website/Science/295677_a_297006]
-
mobilier, pe care se orânduiau câteva potișe, profilate pe o tavă de lac în tonuri de roșu stins și auriu, era atârnat un tablou. De cum am intrat în casa Sadovenilor, pânza aceea mică ce înfățișa un peisaj cu contururi abia schițate, dar având o atmosferă aparte și degajând din griurile sale rafinate o gravă melancolie, m-a dus cu gândul, entuziast tânăr ce eram, la pânzele lui Andreescu. Sunt momente când elanul și exaltarea tinereții în fața frumosului ne fac să uităm
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
cauzele profunde ale conflictelor. Personajul are o adâncime analitică, fiind caracterizat printr-o sete de identitate. Autorul greșește în prezentarea conflictelor sociale, caricaturizându-i până la grotesc pe Tănase Scatiu și pe coana Profira, în timp ce țăranii sunt un personaj colectiv abia schițat. Comportamentul lor este dezorganizat, iar lipsa unor motivații clare face ca acțiunea lor să nu aibă forța acțiunii țărănești din "Răscoala" lui Liviu Rebreanu. Conflictele sociale din acest roman nu sunt însă definitorii, deoarece autorul nu reușește să pătrundă în
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
în care căpitanul ceh încearcă să-l convingă inutil pe Bologa să renunțe la intenția de a dezerta. Analiza psihologică lipsea din această variantă, ca și ezitările personajului între simțul datoriei și conștiința sa națională, în timp ce puține personaje erau abia schițate: căpitanul Klapka, ordonanța Ionică (ulterior Petre) și generalul Kandl (ulterior Karg). Fără îndoială că dificultățile întâmpinate în descrierea războiului și a câmpului de luptă se datorau și faptului că autorul nu participase la război nici măcar ca observator. Rebreanu consemnează în
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
în arta sa, Enescu își adunase puterile, să aștepte și să spere. Se bucurase de tot sprijinul bătrânei Alice Rosetti și al celor de încredere de la Tescani, cu care păstrase legăturile vechi. Din 1932 întrezărea posibilitatea refacerii paradisului pierdut, perspectivă schițată și în scrisorile Mariei către aceeași Pia Radu, din aceeași perioadă. Aflăm de-aici că "nourul apăsător de astăvară se destramă din ce în ce" și ar fi de așteptat "o înseninare". În mai, după vizita lui Enescu la Vila
George Enescu în secvențe biografice by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Memoirs/8759_a_10084]
-
există un fragment de terasă pe stânga văii la altitudinea relativă de 50m și unul mai jos, pe dreapta văii la 25-30m. Între Folești și Suslănești, panta de scurgere redusă a impus meandrări destul de largi iar în aval, lunca abia schițată este strânsă de monticulii de pe versantul drept și conurile de dejecție ce parazitează versantul stâng. În bazinetul de la Lucieni râul începe să-și lărgească lunca, ce funcționează ca o terasă de câțiva metri altitudine relativă, pregătindu-se pentru intrarea în
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Oficiul poștal 30; Const. Ciopraga, Strada Golia, nr. 10, Iași]. * Iași, 27 martie 1972 Mult stimate și iubite maestre, Intenționat, am amînat aceste rînduri, fiindcă doream ca, o dată cu scrisoarea, să pot trimite un articol pentru Viața Românească. Articolul era numai schițat, așa că a trebuit să mai treacă timp pînă la forma definitivă. Iată, deci, motivul întîrzierii. V-am mai scris, iubite maestre, de două ori, la revistă, dar am impresia că epistolele mele nu v-au parvenit. De data asta vă
Noi completări la biografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5271_a_6596]
-
care l-a vizitat la București și la Sinaia. În ultimii ani ai vieții a compus Cvartetul de coarde Nr. 2, Simfonia de Cameră pentru douăsprezece instrumente soliste, a desăvârșit Poemul simfonic "Vox Maris" pentru soprană, tenor, cor și orchestră, schițat încă din 1929, Simfoniile Nr. 4 și 5 rămase neterminate (au fost orchestrate mai târziu de compozitorul Pascal Bentoiu). O dată instaurată dictatura comunistă, s-a exilat definitiv la Paris, unde s-a stins din viață în noaptea dintre 3 și
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
înflorite (Les agréments) ale Sarabandelor, destinate repetării variate a unei mișcări lente ce amenința să devină fastidioasă. Bach reprezintă, în acest domeniu, un pol al austerității. În schimb, în muzica lui G. F. Händel apar părți întregi de suită, abia schițate armonic, urmând a fi împlinite, conform tehnicii de realizare a basului continuu și celei de diminutio. Asemenea norme prezidează și la ornamentica adăugată mai mult improvizatoric de către interpret. Dacă Barocul dezvoltase o tehnică și principii mai mult sau mai puțin
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
într-un tablou surprinzător, plasat de muzeografi în acest spațiu. Este vorba despre pictura plasată pe peretele din stânga al holului. Jumătate din compoziție este figurată foarte detaliat, în stilul picturii academiste a secolului al XIX-lea, cealaltă jumătate fiind abia schițată. Lucrarea se vrea un gest de frondă la adresa celor care îl acuzau că nu știe a picta cum pictau contemporanii lui. A demonstrat prin aceasta că știința de a desena o avea, dar scopul lui artistic era altul, nu acela
Casa memorială Nicolae Grigorescu de la Câmpina () [Corola-website/Science/308783_a_310112]
-
și cilindric. Polenul este steril. Cârceii sunt verzi, bifurcați, glabri. Frunza adultă este mare, asimetrică, întreagă sau trilobată, rar cu lobul terminal alungit, colorată verde închis pe partea superioară și puternic scămoasă pe fața inferioară. Sinusurile laterale sunt superficiale, slab schițate, iar sinusul pețiolar are formă de liră. Dinții sunt șterși, cu baza lățită și marginile drepte și mucronați. Nervurile sunt verzi, iar pețiolul este de culoare verde-vineție, mai lung decât nervura mediană. Strugurele este cilindro-conic, de mărime mijlocie, aripat, cu
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
cu marile voci politice ale Uniunii. Imaginați-vă lumea arabă împărțită în trei felii. O felie e zona maghrebiană - sigur, nu respect aici nici geografia, nici detaliile de cultură, dar o fac numai pentru a vă oferi un desen foarte schițat al interesului nostru: zona maghrebiană, Peninsula Arabică, zona Golfului și Orientul Mijlociu și cel Apropiat. Noi suntem prezenți oricum în Orientul Mijlociu prin trupele pe care le avem în Irak. Deci, interesul nostru de securitate este clar reliefat de acest lucru acolo
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
teoriile formaliste și structuraliste, care insistau, după cum se știe, asupra caracterului autonom al literaturii față de realitate, referent, lume. Din acest unghi de vedere, nu ar fi cu totul lipsită de interes nici investigarea „ficțiunii teoretice” înțeleasă nu numai în sensul schițat mai sus, de construct represiv și solipsist, ci și ca aspirație a discursului (a oricărui tip de discurs!) de a redobândi calitatea paradisiacă sau utopică a „fabulei”. Metateoria va fi așadar una dintre metodele de care se va servi din
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
reprezentare”136. Din perspectiva acestei polisemii, punctum-ul ni se înfățișează, într-adevăr ca un mod de a pune metonimia în slujba (re)cunoașterii.137 În acest punct ar fi poate util să aruncăm o privire în urmă asupra parcursului deja schițat: scopul principal al demonstrației noastre este acela de a investiga polisemia termenilor realitate și mimesis, punând accentul atât pe diversitarea nivelurilor, cât și pe conflictul stilurilor, al regimurilor în care acestea ni se înfățișează. După cum am putut constata deja (re
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
imediată se înfățișează percepției noastre ca multitudine de posibilități, prioritate capătă înscenarea, asumarea lucidă/ludică a convenției, tematizarea simultaneității lumilor posibile. În ceea ce privește poezia ultimei jumătăți de secol nu este nevoie de foarte mult efort pentru a înțelege că, în contextul schițat, esențială se dovedește și la acest capitol înscenarea, teatralitatea. S-a vorbit mult despre coborârea poeziei în stradă, s-au vehiculat concepte ca acela de realism poetic, de poezie a realului etc., dar mai rar s-a observat faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
oprește în fața formei artistice, mergând până la a-i respecta aspectele prozodice. Este sigur că polemica antitradiționalistă a lui Fundoianu nu se situează în plan formal”296. Toate aceste aspecte par, desigur, mai puțin paradoxale dacă le evaluăm în contextul, deja schițat, al evoluției atipice a literaturii române. Dacă „funcția avangardei noastre e mai degrabă aceea de a construi limbajul poeziei decât de a-l distruge”297, iar modernismul românesc în ansamblul său ni se înfățișează ca o tentativă de a legitima
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de excludere” și al auto-preferințelor de grup. În 1988, În discuțiile sale cu Didier Eribon, Lévi-Strauss revine asupra problemei și definește rasismul ca „o doctrină precisă care se poate rezuma În patru puncte” (Lévi-Strauss, 1988, p. 208). De fapt, definiția schițată, conformă cu abordarea majoritară În științele sociale (Banton, 1967, p. 8), cuprinde o componentă teoretică și una practică, după cum ne vom da seama enumerând cele patru „puncte”, teze sau presupoziții: „Unu: există o corelație Între patrimoniul genetic, pe de o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
științific pot revendică o asemenea importanță, iar faptul explică ușor încărcătura mitică a scenariilor științifice privind apariția omului, care, în ciuda progreselor teoretice aduse de biologia evoluționistă și a tot mai bogatei baze de informații paleontologice, se încăpățânează să respecte tiparele schițate deja de gândirea speculativă iluministă (Stoczkowski 1994; Strum & Latour 1987). Povestea științifică a originilor, deși variabil organizată în termeni de cronologie și de succesiune a achizițiilor proprii speciei umane, pare a nu putea evada din canoanele unei meta-narațiuni, care organizează
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
clasele generale de vârstă și sex, sau a prestigiului personal viager; • lipsa corelativă a unei diferențieri de statut economic; • apariția târzie (nu înainte de paleoliticul superior, sau de echivalentul lui african) a complexității socio-economice și a stratificării sociale. Deși portretul robot schițat mai sus se pretează mai greu verificării directe, prin mijloacele de investigație proprii arheologiei, majoritatea specialiștilor sunt de acord că, cel puțin în linii generale, el oferă o schiță convingătoare a realităților sociale paleolitice. Acesta este motivul pentru care el
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
trecut? Nișă... Unde-or mai fi ilustratele trimise de ea de la Nișă? Trimetea câte 2, 3 sau chiar 4 în aceeași zi, timbrate, numerotate. Uneori nu soseau în aceeași zi. Am fi preferat să ne trimită acele desene sau acuarele, schițate repede pe un bristol, cu care își "plătea" biletul la un cinematograf din orașul vechi. Cam la fel cum își "plătea" prânzurile frugale la bistroul lui Zézé, unde m-a dus în februarie 1976. Era amator de artă acel Zézé
Magdalena by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/8388_a_9713]
-
tapetul cu flori de pe pereți, crucifixul de abanos, patul umil vopsit în gri... Aici se odihnea el, aici se folosea de un pupitru făcut în așa fel încît putea să-și îndoaie sub el genunchii, unde a conceput, elaborat sau schițat Louis Lambert, În căutarea Absolutului, Pare Goriot, probabil, Eugănie Grandet, cu siguranta Crinul din vale, ale căror acțiuni se petrec în cadrul aceleiași vai de la Sachă, el făcînd din noapte zi, ignorînd clopotul ce vestea orele de prînz și cină, acoperind
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
el. — Nu, am zis eu lăsând capul în piept. — Și n-o să mai arunci cu lucruri prin casă? — N-o să mai arunc cu lucruri prin casă. — Ești o fată bună, să știi, mi-a zis tata cu un zâmbet abia schițat. Indiferent ce zic maică-ta și surorile tale. Capitolul opttc "Capitolul opt" După ce, în seara precedentă, tata îmi ținuse discursul de îmbărbătare, m-a pupat - stânjenit, totuși m-a pupat - și, deși incapabil să mă privească în ochi, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
și chiar și atunci când vorbea, de cele mai multe ori discuta despre diverse metode de sinucidere. Sau despre cântăreți din tot felul de trupe obscure care se sinuciseseră. Odată mi-a spus „bună“ și mi-a adresat un zâmbet dulce, deși abia schițat. Am crezut că l-am judecat greșit, dar mai târziu am descoperit că era beat criță. Întotdeauna avea la el, ascuns în căptușeala zdrențuită a pardesiului negru, un exemplar jerpelit din Fear and Loathing in Las Vegas sau American Psycho
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
am continuat eu șovăielnic. La replica asta, Adam a clătinat ușor din cap, cu o expresie întunecată pe chip. Ei, de fapt cred că a fost o clătinare a capului. Arăta foarte mult a clătinare din cap. Cu toate că fusese abia schițată, iar expresia lui Adam fusese foarte întunecată. Sigur, se poate foarte bine ca omul să-și fi ajustat poziția capului. Dar gestul ăsta a fost suficient ca să mă încurajeze să continui. Am crezut c-ai plecat fiindcă nu voiai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]