137 matches
-
zis?” „Nu sunt nebun”, bâigui el. „Nu mă interesează asta, am strigat. Cum te cheamă?” Parcă nici nu m-a auzit. Mi-a repetat același lucru. „Nu sunt nebun”. Am ieșit și i-am scris pe fișă: „Monomaniac cu tendință schizofrenică. De urmărit îndeaproape”. 4 decembrie Roșcovanul mă exasperează. Încă n-am reușit să-l conving să-mi răspundă. Și acum când îl întreb cum îl cheamă îmi spune același lucru: „Nu sunt nebun. Eu nu sunt nebun”. Parcă nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Întâi parțial, apoi tot mai puternic, finalmente luându-i locul cu totul. Un cuvânt, un simplu cuvânt, produsese În mintea mea un declic, două sinapse se ciocniseră aprinzând un beculeț a cărui lumină de avertizare creștea, făcându-și loc printre schizofrenicele mele căutări criptografico-matematico-literale ce se descompuneau lent, lăsându-i cale liberă. „Cheia cifrului”, cheia... cheia - era ceva cu acest cuvânt depozitat undeva, În memoria mea pasivă, și el se zbătea disperat să iasă la suprafață. Ce anume Îl fixase acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
interesează de la Chiusbaian? ― Un Goya. Femeia cu evantai. Ionescu simți că-i vine amețeala. ― Numai atît? Nu mergeți cu lingurița... " Sigur că nu, zâmbi Melania Lupu. Ești o nebună, draga mea, și băiatul acesta, poți paria pe oricât, te crede schizofrenică. Surâsul ei te obsedează. Îl vrei pentru tine, să-i atingi grumazul, să-i simți răcoarea evantaiului. Femeia trebuie să fie a ta." ― În momentul de față, una din aripi se află în renovare. Muzeul fiind închis, furtul va fi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și se pregătește în același timp elimi narea celor care ar dăuna acestui paradis necompromițător. Să nu uităm că paradisul exclude orice alternativă. * Ce vă închipuiți că o să se întâmple cu imensa masă de producție literară, pseudofilozofică sau cu incontinența schizofrenică de confuzii și isterie care inundă blogurile, forumurile de discuții etc... când această formulă de manifestare a gândirii va fi la îndemâna tuturor, când toți vom fi cuprinși de această manie intelectuală? Cine va mai fi atât de stupid încât să
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
toți tații. Domnul Dumnezeu. Blestematul de Domn Dumnezeu, stăpânul universului. Dar poate că nici asta nu e suficient. Poți vorbi cu Dumnezeul tău, sperând că te ascultă, dar, dacă nu ai creierul conectat douăzeci și patru de ore din douăzeci și patru la Rețeaua Schizofrenică, n-o să-ți răspundă. Poți să te rogi cât vrei, că Tata nu scoate nici un chițăit. Poți să-i studiezi cuvântul în Biblie, dar Biblia nu e decât o carte, iar cărțile nu vorbesc, nu? Dar reverendul Bob vorbește și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
În ultimul timp, frumoasa jună pozează unui romancier. Dacă vrei să te gândești numai la fructul oprit, fă - te ascet ! Față de greșelile mărunte, oamenii au fost întotdeauna foarte vigilenți. Principala boală a parveniților este amnezia. Gelozia nu este decât o schizofrenică declarație de dragoste. Bețivii scapă de bani. Dar și de singurătate. Fiecare își regizează propria - i năruire. Orice noră crede că numai soacra ei ar putea fi stomatologul lui Dracula. Imbecilul exilat nu se simte bine, dacă nu își ponegrește
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
minciunică. Scotocisem temeinic pe Internet și eram sigură că nu existase nici un articol despre vreun restaurant asiatic În New York Times În nici o ediție din săptămâna În curs, dar nu aveam de gând să Îi spun ei așa ceva. Poate că Asistenta Schizofrenică de Redacție o să poată face vreun miracol. Sunasem până acum la Times, la The Post și la Daily News, dar nu găsisem nimic. Folosisem numărul cardului electronic de firmă al Mirandei ca să accesez arhivele, disponibile pe bani, ale Wall Street
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
sau oricine de la ziar - sună‑mă oricând, Înțelegi? Noi aici o iubim foarte mult pe Miranda și am vrea, ăă, să facem tot ce putem pentru ea. Ai fi crezut că Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii tocmai o rugase pe Asistenta Schizofrenică de Redacție să găsească pentru președinte un articol care cuprindea informații ce puteau fi cruciale Într‑un un război iminent, și nu că era vorba doar de un articol anonim despre un restaurant anonim dintr‑un ziar anonim. Partea cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Așa după cum am mai arătat, Crockett și Tubbs sînt polițiști și jucători în multe episoade, jucînd rolul criminalilor pentru a-i prinde pe "adevărații" criminali. În sezonul 1988-1989, intriga speculează această dublă identitate, prezentîndu-l pe Crockett trecînd printr-o lunecare schizofrenică de la Burnett la Crockett și înapoi. Povestirea sugerează că este foarte ușor să fii prins și propriu-zis să devii personajul pe care îl joci și că procesul de construire a identității este în prezent unul fragil și fluid. Suspansul se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
relativității existențelor: nu se știe dacă cealaltă lume, în care naratorul pătrunde printr-o „fisură” (în podeaua de lângă biroul său), este o lume fictivă, un paliativ al imaginației unui individ neîmplinit în viața cotidiană sau e rodul unei minți bolnave, schizofrenice, al unui vis-viziune cu caracter ezoteric. Naratorul coboară în lumea cealaltă, unde asistă la spectacolul teribil al unui sistem totalitar, unde viața socială și privată sunt un crud carnaval de crime reale și înscenate. Despre „lumea reală”, în care personajul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
evita patologia lumii trebuie avute în vedere simultan cele trei etici ale omului: etica omogenului, etica eterogenului și etica terțului inclus, "fără de care [...] lumea însăși, în toate manifestările sale creatoare, s-ar scufunda în patologie. Ar fi o lume fie schizofrenică, fie maniaco-depresivă, o lume nebună"2. Concluzia lui Lupasco este că trebuie elaborată o "nouă religie" "teofizica energetică", care ar fi, în același timp, o "terapeutică religioasă" și o "teoterapie mistică", constitutive ale "iubirii fundamentale". Vast program! În opinia mea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
prin percepție și prin experiență concretă. Dacă pentru cei dintâi corpul este o parte a fluxurilor lumii, brăzdată de conexiunile mașinice, pentru filosoful fenomenolog, trupul este agentul experienței și baza cunoașterii. Astfel că, ceea ce pentru Deleuze și Guattari înseamnă conștiință schizofrenică a corpului, conștiință scindată între sine și fluxul lumii, pentru Merleau-Ponty înseamnă conștiință integră a subiectului în lume. În fine, dacă teoria fenomenologică poate fi interpretată ca exemplu al umanismului antropologic și psihanalitic, teoria psihologiei mașinice poate fi considerată fondatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
înțelegerea virtualității (ca întrepătrundere între fizic și numerică, precum virtual = vital sau virtual = viral. De asemenea, abordarea virtualului nu se face în opoziție cu realul, cu posibilul și cu actualul, tocmai pentru a nu institui noi dihotomii discursive. 6. Analiza schizofrenică sau schizo-analiza pe care o practică Deleuze și Guattari pleacă de la premisa că ființa umană este scindată între exterior și interior: se află în relație cu lumea și în relație cu propria subiectivitate, ca trupuri și minți interdependente, ca euri
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a asistenței sociale. Această egidă, într-un fel neutră (dar nu indiferentă) a asistenței sociale, are înțelepciunea să asambleze și să coordoneze toate instrumentele care pot contribui eficient la îndepărtarea (ștergerea) deriziunii consecințelor tulburării mentale, a sciziunii, în cazurile grave, schizofrenice a insului uman în celălalt, repunându-l (recuperându-l) într-un climat de normalitate pentru sine, cât și pentru cei apropiați (familia, comunitatea). Cred că gestiunea asupra resurselor înfăptuirii în realitate a sintagmei rogersiene de „revoluție liniștită” se află la îndemâna
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
că nu ne găsim, că nu ne putem înțelege între noi. Din acest motiv o încercare de contact hermeneutic pe baza unei sfere comune nu se va putea realiza”. Ceea ce medicul psihiatru percepe la bolnavul psihic ca pe o „emanație schizofrenică”, apare ca ceva de neînțeles (Müller-Suur), ca o „nepotrivire, un dezacord comun al simțirii atmosferice, în sensul că simțul medicului nu mai reușește să se întâlnească și să se pună de acord cu simțul bolnavului. În acest caz de dezacord
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fosfene, acufene), - fenomene vestibulare (vertij, greață, tulburări de echilibru și de orientare spațială). 3) Schema corporala viscerală se raportează la fenomenele viscerale, sub formă de manifestări cenestopatice, tranzitorii și parțiale de următoarele aspecte: - palpitații, dispnee, grețuri, - atacuri de panică, - derealizarea schizofrenică, - sindromul Cottard din melancolie. Aspecte psihopatologice Psihopatologia schemei corporale oferă un cadru extrem de larg și nuanțat de tulburări care pot fi întâlnite în multe afecțiuni psihiatrice sau neurologice. O sistematizare precisă este destul de greu de făcut. Din acest motiv vom
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
La copil ele sunt legate de întârzierea dezvoltării intelectuale, arierațiile afective, tulburările caracteriale, perversități instinctuale (turbulență, răutate, inafectivitate, opoziție, agresivitate). b) La adolescenți, tulburările de comportament traduc o stare de dezechilibru constituțional care poate fi semnul unui debut al disociației schizofrenice (variații ale dispoziției afective, lene, tendință la izolare etc.). c) La adulți, tulburările de comportament, pot fi semnul unui acces periodic iminent (maniacal sau depresiv-melancoliform), el poate anunța organizarea unor stări de tip delirant (ostilitate, neîncredere, gelozie). Se mai notează
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ordin nosologic, ci și sindromologic. Noțiunea de „psihoză unică” sau „unitară” (Einhettspsychose, Monopsychose), destul de veche, a dominat gândirea psihiatrică sub influența lui W. Griesinger. Ulterior dichotomia nosologică a lui E. Krapelin a dus la separația dintre „psihozele afective” și „psihozele schizofrenice” (Petrilowitsch și Saer). După W. Griesinger, „psihoza unică”, pentru a avea un caracter „unic” sau „unitar” care să-i confere un statut nosologic, trebuie să parcurgă o serie de stadii clinice împărțite în două grupe: a) Tulburări primare, caracterizate prin
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tardive. 3) Depresiile psihogene: depresiile nevrotice, depresiile de epuizare, depresiile reacționale. Aceste aspecte sunt reprezentate în schema de mai jos, care grupează tipurile de depresii menționate: Fig. pg. ms. 317 Depresii organice Grupa depresiilor somatogene Depresii simptomatice Sfera somatogenă Depresii schizofrenice Grupa depresiilor endogene Depresii ciclice Depresii periodice Depresii tardive (involuție) Grupa depresiilor psihogene Depresii nevrotice Depresii de epuizare Depresii reacționale Sfera psihogenă Un alt tip de clasificare al stărilor depresive are în vedere caracterul primar (unipolar sau bipolar) al depresiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de acest tip destul de pronunțate, fără ca totuși să se constituie într-un proces morbid în ceea ce privește evoluția sa clinică (E. Bleuler). e) Schizofazia este o formă particulară de disociație a limbajului, caracteristică bolnavilor de schizofrenie (E. Kraepelin). f) Schizofrenia este psihoza schizofrenică propriu-zisă, așa cum a fost ea descrisă și sistematizată de E. Bleuler. Aspecte psihopatologice Majoritatea specialiștilor sunt de acord în a recunoaște, din punct de vedere psihopatologic, existența a două grupe principale de tulburări, cu valoare simptomatică, în sfera schizofreniei: simptomele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
relația dintre tuberculoză și schizofrenie. El remarcă faptul că bolnavii schizofrenici sunt predispuși la tuberculoză pulmonară, la fel cum tuberculoșii pot face schizofrenie. Interesant este însă faptul că apariția tuberculozei estompează tabloul clinic al schizofreniei, la fel cum, acutizarea psihozei schizofrenice este urmată de o scădere a evoluției clinice a tuberculozei. În teza sa de doctorat, Chartier (1899) stabilește următoarele corelații dintre evoluția clinică a tuberculozei și psihozele schizofrenice: - schizofrenia poate apare în cursul evoluției tuberculozei; - ea alternează cu puseele tuberculoase
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forme clinice cu stări de agitație gravă și prelungită în care sunt incluse următoarele: - forma circulară, - forma agitată, - forma periodică; 6) catatonia; 7) formele paranoide; 8) confuzia verbală sau schizofazia. K. Leonhard (1957), făcând un studiu extrem de amănunțit al psihozei schizofrenice, descrie 22 de forme clinice, grupate în două clase principale: I) Schizofreniile nesistematice în care sunt cuprinse următoarele forme clinice: 1) schizofrenia afectivă, 2) schizofazia, 3) catatonia periodică. II) Schizofreniile sistematice care cuprind următoarele forme: 1) schizofreniile sistematizate simplu: a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai reveni. R. Tölle, când se referă la psihozele ciclice, subînțelege următoarele forme ciclice: 1) Psihozele anxioase și de extaz în care intră psihoza anxioasă pură și psihoza paranoidă anxioasă. Fig. pg. ms. 335 Predispoziție ciclotimică PMD Boala afectivă Predispoziție schizofrenică Psihozele delirante cronice Schizofrenia Psihozele atipice Schizofrenia afectivă Ciclofrenia Personalitate normală Psihozele de involuție (depresia, melancolia) Crizele de adolescență (bufeele delirante) Psihozele simptomatice (toxice și infecțioase) Reacții ipohondriace Reacții nevrotice și isterice Psihozele organice cerebrale Reacții depresive Afecțiuni organice Factori
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acest aspect. W. Walcher face o analiză a psihozelor endogene, căutând să desprindă existența unor relații dintre psihozele afective și psihozele din grupa schizofreniei. În analiza sa, acesta ia în considerație, următorii factori psihopatologici: - predispoziția ciclotimică, specifică psihozelor afective, - predispoziția schizofrenică, specifică psihozelor din grupa schizofreniei, - afecțiunile organice cerebrale cu tulburări psihice asociate, - factorii psihogeni. Din analiza comparativă a „naturii endonului”, a endogenității și a „naturii psihogene”, se ajunge la stabilirea unor relații psihopatologice așa cum se poate vedea din schema pagina
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologice așa cum se poate vedea din schema pagina 303???. În această reprezentare schematică, personalitatea normală ocupă un loc central, între „polul endogen” și „polul exogen”. De o parte și de alta se dispun, la polul endogen, predispoziția ciclotimică și predispoziția schizofrenică, iar la polul exogen, se dispun, de o parte și de alta, afecțiunile organice cerebrale și factorii psihogeni. Între aceștia se interpun formele clinice, descrise de noi anterior, ca grupe nosologice ale psihiatriei și psihopatologiei clinice (vezi schema din pagina
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]