876 matches
-
Roxelania’’ numindu-se chiar ținutul de la poalele munților de nord cu tot cu oamenii lor, “o denumire dată de romani încă din cele mai vechi timpuri, ținuturilor rusești și ucrainene, pe baza faptului că înainte de invazia slavilor, acolo trăiau triburile roxelane ale sciților” (descoperă. Ro). Ea la origine fusese botezată Anastasia (nume predestinat) sau (după unele surse Olexandra) Lisowska. Pe când avea 15 ani satul ei, Rohatin, a fost prădat și devastat de tătari după cum le era ‘obiceiul’.. trăgând prin foc și sabie pe
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
și ale istoriografiei noastre naționale, Dl Boia demistifică, unul după altul, toate miturile construite de popor și de istorici: “mitul unității daco-geților”, arătând că nu numai dacii și geții populau spațiul Daciei, ci, în egală măsură, și alte etnii: celți, sciți, bastarni, sarmați, iliri, greci etc.; “mitul națiunii medievale”, afirmând că e absurd să se vorbească despre națiuni în Evul Mediu; “mitul Mihai Viteazul”, demostrând că voievodul nu a fost un “unificator” al celor trei țări române, ci doar un “cuceritor
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
întors către mine însămi pentru a-mi regăsi sufletul și a-l pune apoi pe pânze din ce în ce mai mari. Intre timp am expus unele dintre lucrările mele în diverse galerii din București și Viena”. Dintre participările expoziționale sunt notabile următoarele: Galeria SCIT Art, București, 2012; Galeria „Calea Victoriei 33”, București, 2013; Galeria „Calea Victoriei 33, București, 2014; lucrări expuse în show-room-ul Elena Caragiani, București, 2014. De asemenea, Georgeta Constantinescu are lucrări în colecții particulare din SUA, Austria, Germania, Elveția, Franța și România. Semnificative sunt
UNIVERS PE SIMEZE, PLĂSMUIT DE ARISTA GEORGETA CONSTANTINESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371940_a_373269]
-
este posibil ca respectivele limbi să le fi împrumutat, la rândul lor, din limba geto-dacilor, sau au rămas în limba lor din substratul limbii protolatine, vorbită de neamurile pelasgice care au locuit pe teritoriile lor în vechime. Adică arimii, arimaspii, sciții, sarmații, arimanii, etruscii, tirageții, masageții ș.a. care au emigrat acolo din spațiul carpato-danubian. Afirmațiile lui N. Densușianu și Emil Alexandrescu încă nu pot fi acceptate cu ușurință de specialiști din lipsa unor probe scrise convingătoare. Deși eu cosider că cele
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Ei, bine, nici chiar în Dobrogea aritmetica lui Cihac nu se potrivește”... Normal, după dispariția stăpânirii otomane, românii au înlăturat din vorbirea lor majoritatea cuvintelor turcești, revenind la limbajul lor natural, cel vorbit de poetul Ovidiu la Tomis cu geții, sciții și sarmații. Și mă întreb:oare nu s-a întâmplat la fel și după retragerea stăpânirii romane din Dacia? Ce s-a întâmplat cu acea cincime de cuvinte turcești? Nu au dispărut din limbă. S-au transformat în arhaisme sau
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
și epigonii Literaturii române, recuperând sau descoperind valorile nemuritoare ale spiritualității creștin ortodoxe, (cum mărturisește eminescologul Theodor Codreanu) că: opera protoromânului Martinus de Bracară (sec. VI d. Hr.) sau opera Voievodului Dobrogei-Ioancu (sec. XIV), s-a aplecat, asupra Arhetipului Călugărilor sciți, a sprijinit cercetările și traducerea Codexului Rohonczi de către Viorica Enăchiuc, a înființat edituri și publicații etc. Toate acestea i-au adus multe prietenii, a format în jurul său o adevarată mișcare națională în cultura”. (ibid. p. 69) Noul „Cristofor Columb” al
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
înmiresma Marea Grădină a Maicii Domnului nostru. Gabriel Artur Silveștri era conștient că Neamul nostru care făcea parte din prima Familie a lumii, din Zorii Creației, binecuvântata de Bunul Dumnezeu prin înseși numele care i le-a dat: pelasg, trac, scit, bes, agatârș, get, ilir, dac, român, nume care a odrăslit în întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
mine acum a șasea iarnă mă vede sub polul acoperit de zăpadă” („EPISTOLAE EX PONTO” IV). Despre obștea teritorială la daci, LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
din care cea mai mare parte este ocupată de suebi...” În timpul migrației hunilor sub regele ATILA, PRICUS PANITES descrie călătoria făcută alături de solii împăratului BIZANȚULUI, THEODOSIUS al II-lea la regele ATILA (448 d.Hr.) trecând prin satele locuite de sciți care s-au dovedit ospitalieri, primindu-i în casele lor. THEOPHYLAKOS SIMOCATTES în opera de seamă între anii 610-641 d.Hr. vorbește despre expediția spre ASTICE din 587 a lui COMENNTIOLOS, omul cel mai de seamă din garda împăratului, când
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
mine acum a șasea iarnă mă vede sub polul acoperit de zăpadă” („EPISTOLAE EX PONTO” IV). Despre obștea teritorială la daci, LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
din care cea mai mare parte este ocupată de suebi...” În timpul migrației hunilor sub regele ATILA, PRICUS PANITES descrie călătoria făcută alături de solii împăratului BIZANȚULUI, THEODOSIUS al II-lea la regele ATILA (448 d.Hr.) trecând prin satele locuite de sciți care s-au dovedit ospitalieri, primindu-i în casele lor. THEOPHYLAKOS SIMOCATTES în opera de seamă între anii 610-641 d.Hr. vorbește despre expediția spre ASTICE din 587 a lui COMENNTIOLOS, omul cel mai de seamă din garda împăratului, când
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
mine acum a șasea iarnă mă vede sub polul acoperit de zăpadă” („EPISTOLAE EX PONTO” IV). Despre obștea teritorială la daci, LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
din care cea mai mare parte este ocupată de suebi...” În timpul migrației hunilor sub regele ATILA, PRICUS PANITES descrie călătoria făcută alături de solii împăratului BIZANȚULUI, THEODOSIUS al II-lea la regele ATILA (448 d.Hr.) trecând prin satele locuite de sciți care s-au dovedit ospitalieri, primindu-i în casele lor. THEOPHYLAKOS SIMOCATTES în opera de seamă între anii 610-641 d.Hr. vorbește despre expediția spre ASTICE din 587 a lui COMENNTIOLOS, omul cel mai de seamă din garda împăratului, când
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
cu bani. Din lucrarea sa misionară una misionară mai amintim: convertirea goților la ortodoxie (le-a dat o biserică și le-a hirotonit preoți dintre ei) și trimiterea unor călugări pentru răspândirea creștinismului în Sciția, Persia și Fenicia. Deci pe sciții care locuiau împrejurul Dunării i-a luminat (adică populațiile care locuiau pe teritoriul țării noastre, pe strămoșii noștri). În timpul acesta, Sfântul Ioan Gură de Aur și slujea, predica, medita, catehiza, făcea vizite pastorale,cerceta așezămintele Bisericii, făcea administrație, citea și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
mongola”. Sunt multe exemple pe internet dacă scrieți soare prietenul omului. Citam numai din Sadoveanu “lăsăm să ne pârlească soarele prieten”. VIN. Băutură, de cele mai multe ori vin roșu, vine tot de la soare: • magh. bor ~ drav. beru „soare“, *béra, *bora ori scit. abra „cer“. • vinum în lat. ar fi cuvânt mediteranean; după noi se compară cu Sivini, zeul ori zeița soarelui la urartieni (= Shiwini). • ngr. krasi cf. irano-slav khores „soare“, deci *kras/ krat de unde Crăciun, kart „oraș“ (sem. și abhază), kurt „lup
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
îndeamnă să nu uităm că împletirea teologiei cu filocalia, cu imnele și psalmodierile, cu trăirile poetice în cultura noastră, la noi în Ortodoxie, e o tradiție spirituală care urcă până dincolo de Sfântul Niceta, Sfântul Ioan Casian, Teotim I și călugării sciți, care, toți, ”se străduiesc pentru desăvârșire“! Să ne rugăm pentru sănătatea noastră și a pământului, pentru pacea interioară și cea între oameni, puterea de a ierta, de a iubi, pentru înțelepciune! Când înțelepciunea se va sui la inima ta și
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
Malovăț, Editura Parohiei Malovăț, 2004, 204 pag., 12 lei; 60. Roman, Fl., Idolii vremurilor noastre, București, Editura Evanghelismos, 2010, 518 pag., 30 lei; 61. România. Ghid turistic. Indexul localităților turistice, București, 2006, 272 pag., 12 lei; 62. Scrieri ale ,,călugărilor sciți” daco-romani din secolul al VI-lea, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, f.a., 256 pag., 15 lei; 63. Sorescu, V., Biserica Ortodoxă - stâlp și temelie a adevărului, Iași, Editura Pelerinul, 2002, 208 pag., 8 lei; 64. Stoicescu, P., Noapte bună, Sâmbure de
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
încă din viață, cel Mare. Purta corespondență și ajuta pe toți studenții și elevii silitori, ținea legătura cu foștii săi profesori și educatori/îndrumători/formatori, purtându-le prețioasă recunoștință. Trimite, în misiune, la strămoșii noștri încercați, dascăli creștini, iubind pe sciți și goți, considerându-i „fulgerele danubiene”. Împăratul Valens (364 - 378) a dorit să-l înlăture din scaun, dar și-a dat seama că personalitatea lui întrunește toate cerințele unei mari figuri istorice. A fost prieten cu Teotim de Tomis și
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
ediții de autori antici, manuale, dicționare și enciclopedii, peste 90 de studii de specialitate publicate în reviste, majoritatea în Germania. Prin analiza amănunțită a izvoarelor narative a combătut teoria roesleriană a evacuării totale a populației din Dacia, a demonstrat că sciții lui Ataias au venit cu câteva decenii mai devreme decât 339, formațiunea prestatală a lui Dromichetes nu a fost în Bărăgan, ci în Bugeac, nu a existat un rex Histrianorum, cu formația sa, ci sunt tribali cu care s-au
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
barbari fără a se ține seama "cât a dezbrăcat din barbaria sa", Ricimer, stăpânul Apusului, în a doua jumătate a secolului V, este suev după tată și get după mamă, iar Aetius este născut la Dunăre, ca fiu al unui scit din Durostorum. Pe de altă parte, fondul provincial iese tot mai mult la suprafață, ajunge să preia conducerea. Viața populară romană iese în evidență peste tot. Caracterul pur latin al regiunii dunărene, în secolele V-VI, este subliniat de un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acel Dumnezeu de sinteză al filosofilor decât Sabaotul noii religii ebraice. De aici forma pur bisericească a lui Iisus Hristos, care rimează cu supus, sănătos. Tertulian și Origen amintesc că religia creștină s-a întins și la sarmați, daci, germani, sciți, fără a avea cunoștința locurilor de-aici și nici știri despre vreo biserică organizată. Însă satele românești, pagi, de unde sensul de închinător al vechilor zei, pe care l-a dobândit cuvântul paganus (păgân), au rămas cu tradiția strămoșilor geți și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cuprinsul epistolelor, regiunile sud-dunărene învecinate au fost evanghelizate direct de Sf. Apostol Pavel și ucenicii săi. În ceea ce privește ținuturile noastre, Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu arată că, după o tradiție consemnată de Sf. Ipolit (170-226), Sf. Apostol Andrei a vestit evanghelia "sciților și tracilor". Ideea aceasta-prezența Sf. Apostol Andrei în Scythia este amintită și într-un pasaj din Istoria bisericească a lui Eusebius din Caesarea (265-339), unde scrie că acesta a propovăduit și în Dacia Pontică, viitoarea provincie Scythia Minor (Dobrogea). Eusebiu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din Istoria bisericească a lui Eusebius din Caesarea (265-339), unde scrie că acesta a propovăduit și în Dacia Pontică, viitoarea provincie Scythia Minor (Dobrogea). Eusebiu citează pe Origen, Comentarii, III, Facere. Tradiția conform căreia Sf. Apostol Andrei a predicat la sciții din Pontul Euxin a fost reluată mai târziu și de alți scriitori bisericești, precum călugărul Epifanie (sec. VIII), în Viața Sf. Apostol Andrei. La noi, tradiția referitoare la Sf. Andrei a fost consemnată, pentru prima dată, de mitropolitul Dosoftei, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Remesiana, aflat în îndepărtata Dacie (la "dacii arctici" spune Sf. Paulin), unde își desfășura misiunea evanghelizatoare. Aflăm că Sf. Niceta predica în limba latină pentru răspândirea credinței și desfășura și o lucrare de "romanizare" printre triburile barbare de aici, bessi, sciți, dar și geți și "amândouă felurile de daci". Aceste afirmații ale lui Paulin de Nola au provocat vii dezbateri și s-au formulat diverse ipoteze în legătură cu aria misionară a Sf. Niceta. D. M. Pippidi a emis ipoteza-în general acceptată-că Sf.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a rostit un cuvânt în care a apărat învățătura celor 318 Părinți de la Niceea, apoi a părăsit biserica cu credincioși săi. Ofensat, Valens a decis exilarea episcopului Vetranion, dar a revenit curând asupra deciziei temându-se de o "revoltă a sciților". În relatarea sa, Sozomen îl înfățișează pe Vetranion ca pe un "bărbat destoinic și renumit prin virtutea vieții sale", iar episcopul Teodoret al Cirului (392-458) scria despre el că era "plin de credință... a înfruntat stricarea dogmelor și fărădelegile săvârșite
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]