248 matches
-
care nu e el însuși material. Opera pare făcută din orez, din zahăr, din sare; le putem cântări, fără însă să știm totul despre ea. Rămâne mereu o cămară goală, în care e mai cuminte să nu intrăm. Să fie scientiștii atât de înțelepți încât să refuze să creadă chiar și în existența ei, ca să se apere de riscuri? Să se mărginească la a cântări orezul, zahărul și sarea? În ce mă privește, trebuie să mărturisesc, plin de rușine, că aș
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
care am avut cinstea să învăț și eu”. Și-a continuat conferința în ianuarie 1920 în același loc. Ca membru de onoare al Societății Inginerilor Civili din Londra ține trei conferințe distinse cu premii ale societății. Prima conferință, cu titlul „Scientist Versus Engineer”, a fost prezentată în data de 3 octombrie 1948, cu o zi înainte de a împlini 67 de ani, a doua conferință a fost prezentată la 5 mai 1954, și face o sinteză a dezvoltării ingineriei mecanice în ultimii
Cultura general? si cultura ?tiin?ific? a inventatorului Gogu Constantinescu by Manolea Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/83672_a_84997]
-
the European citizen and to be in co-operation and competition with other armies of the great powers: USA, Canada, Russia, China, Japan etc. Only then, the European citizen as epistemological subject (military man, engineer, teacher, psychologist, sociologist, anthropologist, medical doctor, scientist, politician, technical expert, clerk), who lives and works in Europe in any field of activity (amphitheater, laboratory, company, hospital, national governmental or non-governmental institution, EU institution) can realize the importance of European security and defence issues. The book focuses on
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
estetică și stilistică. Accentul cade pe explicarea sociologică, având ca principale obiective relațiile dintre literatură și mediu, idealurile sociale și morale ale artistului. Este o critică de explicație și analiză, vizând cercetarea resorturilor operei. În primele studii se supralicitează aspectul scientist al metodei, prin exces de clasificări și prin detașarea ideologiei de cuprinsul operei. Odată cu aspectul social, teoreticianul insistă asupra determinării istorice a operei. A neglijat, însă, tradiția literară, istoria literară, ca element de explicare cauzală a fenomenului literar. Înscrierea operei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
Yuehua, "Critical Factors for Science Park Development, The case of the Singapore Science Park", în International Journal of Technology Transfer and Commercialisation, vol. 4, issue 2/2005, Inderscience Publisher. Walgate, Robert, "Scientific Romania two sides of the coin", în New Scientist, vol. 67/septembrie 1975. World Economic Forum, The Global enabling trade report 2012, Geneva, 2012, disponibil la http://www3.weforum.org/docs/GETR/2012/GlobalEnablingTrade Report. pdf WTO, International trade statistics 2011, p. 174, disponibil la http://www.wto.org
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
local innovation system: the implementation of government policies to the formation of science parks in Japan", în Al et. Society, vol. 15, Springer-Verlag London Limited, 2001, pp. 266-267. 137 Robert Walgate, "Scientific Romania two sides of the coin", în New Scientist, vol. 67/septembrie 1975, p. 705. 138 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare, Institutul Geologic al României, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru textile și pielărie, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru mașini și instalații destinate agriculturii
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
urbanism actuale. 14 Michael P. SMITH, John R. FEAGIN, op. cit., p. 6. 15 Manuel CASTELLIS, op .cit., p. 105. 16 David A. SMITH, Michael F. TIMBERLAKE, "World City Networks and Hierarchies, 1977-1997: An Empirical Analysis of Air Travel Links", American Behavioural Scientist, 44 (10), pp. 1656-1678. 17 Lo FU-CHEN, Yue-MAN YEUNG (dir.), Globalisation and the World of Large Cities, United Nations University Press, New York, 1998. 18 Richard V. KNIGHT, "The Emergent Global Society", în Richard V. KNIGHT, Gary GAPPERT, op. cit., pp. 24-43
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
Coaja lucrurilor sau Dansând cu Jupuita, care a cunoscut o receptare critică entuziastă. Ca și Orbitor al lui Mircea Cărtărescu, Coaja lucrurilor... este o veritabilă bibliotecă a postmodernismului literar, în care transpar toate trucurile curentului: de la babilonia narației la pitorescul scientist, de la livrescul debordant la experimentul lingvistic, de la deconstrucția toposurilor epice la resemantizarea locurilor comune sau de la omniprezentul kitsch la revrăjirea lumii. Spre deosebire de Cărtărescu, O. mizează mai puțin pe arsenalul mitico-simbolic, cât pe resursele textualismului și pe virtualitățile satiriconului. Cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
și a universului, fără a mai vorbi de alte căi spre cunoaștere. Cunoașterea științifică rămâne unica magistrală către desăvârșirea umanității. De la primii cartezieni, cu aportul masiv adus de către iluminiștii secolului al XVIII-lea și culminând cu secolul al XIX-lea scientist, asistăm nu doar la o laicizare a științei, în toate ariile sale, naturale sau umane, dar chiar la o alungare a perspectivei religioase la periferia instrumentelor și metodelor utile cunoașterii. Ateismul devine nu doar o modă ci chiar o "obligație
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cognitive și, mai ales, utilizate astăzi în domeniul semanticii lexicale, au influențat decisiv modalitatea de abordare a prezentei lucrări. Pentru a putea vorbi despre tipologie în lingvistica textului, era necesar, într-adevăr, să facem delimitarea clară între reflecție și idealul scientist al categoriilor guvernate de condiții necesare și suficiente. C. Vandeloise, în prezentarea numărului 53 al revistei Communications, rezumă maniera prin care se realizează această schimbare de perspectivă: În loc să adapteze metodologia la natura obiectului său de studiu, se pare că lingvistica
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
îi afectează mai mult pe băieți decât pe fete. În aceste condiții, este important să știm de ce. A contesta diferențele înseamnă a nega existența cauzelor acestor diferențe și nu a face profilaxie. Kreeger K., „Sex-Based Differences Continue to Mount”, The Scientist, 16(4), 2002, p. 26. Abramsky O., „Pregnancy and Multiple Sclerosis”, în Annals of Neurology, nr. 36, 1994, p. 38-41. A se vedea și: Silman A.J., „Contraceptives, Pregnancy, and RA”, în Annals of the Rheumatic Diseases, nr. 61, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
a văzut, actuală noțiunea însăși de elită (fie ea fondată pe excelență sau pe preeminență) lezează sensibilitatea unor numeroși contemporani. Totuși, cel puțin dintr-un anumit punct de vedere, teoria elitelor este mai în concordanță cu concepțiile actuale: în contrast cu optimismul scientist al secolului al XIX-lea, ea se distanțează de ideea de progres moștenită din filosofia Luminilor și se apropie din nou de o concepție ciclică asupra istoriei care pune în evidență niște contraste ale vieții în societate. Pentru clasicii teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și democrația creștină, a cărei imagine în contrapunct o oferă, căci ea reprezintă, mai ales la origine, mai mult decît o voință de secularizare a vieții politice prin separarea Bisericii de Stat. Doctrina anticlericalilor îmbracă forma unui raționalism voltairian și scientist, în care lupta pentru progresul social și uman, contra obscurantismului merge pînă la distrugerea Bisericii Catolice, bastion al reacțiunii, căreia trebuie să-i smulgi "sufletul de copil". După cum se poate constata, această ideologie se îndepărtează de laicitate prin caracterul său
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
a fost pusă pe seama "practicilor de furajare nenaturale", în particular datorită utilizării făinii de carne și pene în furajarea găinilor ouătoare. în particular, salmonela a pătruns în Marea Britanie prin furajele importate, problema find exacerbată de reciclarea dejecțiilor de pasăre (New Scientist, 17/12/88). Numai 392 cazuri de salmoneloză au fost atribuite acestei cauze în 1988, pentru ca în 1998 să se înregistreze 12000 cazuri, din care peste jumătate foarte grave. Utilizarea hormonilor ca promotori de creștere este criticată datorită potențialului de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
filozofia teologică și metafizică, a căror unică valoare aparte constă în această universalitate"188. Ajunși aici, mai observăm că ambițiile unei Mathesis universalis sunt trădate chiar de denumirile pe care filozoful francez le dă științelor, fiindcă, având în vedere modelul scientist al fizicii pe care o socotește "știința nomotetică par excellence"189 -, Comte vorbește despre "fizica cerului" (astronomia), "a pământului" (fizica), "a ființei organice" (chimia și biologia) și despre "fizica socială" (sociologia)190. Mai mult decât atât, el are în vedere
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Subliniem că aici este vorba, firește, despre sufletul individual, căci sufletul colectiv un Volksseele de pildă rămâne pentru el, tocmai în virtutea ideii abia enunțate, un concept "inutilizabil" vezi I, 3D.) Nu putem să nu stabilim aici o legătură între modelul scientist propus de părintele pozitivismului și pretențiile universaliste ale catolicismului, pe care l-am caracterizat anterior prin sintagma misionarism teoretic. Mare admirator al catolicismului medieval 192, care, după cum am arătat, fusese animat de "idealul unei științe totale", Comte "n-a urmărit
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
teologiei și al metafizicii ultimele principii, plasate în transcendent, sunt luate ca premise, în cazul pozitivismului ele caută a fi legi imanente ale realității imediate, deși așa cum am văzut se supun finalmente imanenței gândirii, în urma adoptării unui model de cunoaștere scientist.195 Ceea ce își propun programatic pozitiviștii nu este altceva decât realizarea unei sinteze a cunoașterii prin descoperirea de legi științifice universal valabile: "Desăvîrșirea de care filozofia pozitivă năzuiește să se apropie tot mai mult, fără s-o atingă vreodată, ar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
158), Blaga vorbește despre "oroarea de metafizică" a pozitiviștilor. În subcapitolul în care vom analiza relațiile dintre Dilthey și pozitiviști (I, 3F), vom constata însă "nefilozofia" lor nu se poate sustrage exigențelor filozofiei atunci când, o dată cu Comte, își pierde caracterul pur scientist și că "oroarea de metafizică" eșuează finalmente tot într-o construcție metafizică, adică în ceea ce fusese repudiat în mod programatic. 57 Blaga se referă la "pasivitatea" naturaliștilor, înțelegându-i prin aceștia atât pe pozitiviști, cât și pe realiști, pentru că el
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fiindcă "filozofia nu este cunoaștere în sensul comun al cuvântului, adică conformitate cu un obiect preexistent și preconstituit" M. Flonta, Între gând propriu și sistem, p. 361) sau, cel mult, o distincție între două tipuri de filozofie: una care procedează scientist (ca pozitivismul), mizând pe intelectul care "descoperă, dezvăluie, captează", iar cealaltă care procedează speculativ, mizând pe rațiunea care "propune, instituie, în-ființează" (ibid., p. 360). Dar în momentul în care Noica vorbește despre "conștiința filozofică" apropierea lui de metafilozofia lui Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Mediu, dar clară în Renaștere, când între „umanista” Academie florentină și „realista” Școală padovană existau deosebiri totale. O constatăm, desigur, și astăzi, când se întâlnesc „oamenii de știință” cu „oamenii de artă” și nu pot închega un dialog cultural. Deși „scientiștii” și „umaniștii” se consideră, fiecare, „oameni de cultură”, suntem nevoiți să constatăm cu stupefacție că ambele categorii sunt alcătuite din specialiști semidocți. Să fie acesta blestemul danaic adresat, poate, creștinilor din secolele al II-lea și al III-lea d.
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
spectaculoase ale cercetărilor efectuate de psihologi asupra motivației și învățării au alimentat iluzia că se poate construi o știință a instruirii aptă să introducă în practica școlară o tehnologie educațională riguroasă și eficientă. Este un mod de a gândi vădit „scientist” și „ingineresc”, cu aspirații universaliste, iar teoria modernă a curriculumului este rezultatul firesc al acestei abordări. Virtuțile sale teoretice și practice păreau, până în anii ’80 ai secolului XX, incontestabile. Realizările au culminat cu marile sinteze ale școlii lui Robert Gagné
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
panaceul surprinderii nuanțelor și al fenomenelor paideutice subtile. Credința că testarea multivariată, urmată de minuțioase analize matriceale, ar conduce la surprinderea „factorilor ascunși”, cu rol motivațional și cauzal, a dezorientat mulți cercetători atașați modelului strict determinist al științelor experimentale. Curentul scientist s-a manifestat nu numai în pedagogie, ci în mai toate științele socioumane. A fost o aventură donquijotescă (neîncheiată încă!) pe care Gusdorf a calificat-o ca fiind „știința despre Om, dar fără oameni”. În chip similar, putem vorbi despre
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ecosistemul pedagogic, care este viu, trăiește, suferă etc.38 „Modelul sensibil de școală” (responsive model) propus de Goodlad avea ca menire asigurarea calității vieții educaționale, adică „sănătatea” organizațională a ecosistemului pedagogic. Această abordare, neîndoielnic originală, nu a avut totuși ecou. „Scientiștii” teoriei curriculumului au considerat-o un simplu exercițiu hermeneutic, bazat pe metafore biologice; „umaniștii”, în schimb, au considerat că modelul de „școală sensibilă” nu privilegiază suficient omul, ci îl lasă abandonat „condițiilor naturale” pe care omul aspiră, dintotdeauna, să le
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
le repugnă și o înlocuiesc cu sintagma „cap-bine-făcut”. Cognitiviștilor nu le trece prin minte că ei pledează pentru spolierea culturală programată a ființei umane nutrind, în subconștient, credința că singurul ei rost este supraviețuirea cu ajutorul inteligenței. Campionii acestei orientări sunt „scientiștii”, care creează modele curriculare precum: cel „centrat pe obiective” (Bloom ș.a.); cel „centrat pe ierarhia tipurilor de învățare” (Gagné, Briggs); cel „centrat pe competențe” (Torshen) ș.a. Tehnologiștii concepeau curriculumul ca o „tehnologie a școlarizării”, similară oricărei tehnologii; pentru ei, școala
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să introducem distincții acolo unde... nu există! ș...ț Prea facila folosire a diagramelor are un singur rost: să întărească iluzia că avem de-a face cu un domeniu științific precis, similar științelor naturii 48. El îi acuza pe teoreticienii scientiști ai curriculumului, după cum se vede, de mimetism stupid și escrocherie. Accepta, tacit, că scientiștii curriculumului nu își conștientizează erorile și că le săvârșesc neintenționat, cu bună-credință. El descria, de fapt, acea specie de savanți stupizi pe care Swift îi botezase
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]