227 matches
-
nostalgia cu dinții-i de-ntuneric, Îmi fâlfâie în ceafă destinul-păpușar, Orbita-i își urmează itinerarul sferic... Citește mai mult Mi-e sâmbăta calvarul ce-l târâi obositPrin negura fecundă care-mi aține calea,Iar anii-mi - licuricii cu zbor schimonosit,Mi-e sâmbăta lințoliul ce-l flutură azi jalea.Mi-e timpul inamicul cu aripi de oțel, Evit apropierea-i ascunsă de hublouri,Dar clipe mă-mpresoară în strașnicul hotel,Observ, după nuanță-s dispuse în carouri.Mai pierd și
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
s-o spună unchiului de față cu Mona. Unchiul se duse după nepoata sa în odaia unde ea citea, o aduse aproape cu forța să asiste la discuția cu negustorul. Când o văzu iar în cameră, negustorul scoase un rânjet schimonosit și începu să toarne, cu viclenie, povestea lui mincinoasă: - Frumoasa mea fată!... Auzisem că suspini după un tânăr sărăntoc plecat în lume să facă parale din pictură. Dar, trebuie să știi că l-am văzut pe pictorul tău drag în
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374586_a_375915]
-
să-i dea și cealaltă veste. Se așezară și-i povesti totul, cu lux de amănunte, atentă să nu omită ceva, parcă din dorința de a se convinge încă o dată, că totul fusese adevărat. Printre lacrimi de bucurie și zâmbete schimonosite, Maria, il puse pe Victor la curent cu povestea tatălui, și implicit continuarea poveștii ei de viață,cerându-și într-un final iertare pentru faptul că atunci, la început, i-a ascuns unele lucruri în legătură cu tatăl ei. Și inima lui
ÎNGER SAU DEMON CAP.IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375480_a_376809]
-
împreunându-și palmele în fața pieptului: - Tovarășe director, nu mă nenoroci! Am familie, am copii, băiatul cel mic e bolnav! Vă rog, vă implor, am să vă rămân dator întreaga mea viață! Am să fiu ca un sclav pentru dumneavoastră! Trăsăturile schimonosite îl făceau de nerecunoscut. Aroganța dispăruse, fiind înlocuită de o umilință dezgustătoare. Man nu și-ar fi imaginat că Preda putea fi capabil să atenteze la avutul obștesc. De fapt, ar fi fost curios ce părere ar fi avut despre
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
te pot ajuta pe tine, care ai luptat pentru o lume de poveste? Ai adus mesajul de bine, sclipirea divinitații în pădurea de nepătruns a nedreptății si nepăsării. Tu, spirit rătăcit, verși lacrima înțelegerii, privești trist dar cu demnitate obrazul schimonosit al răutății și chipul hidos, stafidit al mârșăviei. Tremuri! Răceala indiferenței, frigul neantului îți tulbură aura. Poți să-ți culci gândul obosit pe perna inimii mele. Sufletul meu să-ți fie înveliș, să nu simți furtuna sau viscolul ce agită
DANTELA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371253_a_372582]
-
MI-E SÂMBĂTA CALVARUL... Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2254 din 03 martie 2017 Toate Articolele Autorului Mi-e sâmbăta calvarul ce-l târâi obosit Prin negura fecundă care-mi aține calea, Iar anii-mi - licuricii cu zbor schimonosit, Mi-e sâmbăta lințoliul ce-l flutură azi jalea. Mi-e timpul inamicul cu aripi de oțel, Evit apropierea-i ascunsă de hublouri, Dar clipe mă-mpresoară în strașnicul hotel, Observ, după nuanță-s dispuse în carouri. Mai pierd și
MI-E SÂMBĂTA CALVARUL... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378019_a_379348]
-
nu l-am mai trăit vreodată, mult prea intens, deasupra mesei de operație, deasupra unui corp care cu stupoare am constatat că era al meu, cu un chip pe care numai în oglinzi îl mai văzusem, dar acum urât și schimonosit, cu buzele strâmbe și aplecat într-o parte. Am realizat apoi că mă simțeam extrem de ușor și ceva (sau cineva) mă împingea în sus către tavanul alb din sala de operație în care mă regăseam eu (dar care eu ?) și
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376191_a_377520]
-
privește cu atenție, începe să râdă zgomotos aratandu-ma cu degetul. Dispar din scenă și mă îndrept spre galeria personajelor de groază și a marilor asasini. Urmăresc câteva momente printr-o spargere și mă strâmb semnificativ în fața păpușilor de ceară schimonosite și vopsite în roșu-violet. Deduc că sunt nevinovate victime ale faimoșilor monștrii, cum văd că scrie la intrare în galeria lor. Mă întorc printre personajele de groază: Dr. Jakel și Mr. Hyde, Franckenstein și Dracula. Da, da, dracula al nostru
OLE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369265_a_370594]
-
de serie. Ceea ce, la vremea alcătuirii acestei piese. autorul nu putea decît să strecoare, esopic, devoalăm, fără a privi în stînga și în dreapta, acum. Într-un sistem (se înțelege ce fel de sistem) unde valorile sînt, cu demonică obstinație, pervertite, schimonosite, ucise, cum să mai fii tu însuți, dacă nu ai în tine resurse să te împotrivești?... Există, în teatrul lui Constantin Popa, nu doar un etaj de semnificații. Miezul politic trebuind să fie camuflat, ambianța, al o primă ridicare de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nevoie decât de o scânteie. Tânărul clătină din cap și arătă spre o zonă în care pereții erau irizați într-o nuanță sublimă de albastru. - Chiar și în fața acestei minunății te mai îndoiești că Insa trebuia cruțată? Întorcîndu-i o față schimonosită, Arrus îi strigă: - Da, nesăbuitule. Fiindcă, așa cum o văd eu, mintea ta, de pildă, e formată din mii de asemenea încăperi, care comunică între ele, între care există căi pe care nici eu nu le pot afla. Și mai presus
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
gând ca unui tovarăș de suferință. Lacrimi grele îl fac să strângă cu putere din pleoape. „Oare mie în ce parte a Universului îmi va fi scris să mi le sfârșesc, zdrobit ca și tine printre străini?“ Cu trăsăturile feței schimonosite, procuratorul îi pune mâna pe umăr: — Nici nu-ți imaginezi ce mare bucluc îmi faci și în ce încurcă tură mă bagi cu plecarea ta, încearcă să glumească. Dar vocea îi sună stins. — Eu? se apără Rufus cu răceală. Durerea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
tot diac? — A părăsit Sfatul Bătrânilor. Pământurile lui sunt acum împărțite între seniorul Ayugai și oamenii săi. — De-asta se poartă cu noi așa? N-am primit nici un cuvânt de mulțumire din partea Sfatului Bătrânilor, atacă Nishi din nou cu chipul schimonosit. Matsuki îi aruncă o privire rece, disprețuitoare: Asta este cârmuirea. — Ce înseamnă cârmuirea? — Noul Sfat al Bătrânilor este nevoit să tăgăduiască toate părerile seniorului Shiraishi. Toate planurile seniorului Shiraishi trebuie șterse. Mi-e milă de voi, dar... cei care au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
vechi, purtând potcapul Monahilor pe turla lor de lemn, Blagosloveau; troițele cu capul Atâtor sfinți uitați ne făceau semn. Dar noi, nebuni, nu ne-am oprit trăsura, Ne-am dus — păgâni grăbiți — spre Polovraci: De pretutindeni ne-arăta pădurea Copaci schimonosiți ca niște — draci. Cerințe: 1. Folosiți în enunțuri proprii expresiile: “chenar de aur stacojiu” “soborul stelelor” “ardeau mestecenii frunzișul rar” “lacrime de ceară” 2.Scrieți cuvinte cu sens asemănător pentru: trudiți, pribegi, pâlcuri, sobor. 3. Transcrieți versurile în care autorul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de flăcăi argați și hăitași, adică oameni care goneau fiarele și le aduceau în bătaia arcului sau a suliții. Se afunda în codrii neumblați, pe unde picior de om nu călcase vreodată. Nu-l înspăimântau întunecimile pădurii, stejarii trăsniți și schimonosiți, peșterile, stâncile înalte de pe marginea prăpastiei fără fund. Căta mereu lucruri tot mai ascunse, primejdii tot mai mari, fiare tot mai sălbatice. Într-o bună zi băiatul nu s-a mai întors acasă. Degeaba iscodi, degeaba pedepsi Negură Împărat pe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ăla nenorocit. E atât de rău să ai Încredere În oameni? Deodată scoase un strigăt puternic și căzu pe spate, lovindu-se cu putere de pământ. Ceilalți au tresărit, crezând că Își pierduse echilibrul. Dar apoi i-au văzut fața schimonosită. Tot corpul Îi era Încleștat, ca al unui pește mare țâșnind din apă. O pată Închisă de urină i se ivi Între picioare. —O, Doamne! țipă Roxanne. Faceți ceva! Ea și Dwight Încercau să Îl țină nemișcat, iar Moff Îngenunche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
va ieși înainte și Dumnezeul lui Israel vă va tăia calea." 13. Iată, Robul Meu va propăși, Se va sui, Se va ridica, Se va înălța foarte sus. 14. După cum pentru mulți a fost o pricină de groază, atît de schimonosită Îi era fața, și atît de mult se deosebea înfățișarea Lui de a fiilor oamenilor, 15. tot așa, pentru multe popoare va fi o pricină de bucurie, înaintea Lui împărații vor închide gura, căci vor vedea ce nu li se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
acele obiecte puteau să fie luate de vânt unde doreau, dacă ar fi plesnit sfoara. Nu ar fi contat mult pentru nimeni. La acel minimum eram noi. Nu Încăpea loc acolo pentru apel la omenie, pentru rugămintea de pe o față schimonosită, cu tendoane Împrăștiindu-se În gâtlej. Când domnul Sammler se ascunsese mai târziu În mausoleu, nu era de nemți, ci de polonezi. În Pădurea Zamoșt partizanii polonezi se Întorseseră Împotriva luptătorilor evrei. Războiul era pe sfârșite, rușii avansau, și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
petrecut patru ore, care puteau fi și mai bune, pe Forty-Second Street, împărțindu-mi timpul între pasajul cu jocuri electronice și discobarul de la subsolul din imediata apropiere a pasajului. În gang, lumpenii nopții newyorkeze, acești adoratori ai beznei, cu fețele schimonosite, reflectate de ecrane, spânzurau gârbovi de manetele jocurilor. Bazaltul și căderile de intensitate sonoră ale acestor roboți nou-nouți, care se jucau cu tine dacă le dădeai bani, luau forme de umanoizi prinși de radar ce păreau a fi rezultatul unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Împărat roman” al medicului. Cocoloașele ajungeau la dimensiunea unei farfurii, a unui platou, a unei mingi de fotbal, Înălțându-se În aer, după care se spărgeau În bucăți, picând cu zgomot pe parchet. O mulțime de chipuri umflate, cu trăsături schimonosite, se roteau Într-un vârtej În jurul capului lui Noimann, emanând un vuiet Înfundat, care-i punea la grea Încercare timpanele. Nu era prea plăcut să-ți vezi propriile tale fețe multiplicate În zeci de exemplare, apropiindu-se și Îndepărtându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
fiecare ar fi și spectator și actor. Ia să vedem, ce rău e aici? în primul rând că marile spaime ale individualistului se diminuează și caracterul devine mai ferm. N-ai să vezi decât foarte rar un om cu fața schimonosită, în timp ce la București mi-e dat să întîlnesc zilnic oameni dominați de o psihologie obscură, care își schimbă o hotărâre luată de trei ori pe zi, iar culoarea feței de trei ori pe minut. Acest chip schimonosit nu este expresia
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
om cu fața schimonosită, în timp ce la București mi-e dat să întîlnesc zilnic oameni dominați de o psihologie obscură, care își schimbă o hotărâre luată de trei ori pe zi, iar culoarea feței de trei ori pe minut. Acest chip schimonosit nu este expresia unei complexități de conștiință, cum credea Lovinescu sau Camil Petrescu, ci, așa cum am spus, a unui individualism iremediabil, mascat cel mai adesea, dar care în cele din urmă tot iese la iveală cu o violență cu atât
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
i-ar fi venit să vomite. Și-a pus palma peste gura deschisă. Noi ne uitam la el, cu ochii măriți de groază. — Iar ea se chinuia să nu țipe, înțelegeți? a reușit Neil să mai spună, cu un zâmbet schimonosit. Ca să nu ne sperie pe noi. M-am cutremurat. —Iar eu încercam să le distrag atenția celorlalți, ca să nu-și dea seama ce se întâmpla, dar asta nu conta. Chiar dacă nu auzeai nimic, simțeai frica plutind în aer. Fruntea îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
îl plăceam mult prea mult ca să-mi doresc să aud tot felul de povești despre cum se tăvălise în propria vomă sau cum își înfigea acul în venă. — Depinde ce înțelegi prin „rău“, mi-a răspuns el cu un zâmbet schimonosit. Viața mea nu semăna deloc cu ceea ce ai văzut în Trainspotting. Nu mă umflam cu heroină și nici nu stăteam în vreun depozit abandonat. Dar nu era o viață împlinită, o viață care să însemne ceva. Ce, ăăă, droguri luai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
perfecte. Glasul: ce, de, dacă. Nu era glasul ei, nu putea fi! — Ai fost ca mine, ai fi putut fi. Când mai aveai alegere, ai fi putut fi ca mine, profesore. Ai fi avut harul. N-ai persistat. Strâmtorat, acum, schimonosit. Meriți o mică recompensă, ai dreptate. O mică neatenție, meriți, o știu. Te voi răsplăti. Vei avea clipa. O adiere, atât. Un fals, la îndemână. Scurt ne e traseul, meriți acest minor simulacru. O dulce batjocură, oho... Ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
sfecla de umilință. — N-a fost cea mai bună zi a ta, așa-i ? spune stewardesa cu Înțelegere, Întinzând o mână după tichetul de Îmbarcare. Scuze, n-am putut să nu aud mai devreme. Nu face nimic. Trag un zâmbet schimonosit. Nu, n-a fost cea mai bună zi din viața mea. În timp ce se uită pe biletul meu, urmează o scurtă tăcere. — Uite ce-i, spune coborând vocea. Ce-ai zice să-ți dau un loc la clasa superioară ? — Poftim ? Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]