411 matches
-
lați în umeri” și aveau „pumnii că ciocanele de spart ziduri” prin urmare, bărbații daci erau înalți și robuști, aveau în general, pielea de culoare deschisă, ochii albaștri și părul blond-roșcat. Populația Daciei era compusă din nobili, oameni liberi și sclavi. Principalele documente asupra costumelor dacice atestă și unele deosebiri de rang. Nobilii aveau dreptul să-și acopere capul cu o căciulă de pâsla cu forma țuguiata numită „pilos” sau „pileus” de la care li se trage și denumirea de „pileați”, în timp ce
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
de fânețe Și-au pierdut din măreția vremurilor cu sânețe. Sună goarna, bate toba, se-aud strigăte amare Căci cohortele străine ne-au furat din țărm și mare. Strigă codrul, strigă ramul, strigă Dunărea albastră Căci scârnava Uniune vrea ca sclavă țara noastră. Când religii globaliste insistent vor să ne sfarme Frați români, a sosit vremea să ne înrolăm sub arme! SPIONAJ ÎN ANTURAJ A devenit spionajul simbolul modernității, Se suspectează savanții, culmea imbecilității. Se informează pe rupte diavolii și dumnezeii
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
sclavii ce munceau acolo.Intr-o noapte,tatăl meu a reușit să salveze mulți sclavi și să-i îmbarce pe un vapor spre America,iar acest lucru i-a înfuriat pe fabricanții de tutun care aveau pierderi mari în lipsă sclavilor.Asa că, a doua zi,în timp ce mama îmi spunea să-mi pregătesc bagajul ca să plecăm din oraș,pe un vapor,doi oameni masivi au venit călare și au încercat să-i omoare.Tatal meu s-a luptat însă văzând că
KARON ,CAP 13 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360153_a_361482]
-
valoare pentru că a uitat că e de natură divină. Îi este mai ușor să se alăture plăcerii comune, în timp ce ar putea, dacă ar vrea, să găsească în el însuși certitudinea, în miezul ființei lui unde domnește Spiritul.” Animal simbolic și sclav cu sau fără voia lui al încâlcitelor ițe ale comunicării politicarde de tip conjunctural, omul începutului de ev XXI nu mai este interesat, pur și simplu, decât la nivel de individualitate, în a-și pune problema existenței în sine și
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
emoții și plăcerea Senzualelor emoții, Fii mireasa mea și-mi cere-a Cărnii jertă ce-o dau soții Doar zeițelor cu toții ! De dorințe și fiorii Voluptoaselor dorințe, Fii prințesa-mi în toți porii, Cea mai dragă-ntre ființe, Fă-mă sclav cum orice prinț e ! De senzații și delirul Exaltatelor senzații, Fii lumina mea și mirul Veneratelor carnații Pentru care mor bărbații ! De săruturi și de dorul Pătimașelor săruturi, Fii icoana mea, odorul, Îngerul din vis de fluturi Ce divinu-i și
FII A MEA ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340516_a_341845]
-
ajuns printr-o muzică atractivă. Muzica a contribuit și la convertirea în credință și la sporirea puterii de trăire și de devoțiune a serviciului religios. Când, în secolele XVIII și XIX, a avut loc o creștinizare în masă a populației sclave de origine africană, marea majoritate a acestora erau analfabeți și gospelul a fost un instrument puternic de înțelegere a textelor biblice. Prin el au fost atrași mulți către biserici, unde au fost educați religios, dar și moral. Cu mare talent
Gospelul negru () [Corola-blog/BlogPost/338843_a_340172]
-
piere. ZBOR Prin pustiu, tu îmi ești fântână, De-aceea de moarte n-am a mă teme, Dar nici de neîndurătoarea vreme Ce mereu, la tot pasul, mă îngână. Ai pus punct hotărât vieții-mi boeme Și ai decis: nici sclavă, nici stăpână, Nestingherindu-mi zborul din țărână Spre atingerea țintelor supreme. Lățească-se deșertul, vină potopul, Cu tine, de nimic mie nu-mi pasă, Că tu mă călăuzești și-mi ești scopul, Mă ajuți totdeauna să trec hopul. Libertate deplină
CINCI SONETE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341002_a_342331]
-
da seama că rasa lor descinde, în linie genetică, prin profetul Mahomed, începând cu anul 615, din 20 de generații de agresori, pentru că sute de ani au deținut armate de castrați (de eunuci care luau cu asalt Europa) și femei sclave, violate și maltratate, preschimbându-le astfel conștiințele în inimi și inimile în femei de serviciu; de serviciu intern (pentru nașterea armatelor de eunuci) și de serviciu internațional (pentru spionarea civilizației iudeo-creștine a Europei, prin mii de fecioare crescute în secret
GLOBALIZARERA ROMÂNIEI ŞI PERICOLUL ISLAMIZĂRII EUROPEI. CINE NE FURĂ CULTURA. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341398_a_342727]
-
pervertească totul. Asemeni lui Satan, el îl imită pe Dumnezeu, dar într-un mod caricatural, maimuțărit; spre deosebire de Dumnezeu care îl vrea pe om liber și îi cere supunere din iubire liber consimțită, comunismul, ca și demonul îl vrea pe om sclav supus, ușor de manipulat, cu libertatea anulată și voința pervertită. Intrarea în conflict cu sistemul devenea, prin urmare, o consecință a încercării de a-ți păstra umanitatea. În cadrul celor intrați în temnițele comuniste, în funcție de modul în care se raportau la
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
pervertească totul. Asemeni lui Satan, el îl imită pe Dumnezeu, dar într-un mod caricatural, maimuțărit; spre deosebire de Dumnezeu care îl vrea pe om liber și îi cere supunere din iubire liber consimțită, comunismul, ca și demonul îl vrea pe om sclav supus, ușor de manipulat, cu libertatea anulată și voința pervertită. Intrarea în conflict cu sistemul devenea, prin urmare, o consecință a încercării de a-ți păstra umanitatea. În cadrul celor intrați în temnițele comuniste, în funcție de modul în care se raportau la
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
caftanul și giubeaua pe costume și joben sucind cu asta orizontul nostru cultural de la Țarigrad către Occident, abia începeau să umble pe la școli la Paris pe vremea când Constantin Sîngheorghe umbla cu pitac să-l prindă pe Carfin Pandoleon, țiganul sclav fugit de pe moșia boierului Cândescu. Tudor Chirilă, acest bard al generației cool, se minuna de plăcerea pe care i-a procurat-o Aferim! în ciuda faptului că nu a înțeles 25% la sută din ce se spune în film. Gândindu-ne
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști () [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
ochi. Tușa Anuța avea dreptate. Oamenii se împart în două categorii: oamenii liberi, care fac tot ceea ce fac pentru sine, pentru sufletul lor, și oamenii posedați de spiritul lucrului căruia își închină sufletul. Oameni stăpâni pe propria viață și oameni sclavi. Citești pe chipurile lor spiritul libertății sau spiritul robiei. Soluții pentru combaterea jihadului (sau a terorismului în general) nu există. Pentru că nici măcar nu există problema jihadului. Problema înseamnă o disfuncție, o abatere de la ceva. Or, în spirit, dincolo de forma de
Povestea ca viață. Jihad () [Corola-blog/BlogPost/337859_a_339188]
-
Acasa > Impact > Libertate > NOUA SCLAVIE CULTURALA A ROMILOR LA PROFESORII ROMÂNI DE LA CATEDRA DE ROMANI Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2085 din 15 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Termenul de țigan însemna în trecut sclav, rob. Deși sclavia s-a desființat demult, spectrul ei negru stăruie să planeze asupra romilor, re-transformându-i în țigani (sclavi) culturali ai românilor. Au ajuns o mână de români, francezi și alții să profite gras de pe urma limbii noastre. Aceștia, sub pretextul
NOUA SCLAVIE CULTURALA A ROMILOR LA PROFESORII ROMÂNI DE LA CATEDRA DE ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343910_a_345239]
-
de muză și de vers, Aceluia ce zămislește carte, De cinste și iubire aibă parte Și în ascunsul ori medaliei revers. În scurt popas pe drumul către moarte, Va face Dumnezeului demers, În alte lumi din amplu Univers, Să fie sclav aceleiași consoarte. Că muza nu trădează îndrăgostitul, Dispusă e oricând la un favor, De-a zămisli împreună pe găsitul, De-a naște alți copii în viitor, Iar de-o iubești cu patimă și dor, De ea legat... vei fi nemuritor
MUZA (SONET IX) de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342855_a_344184]
-
și-au uitat limbile și identitatea etnică. După cum vom vedea, romii se definesc că romi doar pe temeiul cunoașterii limbii români. Țiganii harapi/etiopieni Arhidiaconul sirian Paul de Alep (1) , vizitând Țările Române între anii 1653-1656, făcea următoarea remarcă despre sclavii harapi: “Este demn de remarcat, că marea parte a grăjdarilor, care au grijă de caii Begului și ai Mai marilor Statului, sunt din țara noastră (n.n. Siria) și din Egipt MAHOMEDANI ȘI CREȘTINI. Ei au de asemenea o mulțime de
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
Vershend Români . Dialectul din Macedonia, numit Džambazi Români, are „ roboria” - membrii familiei, Bugurdži Români are „robos”- copil, membru al familiei, Gurbet Români are „robora”- familie. Aproape toate dialectele rome conțin acest cuvânt de origine rusească, „celed”sau „rob” folosit pentru sclavii țigani din Basarabia. Faptul că în vechime erau și alți robi decât țigani sau tătari este atestat printr-un alt document.Un nume straniu de robi țigani este și acela de „holopi ”, numiți astfel de Eremia Moghilă voievod în 1598
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
lua lecții de la un guru hindu; - Diwan-i-Khas - sală audiențelor particulare unde ținea discuțiile cu preoții religioși; - Diwan-i Am - sală audiențelor publice unde se află o curte cu un gigantic joc Pachisi, pe vremuri folosindu-se drept piese de joc fete sclave. Astfel ia sfârșit epoca unei capitale de numai 14 ani, semn că inscripția găsită pe unul din peretele ei avea dreptate: “lumea e un pod, treci peste el dar nu poți construi o casă; cei care spera pentru o oră
TAJ MAHAL PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343982_a_345311]
-
volatilă risipindu-se-n parfum Ca săruturi de pe gleznă păsări să se-adune-n cârduri Și pe ce-i rămas din mine să se-aștearnă ca un fum Când cu buze-nfrigurate mă zidești într-o legendă Să nu știu de mă vreau sclavă, sau regină vreau să-ți fiu Să-ți îngropi iubirea-n mine și să luminăm în beznă Încarnați prin alte timpuri, Fluturi albi de Mai, tărziu... Antonela Stoica 6 Februarie 2017 © Referință Bibliografică: FLUTURI ALBI / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN
FLUTURI ALBI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344179_a_345508]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > SCLAV DINTOTDEAUNA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1973 din 26 mai 2016 Toate Articolele Autorului Sclav dintotdeauna La vârsta când încolțesc sentimente Eram un sclav al dogmei singulare, Care domnea ca albul pe perete În astă țară, și... pe noi călare. Mergeam toți pe-același drum bătătorit, Nu puteam glumi, nici vorbă de bancuri! Vite ! Mugeam
SCLAV DINTOTDEAUNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378970_a_380299]
-
fiind la beci, apa să nu-i inunde, Că zac de bine și... imunitate. Acum, după mai multul sfertului de veac, Din vorbe aruncate-n van, doar una Îmi cade bine. E scris și-n zodiac: Sunt mai sărac și sclav dintotdeauna. ION NELU PĂRĂIANU Referință Bibliografică: SCLAV DINTOTDEAUNA / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1973, Anul VI, 26 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SCLAV DINTOTDEAUNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378970_a_380299]
-
inunde, Că zac de bine și... imunitate. Acum, după mai multul sfertului de veac, Din vorbe aruncate-n van, doar una Îmi cade bine. E scris și-n zodiac: Sunt mai sărac și sclav dintotdeauna. ION NELU PĂRĂIANU Referință Bibliografică: SCLAV DINTOTDEAUNA / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1973, Anul VI, 26 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SCLAV DINTOTDEAUNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378970_a_380299]
-
de muză și de vers, Aceluia ce zămislește carte, De cinste și iubire aibă parte Și în ascunsul ori medaliei revers. În scurt popas pe drumul către moarte, Va face Dumnezeului demers, În alte lumi din amplu Univers, Să fie sclav aceleiași consoarte. Că muza nu trădează îndrăgostitul, Dispusă e oricând la un favor, De-a zămisli împreună pe găsitul, De-a naște alți copii în viitor, Iar de-o iubești cu patimă și dor, De ea legat... vei fi nemuritor
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Îndrăgostitului de muză și de vers,Aceluia ce zămislește carte,De cinste și iubire aibă parteși în ascunsul ori medaliei revers. În scurt popas pe drumul către moarte,Va face Dumnezeului demers,În alte lumi din amplu Univers,Să fie sclav aceleiași consoarte.Că muza nu trădează îndrăgostitul,Dispusă e oricând la un favor,De-a zămisli împreună pe găsitul,De-a naște alți copii în viitor,Iar de-o iubești cu patimă și dor, De ea legat... vei fi nemuritor
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Amare Rromentza, București, 2014. ROM SAU ȚIGAN Dilemele unui etnonim în spațiul românesc, Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca. A,B,C Arhidiaconul sirian Paul de Alep (1) , vizitând Țările Române între anii 1653-1656, făcea următoarea remarcă despre sclavii harapi: “Este demn de remarcat, că marea parte a grăjdarilor, care au grijă de caii Begului și ai Mai marilor Statului, sunt din țara noastră (n.n. Siria) și din Egipt MAHOMEDANI ȘI CREȘTINI. Ei au de asemenea o mulțime de
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
fierbinte,Dospit de magice ventuze. Frâu liber dau unui poem,Din el metafore să strângi; Ar fi plăcerea unui semn,Că după altcineva plângi.... XXIV. SCLAV DINTOTDEAUNA, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 1973 din 26 mai 2016. Sclav dintotdeauna La vârsta când încolțesc sentimente Eram un sclav al dogmei singulare, Care domnea ca albul pe perete În astă țară, și... pe noi călare. Mergeam toți pe-același drum bătătorit, Nu puteam glumi, nici vorbă de bancuri! Vite ! Mugeam
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]