371 matches
-
apofatismului occidental, primii putând confunda natura cu Dumnezeu (la modul panteistic), celălalt amenințând cu desfacerea lui Dumnezeu de ființe, încât teologia dialectică a lui Karl Barth și a școlii sale a putut vorbi de un deus absconditus, mulat pe spiritul schizoid european, introdus de filosofia lui Kant. Înlocuitorii cosmosului cu haosmosul pleacă de la constatarea că lumea e "dirijată" de hazard, iar nu teleologic. "Lucrările" în lume n-ar mai avea nici o legătură cu un Creator, și așa ascuns și inaccesibil, o
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
vor fi depășite fără a dispărea. Aceasta e comuniunea deplină, armonia văzută și auzită de geniul lui Eminescu. Deși el a avut puternice îndoieli cu privire la putința mântuirii omului. În antropocentrismul său, Părintele Stăniloae n-a căzut nici în cursa spiritului schizoid european, alimentat chiar de unele tradiții teologice. El a refuzat să scindeze ființa umană în spirit și materie, în trup și suflet, ca entități separate. Părintele Dumitru a văzut omul ca pe o simbioză a materiei și a spiritului, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în adolescență TB Schizofrenie Argumente genetice: antecedente familiale omoloage moștenire genetică ++ (UP, BP) ++ EMBED Equation.3 de 7 ori mai puțin Antecedente personale cu acțiune morbidă ? sau - - Perturbare „subtilă a comportamentului și dezvoltării psihomotorie” - Tulburare de personalitate? anxioasă-de evitare excentrică schizoidă asociere trăsături schizoide și borderline Nici un indicator validat Argumente clinice Debut brusc Lentoare psihomotorie Semne psihotice (+++) Deliruri și halicinații în raport cu dispoziția Halucinații tranzitorii și non-elaborate Mai multe idei delirante, mai puține halucinații și mai puține afecte aplatizate Argumente farmacologice Hipomanie
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Schizofrenie Argumente genetice: antecedente familiale omoloage moștenire genetică ++ (UP, BP) ++ EMBED Equation.3 de 7 ori mai puțin Antecedente personale cu acțiune morbidă ? sau - - Perturbare „subtilă a comportamentului și dezvoltării psihomotorie” - Tulburare de personalitate? anxioasă-de evitare excentrică schizoidă asociere trăsături schizoide și borderline Nici un indicator validat Argumente clinice Debut brusc Lentoare psihomotorie Semne psihotice (+++) Deliruri și halicinații în raport cu dispoziția Halucinații tranzitorii și non-elaborate Mai multe idei delirante, mai puține halucinații și mai puține afecte aplatizate Argumente farmacologice Hipomanie indusă de antidepresive
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și permițându-le doar celor adecvate, „aprobate”, să iasă la iveală.14 După Alina Mungiu, de ritualizarea credinței a avut parte, mai puțin vizibil decât la Pitești, Întreaga Românie. În cea de-a patra etapă mai ales, reeducații se dedublează schizoid, iar scindarea este descrisă ca o decorporalizare În care sufletul este spectator, iar trupul, actor: „Parcă eram dedublat. Aveam impresia că duhul meu stătea departe și ascultă cum strigă trupul meuă Aveam senzația că mă văd pe mine Însumi de la
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
documentar Tărâmul Gheenei) amintește, de pildă, cazul unui schingiuit care ajunge să-și adore În delir călăul, cerându-i să-l biciuiască În locurile nevătămate până atunci, pentru a testa durerea. Tot Merișca Își descrie, la un moment dat, dedublarea schizoidă: privindu-se În oglindă, personajul său, Emil Cortez, se autoflagelează verbal, dar cu vocea lui Țurcanu. Oricât de spectaculoasă ar fi fost demascarea și autodemascarea, substratul reeducării era tortura, doar astfel ajungându-se ca victimele să aibă reflexe pavloviene. Costin
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
erau robotizați complet, dar altora li se citea suferința pe chip atunci când schingiuiau ca niște „câini dresați pentru urmărirea vânatului”34. Constantin Cesianu, preocupat și el de problema „piteștizaților”, consideră că victimele-călăi erau hibrizi tocmai din cauza conținutului lor subuman și schizoid. Deși nu a cunoscut reeducarea (dar a Întâlnit reeducați), el explică bestialitatea fenomenului Pitești prin Încercarea de compromitere a tuturor, prin dezumanizarea oricum și oricând: „Excesele la care se dedau, libertatea pe care o aveau de a face orice dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pe martori să joace un rol prestabilit. După executarea lui Eugen Țurcanu (unii mărturisitori susțin posibilitatea unui Țurcanu căit Înainte de moarte) ia naștere În detenție contrare educarea, dificilă cu atât mai mult cu cât reeducații (victime-călăi) dobândiseră reflexe de dedublare schizoidă. Marcel Petrișor povestește despre tehnica unui deținut care, pentru a-i dez-reeduca pe cei trecuți prin Pitești, apelează tot la declanșarea groazei și spaimei, dar la un catharsis invers, cu scop contrare educator. La un deceniu după Încheierea reeducării de la
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
exercitare a controlului și Îndelungul antrenament În câmpul suspiciunii permeabilizează granițele dintre cenzori și scriitori, maeștri depotrivă ai deghizării și ai autocenzurii. Dacă scriitorii dezvoltă o artă a camuflării mesajului subversiv, cenzorii-scriitori nu ezită să Își cenzureze, Într-un gest schizoid, chiar propriile creații (este vorba de cazul echinoxistului Vasile Sav, care, lucrând și la Direcția Presei, Își retrage din revistă propriile poeme introduse de colegii lui). În anii ’80, blocajul instituțional obligă la o rigidizare a comportamentelor și la o
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pe structuri kreofage. Incubația lui Hyperion s-ar putea să fi existat doar În mintea fetei și atunci avem deschis comentariului un discurs confabulatoriu dar care ne-ar putea salva pe noi În ontic. Dacă poema nu este decît viziunea schizoidă a unei fete atunci cel puțin suntem mîntuiți ca ontologie pentru că eroi fondatori care au suferit de percuțiile acestei boli noosomice au existat din toate timpurile . La vida en sueno. De aceea probabil istoria noastră nu-i decît un ținut
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
caracter individual personal și poate fi punctul de plecare al unei tipologii. Fervers (1940) stabilește o tipologie utilă pentru tratament. 1) Tipul “tetanic” reacționează la durere prin agitație (hipermotrică), revoltă, fiind posibilă o atitudine “dușmănoasă” față de partea bolnavă (mai ales schizoizii introverți). Persoana se interesează de prognostic, privește critic măsurile terapeutice, este mai greu de tratat; recurge la alcool, nicotină, cafea. Tensiunea afectiv-motorie se poate sublima: durerea poate stimula creația. Tipul tetanic cu autodominare deplină i-a aparținut lui Mucius Scaevola
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
general de durată redusă. c)Durerea morală este o stare afectivă cu intensă încărcătură afectivă, caracterizată prin trăiri autodepreciative, al căror fundal halotimic este tristețea vitală și care presupune întotdeauna participarea endogenă (Gorgos, 1987). Apare la timopați, depresivi, anancaști, melancolici, schizoizi și în depresiile majore (± reactive). 3. Sindrome dureroase de graniță (mixte) Enumerăm câteva entități nosologice mai cunoscute (după Tratatul de Psihiatrie Oxford, 1994): 1) Cefaleea și durerea facială. Frecvența apariției acestei dureri: 10% din indivizi la un moment dat al
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
se aplice un anumit tratament. Dar mai sunt și aceia care constituie probleme deosebite cu adevărat. Aceștia se caracterizează prin structura lor nevrotică și pot fi clasificați în patru tipuri principale privind structura personalității, și anume: isterică, obsesivă, depresivă și schizoidă. Problema ia forma unei susceptibilități crescute la anxietate sau la anxietatea mascată și greu de recunoscut ce poate izbucni în formă de crize, accese de inconștientă și vomă. Ele sunt rezultatul experiențelor și influențelor antecedente, în special al acelora din
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
dorit să se facă o anchetă atentă asupra reacțiilor lor la intervențiile chirurgicale anterioare, dentare sau de alt gen, în scopul planificării tratamentului. Este foarte important să ne apropiem de acești pacienți ca de niște persoane, nu de „cazuri”. Pacienții schizoizi. Datorită perturbărilor din perioada dezvoltării lor emoționale inițiale, lipsește relația cu mediul lor sau este cel puțin nesatisfăcătoare. „Subnutriția” emoțională din prima copilărie produce o neîncredere inițială care poate duce la o atitudine certăreață, ipohondrie, dușmănie și chiar provocări la adresa
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
pe care se bazează dualismul blakean este una organică, însă nu este mai puțin adevărat că aceasta se servește de numeroase tratate religioase sau pilde morale. În Annotations to Lavater's Aphorisms on Mân, Blake face apologia unei ființe umane schizoide, în care principiul binelui are o certă ascendentă față de cel al râului: "Mân is a twofold being. one part capable of evil & the other capable of good that which is capable of good is not also capable of evil. but
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de la birou decât cu mare greutate (de plimbări nici nu mai vorbim!), nu a izbutit să termine multe cărți. Și chiar de n-ar fi așa, tot ar sări în ochi discrepanța dintre natura armonioasă a unuia și contorsiunile personalității schizoide a celuilalt. Diferența se observă, apoi, fizionomic. Faciesul olimpianului de la Weimar se desenează discret pe o carnație suplă, elastică, de om sănătos și echilibrat, pe când Flaubert poartă pe chipul său flasc, obosit, semnele supliciului, cu ochii aceia imenși, minerali, fixați
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
teoriile", chiar Lovinescu a știut să găsească în modelul ei desuet formula miraculoasă a unei literaturi pentru toată lumea, o literatură accesibilă, totuși deloc simplistă. 4.2.4. Viața bate literatura. Deocamdată... Pe de altă parte, am văzut că dinamica psihismului schizoid al intelectualului impune chiar "forma" romanului lovinescian, cristalizată prin aglutinări succesive, strat cu strat, sub presiunea mecanismului în doi timpi ce alternează perspectiva actorului (implicat) cu cea a spectatorului (detașat), imaginea vieții cu "lectura" ei, secvențele derulându-se însă într-
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
fi cuminte", prin asta înțelegându-se nu să evite a sparge geamurile școlii cu mingea, ci să nu contrazică pe "doamna profesoară", să dea din cap la fiecare prostie pe care aceasta o spune și să-i laude metehnele de schizoidă, bătută din când în când de soț, cu țipete care se aud pe scara blocului până la parter. Românii nu-și asumă responsabilități, tocmai pentru că mereu majoritatea pedepsește întotdeauna pe cei care "îndrăznesc", pe cei care sunt dispuși să gândească și
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
aibă un puternic sprijin politic, pot lua drumul pușcăriei, căci oricui îi pot fi găsite sau fabricate fapte de natură penală. Violenții sînt îndocrinații fanatici ai sistemului punitiv, pe care psihologii i-au catalogat ca isterici, perverși, sado-masochiști, paranoici, homosexuali, schizoizi. Credincioși ideologiei totalitare, ei sînt convinși că pe umerii lor a așezat societatea o responsabilitate uriașă: aceea de a-i pedepsi pe delincvenți, un soi de ființe plămădite dintr-o altă materie, inferioară și periculoasă, pe care ei trebuie să
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Tată al minciunii, pare că-i inspiră pe politicienii care organizează un sistem de exterminare a populației sub pretextul gestionării unei crize generată în principal de suprapopulare. Inspirații săi una spun, alta fac, sunt actori ai disimulării, discursul lor e schizoid, una spun în auzul celorlalți, alta în ascuns. Adoptă de la demon părelnicia, aparența. Par că respectă legea dar în ascuns, o încalcă. Par că sunt sortiți unei fericiri eterne, dar viața lor se destramă neașteptat. Modul cum sfârșesc ei este
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
vecini. Cioran răzbate și din scrisorile lui Rene, care se regăsește în luciditatea plină de farmec a francezului român, atunci când așteptarea Gabrielei în Suedia se prelungește. - Patria poetului e limba iar Gabriela locuiește în mai multe patrii, chiar dacă uneori chinuit, schizoid, aproape. Nu se simte scufundată în bazinul limbii suedeze, de aceea e tentată să facă baia conversațiilor pătimașe: „M-am tras prea mult spre suedeză din dorința mea de a ține limba vie, cu toate că e absurd. Dar cântând în limba
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
extravert. La aceste două tipuri, H. Rorschach va adăuga tipul coartat sau retractat. Acestea au Însă, În primul rând, un pronunțat caracter psihologic și de factură psihanalitică. Fr. Minkowska, utilizând rezultatele obținute În experimentul cu testul Rorschach, va descrie tipul schizoid și tipul epileptoid, având ca exemple ilustrative, primul pe Seurat și al doilea pe van Gogh În planul creației artistice. În secolul XX, tema revine În planul moralei prin lucrările lui R. Le Senne și I. Gobry. Acesta din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau felul lor, există și stiluri de conducere dezadaptive, ca modalități ineficiente de raportare a conducătorilor la subordonați, la situațiile problematice sau solicitante pe care le traversează. De Vries și Miller (1992) descriau cinci asemenea stiluri (paranoid, obsesiv, isteric, depresiv, schizoid). Stilurile de conducere (adaptive sau dezadaptive) se difuzează nu numai în interiorul echipei de conducere, ci și în afara granițelor ei, cuprinzând, la un moment dat, chiar întreaga organizație. Or, una este transferarea unui stil de conducere adecvat, adaptiv și eficient, deschis
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
din trăsăturile lui explicația centrală a reușitelor și eșecurilor organizaționale. Kets de Vries vorbește despre „iraționalitatea managerilor” ca piedică fundamentală în asigurarea succesului organizațional. El se referă la câteva stiluri de conducere dezadaptiv‑nevrotice ale liderului (paranoid, obsesiv, isteric, depresiv, schizoid) care generează adevărate patologii organizaționale (vezi Kets de Vries, 2002, capitolul 8). Pentru Alain Kerjean, caracteristica psihoindividuală care facilitează sau împiedică obținerea succesului organizațional este caracterul. Iată cum raționează autorul. Aflate sub influența a trei șocuri (șocul societății informatizate, șocul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lipsite de puterea de a schimba ceva; există un gol de conducere, nu au obiective pe termen lung, managerii sunt preocupați de menținerea stării de fapt; se amână deciziile importante, ceea ce duce la inactivitate, la pasivism. 6.2.5. Stilul schizoid/detașat Se evidențiază prin detașare, lipsa implicării, tendința de a se închide în sine; lipsa entuziasmului; indiferența la laude și critici; lipsa interesului pentru prezent și viitor; răceală, lipsa emoțiilor. Credința celor cu un astfel de stil este că lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]