697 matches
-
DEUNOV) Autor: Luca Cipolla Publicat în: Ediția nr. 1801 din 06 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nici un fir de păr nu va cădea din capul neprihăniților, spatele pisicii îndreptat spre orient, căpșuni la masa ultimei profeții răsturnate de nonsens, o schijă de sticlă diamant acum ce va ști aduce efectul fluture vântul favorabil, mătăsos de nisip. Referință Bibliografică: Ultima profeție (lui Peter Deunov) / Luca Cipolla : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1801, Anul V, 06 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
ULTIMA PROFEȚIE (LUI PETER DEUNOV) de LUCA CIPOLLA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366498_a_367827]
-
PROFEȚIE (LUI PETER DEUNOV), de Luca Cipolla , publicat în Ediția nr. 1801 din 06 decembrie 2015. Nici un fir de păr nu va cădea din capul neprihăniților, spatele pisicii îndreptat spre orient, căpșuni la masa ultimei profeții răsturnate de nonsens, o schija de sticlă diamant acum ce va ști aduce efectul fluture vântul favorabil, mătăsos de nisip. Citește mai mult Nici un fir de păr nu va cădea din capul neprihăniților,spatele pisicii îndreptat spre orient,căpșuni la masaultimei profeții răsturnate de nonsens
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
sticlă diamant acum ce va ști aduce efectul fluture vântul favorabil, mătăsos de nisip. Citește mai mult Nici un fir de păr nu va cădea din capul neprihăniților,spatele pisicii îndreptat spre orient,căpșuni la masaultimei profeții răsturnate de nonsens,o schija de sticlădiamant acumce va ști aduceefectul fluturevântul favorabil,mătăsos de nisip.... III. ȘI PĂMÂNTUL DOARME, de Luca Cipolla , publicat în Ediția nr. 1583 din 02 mai 2015. Landa descojita a nuanțelor cerești și a hainelor fluorescente, negre de smoala. Secera
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366516_a_367845]
-
trebuia să recite acea poezie: Treceți batalioane Carpații... și taică-său mare care asista la acea serbare se suie pe scenă și începe să povestească ce-a pățit el acolo la Cotul Donului, călăraș cu schimbul, dezastru, domnule, cum cădeau schijele și cum lătrau catușele rusești de înroșiseră apa și cum săreau capete de oameni și mâini și picioare în sus amestecate cu ale cailor și cum a trecut el apa Donului înot ținându-se de coada calului...( poate visul avea
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
dr. Vasile Șoimaru, Ed. Serebia, Chișinău, 2012) Frații Vasile și Eugen Isachi îl aveau pe Frontul de la Răsărit și pe cel de-al treilea frate, pe Ion, care n-a avut norocul să scape cu viață. L-a sfârtecat o schijă undeva în Bucovina, în timpul retragerii. Cei doi frați întorși acasă au fost și ei răniți la picioare și la mâini. “Era să fim ca-n poezia aceea a lui George Coșbuc: Trei, Doamne, și toți trei!”, ne surprinde veteranul. Și
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
salvăm pe colonel. Își săpa singur groapa. Asta făcea ofițerul nostru când l-am găsit. Am pus rușii pe fugă, dar l-am lăsat zălog morții pe dom’ căpitan Armeanu, în prăpădul care tocmai pornise, cu tancurile și aviația. O schijă cât un grăunte îl nimeri chiar în inimă. Aproape nu se vedea pe unde i-a înțepat pieptul. Au murit atunci și dom’ locotenent cololonel Sorescu, și sublocotenentul Popescu... Of! A fost mai grea lupta la retragere decât la înaintare
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
mi-au rămas picioarele numai cu oasele; carnea de pe ele mi-a curs pe drumul rusului. Apoi, după ce m-am vindecat, am luat iar pușca, să le pun opreliște rușilor, care năvăleau ca hunii. La Iași m-a agățat o schijă de picior, aproape să mi-l reteze, și gata cu războiu’ pentru mine. Iar tovarășii mei, ca să vezi poznă, s-au alăturat celor care ne-au împușcat pe capete la Cotu’ Donului”. Mihai Dascălu din Soci se ține tare pe
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
din tainicul infinit, pe care pre-creștinul neam al Dacilor îl întâmpină, îl apela și-l venera sub teonimul Dumnezeu. De unde putem deduce că noi, cei de astăzi, urmașii Conștiinței Daciene din „illo tempore”, suntem abia respirări ale Divinității, aproape uitate schije sau picături din Sfințenia Sa și, așa cum niciodată picătură nu poate fi Ocean, tot așa, niciodată, omul nu poate să fie Dumnezeu, Întregul! În acest fel, prin conștientizarea generalizată a sacrelor lor rădăcini primare, rumânii se spiritualizează, adică se recompun
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
un scaun, mobilzata pentru restul vieții “. Am ajuns devreme, am avut norocul să stau în al treilea rând. Pe primele erau copii handicapați din cauza războiului civil. M-am cutremurat, nici nu m-am gândit la mine, pe lângă copiii paralizați de schije, eu nu vedeam că aș fi avut o problemă. După ce ne-a povestit cum viața lui s-a schimbat, si toate aventurile avute în cele mai obscure și periculoase țări unde Isus l-a îndrumat, si mai ales despre încrederea
PREZENT LA INTALNIRE de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356371_a_357700]
-
mare din argint. Semnificația acesteia a fost devoalată de preotul Romuald Bulai: „În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, la Cacica a fost linia frontului. Biserica a rămas în picioare, deși la doar câțiva metri a explodat un obuz, iar schijele au ricoșat și într-un perete, urmele fiind vizibile și astăzi. În semn de mulțumire, credincioșii au donat această inimă mare”, a declarat preotul Romuald Bulai. Statuie din bronz, în memoria Papei Ioan Paul al II-lea Credincioșii și turiștii
ICOANA MADONA NEAGRA DE LA CACICA de ION UNTARU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354807_a_356136]
-
pe brațe ziua întreagă, Toată noaptea, până către zori Și însetat de-a pururea de dragă Să te sorb ca roua de pe flori, Să-ți adun miresmele cu grijă Și lumina învinsă din priviri; Timpul stă în coastă ca o schijă, Toate pe pământ sunt amintiri Și în graba noastră spre târziu Ziua de azi o amânăm pe mâine, Până omul în cuvânt e viu Uită din tăcere ce rămâne, Uită bucuria s-o împartă Și dragostea cu cei flămânzi pe
CÂT DE CIUDATĂ-I VIAŢA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356874_a_358203]
-
nea Ioane! “, strigă și hoțul, încercând să-l imite pe Niță, dându-și seama că de această păcăleală ține salvarea sa. Dar hoțul a avut ghinion. Nu a reușit să-l înșele pe Ion Săndulescu, care deși șchiop, cu o schijă de obuz încă în picior, la miruit scurt în creștetul capului cu furca. Acesta a picat cât a fost de lung în mijlocul drumului ca și cum nici nu l-ar fi văzut pe cel doborât, pregătise furca să lovească și a doua
NIŢǍ AL POPII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369483_a_370812]
-
simțea vibrația cântecului mugurilor nerăbdători. -- Cât de idiot trebuie să fii, să te întorci într-un loc în care nu ai libertate, în care ești sclavul dorințelor celor cărora nu le pasă dacă trăiești sau mori, strigă angarul peste șuieratul schijelor care zburau în jurul lor? A-Ma era totul! Cercetașul nu putea explica de ce. Ar fi vrut, însă, să îi poată explică angarului de ce A-Ma era totul, ca un ultim favor pentru serviciile aduse lui până în acel moment și care
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
Delicatete > ȘOPTEȘTE AMURGUL ÎN TAINICE GÂNDURI... Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1323 din 15 august 2014 Toate Articolele Autorului Șoptește amurgul în tainice gânduri, mătasea durerii mă penetrază, îmi mângâie perfid sufletul înnorat de iluzii incolore, explodează în schije de vise, se încolăcește pe arterele unor fade picături de speranță le sufocă, subjugarea lor jalnică mă înfioară, le adulmecă pofticios și cu plăcere sadică ucide stele. Referință Bibliografică: Șoptește amurgul în tainice gânduri... / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ŞOPTEŞTE AMURGUL ÎN TAINICE GÂNDURI... de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353150_a_354479]
-
fulg, pe umerii săi osoși, deschise poarta grădinii și porni cu ea în cârcă pe urma vulpii. Au ieșit în câmp și, când pe sus, când pe jos, au străbătut o parte din Sohodor, câmpul satului dinspre miază-noapte, înțesat cu schijele metalice ale ultimului război. Când au ajuns pe coama dealului, bunicul s-a oprit. Și-a ajutat cu greu nepoata să descalice de pe mârțoaga pe care o închipuia și începu să protesteze: - Grea soartă au bieții bidivii! Uite cum mă
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]
-
ceaiul dorit, ci numai o privire plină de dispreț de la aceeași chelneriță foarte nostimă. *** Un meteorit lovi, evident din întâmplare, unul din sateliții de comunicație, deviindu-l de la traiectorie. Coliziunea cu un altul aflat pe altă orbită provocă mii de schije care deteriorară mai toate stațiile și sateliții de pe orbită. Pe pământ, oamenii de afaceri constatară stupefiați că nu mai merg nici computerele și nici telefoanele... Dezastru! Tranzacțiile de orice fel sunt blocate, comerțul colapsează redevenind troc, băncile rămân cu banii
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
controlul riguros al tuturor resurselor, iar celorlalte sectoare administrativ și cultural - le-a stabilit programe clare de lucru și cu termene precise. Dintru început, a restaurat Catedrala și Reședința Mitropolitană, precum și imobilele alăturate, care fuseseră ciuruite de gloanțe și de schije, încât rămăseseră fără geamuri, cu zidurile crăpate și cu găuri în acoperiș, dar și cu inventarul răvășit și în parte pierdut. Le-a refăcut pe toate, completând pe rând lipsurile existente, și le-a adus în bună stare de funcționare
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
un ofițer rus care le arăta traseul pe hartă. ,, Dacă vă abateți un metru de la traseu...nu mai răspundem.” spunea acesta. Fostul colonel relatează că alături de dânșii se duceau lupte grele însă ei nu au fost atinși măcar de o schijă. La un moment dat spunea că obuzele treceau pe deasupra lor și dintr-o parte și din alta fără să-i atingă. Au ajuns fără probleme în țară. I-am spus așa : ,, Domnule colonel dar asta e trădare..” Mi-a răspuns
O CARTE SI O EMISIUNE TV de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 494 din 08 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358627_a_359956]
-
Inteligentă, frumoasă, curajoasă, hotărâtă, Regina Maria nu a participat numai la viața culturală a țării ci i-a atins și rănile, i-a șters șiroaiele de sânge, i-a străbătut tranșeele fronturilor, i-a îngrijit și îmbărbătat soldații zdrobiți de schije, i-a tânguit morții, i-a presărat jerbe sub cruci, i-a ajutat săracii doborâți în prăpastia mizeriei, făcând acte de binefacere. Războiul a fost întâia crudă mâhnire a Reginei Maria. A participat activ pe front, printre ostașii de pe câmpurile
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
aflat de atâtea ori prin satele răscolite de lupte, ori printre răniți și cadavre, pe câmpul de luptă, în barăci, gări, spitale... A îngrijit soldați năpădiți de păduchi, infectați de tifos exantematic, bolnavi de tuberculoză, cu oasele fărâmate, străpunși de schije... „În țările primitive” notează Regina, „e totdeauna o ființă către care toți se întorc instinctiv, în chip de disperare”. „...întrucâtva ajunsesem eu «Mama tuturor», simbolul supremului ajutor, căutat de orice om, în ceasuri de durere. Am văzut bătrâni de 70
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
lacrimă, așa precum e-o floare, O taină-n care Dumnezeu a pus Lumina, cea din veci nepieritoare! De-aceea să-l priviți în ochi cu grijă, Să nu-i răniți vederea din cuvânt, Tăcerea pentru el e ca o schijă Ce poartă-n ea neliniște de vânt... Eu știu și vreau să-ți las aici arvuna, Și tu te-ntrebi când îl citești antum, Poemul meu, al tău dintotdeauna-, Poetul, oare, ce mai scrie-acum? Referință Bibliografică: Eu știu... / Nicolae Nicoară
EU ŞTIU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360176_a_361505]
-
demnitatea de erou militar, oasele și crucile românilor fiind smulse și măturate și cărate de șuvoaie și sortite uitării pe această Vale a Plângerii basarabene. Bădia Ion se află printre puținii care nu au fost ciuruiți de gloanțe, sfârtecați de schije, striviți de șenile...(mai târziu, după cum povestește, avea să regrete că nu și-a lăsat viața aici, în Țiganca blestemată)... Sigur că da...printre foarte puținii care scapă de hohotul morții și sunt deportați în Siberia, la cinci mii de
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) () [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
am calicit cu o mină rămasă în urmă războiului (o jumătate de an a stat războiul la noi în sat). De atunci am rămas orb. A explodat sub mine. Uitați picioarele mele! Vreo 2 kg de fier sînt într-însele. Schije. Numai osul gol a rămas. Mata trebuie să mă scoți în fotografie să se vadă în ce hal m-au adus ei în Siberia. În ’49, 6 iunie, ora 2 noaptea, mama mă scoală. Eu eram de amu’ orb și
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
am ocupat localitatea Petroșani. Am stat aici până la 14 - 15 septembrie și am ocupat pozițiile de la Merișor. Ne pomenim cu un bombardament puternic. Ascunși în tranșee, trăgeam foc cu mitraliera ce răpăia ca o ciocănitoare. Trăgătorul căzu lovit de o schijă. Îi luai locul. Eram înconjurat de două părți și muniția era pe terminate. Se porunci retragerea. Formăm tranșee la Bănița, dar dușmanul ne urmări și aici, am fost scoși din poziție și azvârliți până la Petroșani. Dușmanii ne atacă cu furie
*Mărturie făcută de Gheorghe Dumitrică (din satul Molănești), în anul 1937 () [Corola-blog/BlogPost/339390_a_340719]
-
am ocupat localitatea Petroșani. Am stat aici până la 14 - 15 septembrie și am ocupat pozițiile de la Merișor. Ne pomenim cu un bombardament puternic. Ascunși în tranșee, trăgeam foc cu mitraliera ce răpăia ca o ciocănitoare. Trăgătorul căzu lovit de o schijă. Îi luai locul. Eram înconjurat de două părți și muniția era pe terminate. Se porunci retragerea. Formăm tranșee la Bănița, dar dușmanul ne urmări și aici, am fost scoși din poziție și azvârliți până la Petroșani. Dușmanii ne atacă cu furie
REVISTA DE RECENZII - Part 8 [Corola-blog/BlogPost/339688_a_341017]