130 matches
-
atârna, ruginit și buretos, de belciugele lui. Am deschis ușa și-am privit înăuntru. Sub pânzele de păianjen, grele și pline de insecte mișunătoare, se vedeau în penumbră unelte vechi: târnăcoape, lopeți, bucăți ciudate de tablă, o nicovală, fiare răsucite, scoabe, toate acoperite de cruste cărămizii de rugină. O găleată turtită era plină până la jumătate cu var solidificat. Am plecat cuprinsă deodată de oboseală, de sentimentul inutilității. Mi-am adus aminte ce spusese odată Egor: "Timpul exterminator, timpul care nu lasă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
împăca. Părintele Victor Bradea se uită la mine cu neîncredere, ca orice moț la prima vedere, dar mai abitir când aude că aș fi de la ziar. «Ne-am săturat de ziariști!» Dă găuri cu sula în cureaua hamului și prinde scoabe noi. Îl întreb ce face și nu-și ridică barba. -Repar ambreiaju... Până la urmă, după multă trajere de răbdare moțască din partea mea, se sparge gheața și părintele îmi arată monografia scrisă de preotul Alexandru Gherghel, la anul 1958. «Satul Ponor
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
hainele și i-am urcat sus, pe geamblacul sondei, unde era mai cald, decât la fața apei Și eu, și Enea Căpută și Cornel Braiu, sătui de schimnicia în care ne pecetluiau Apele beznei, învâlvorându-ne de nerăbdare, am căutat niște scoabe și pescuind niște bușteni bezmetici de pe forfoteala Apelor, am pripit o plută , pe care s-a urcat Cornel Braiu și a pornit spre galerie cu ea A cercetat el Apa cea sireapă, să vadă dacă putem ieși afară ori nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ticăia monoton. Fără să se gândească, să-și motiveze gestul, luă din lădița verde ceea ce știa că trebuie să fie acolo: ciocan și cuie. Pe peretele pendulei bătu, la distanțe diferite, cui după cui și când se terminară înfipse piroane, scoabe, sule cizmărești, spirale, șpițuri și la sfârșit, după ce tot peretele placat cu lambriuri de cireș fu încărcat de țepii oțeloși, înfipse cu forță un târnăcop. Toată lada de scule, golită într-un ceas, oftă ușurată. Se uită mirată la așezarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ajunse la capătul împrejmuirii. Ultimul stâlp de gard era chiar la capătul unui pod de lemn peste prăpastie. O poartă înaltă închidea accesul pe podul care, deși nu era o operă de artă, părea a fi foarte solid. Prinse în scoabe puternice, grinzi masive de lemn erau fixate pe piloni groși înfipți undeva în pereții ravenei. Peste acestea, calea de rulare din dulapi dubli, se pierdea în ceață. O balustradă rudimentară din scânduri negeluite se ridica la marginea acesteia. Inspectorul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
-și orice nume, să zicem Sharzan (și să glumească pe seama bătrânei din tramvai, care i-a ghicit că o să trăiască până la o vârstă indecentă. De la capul tramvaiului din Pantelimon până la Sfânta Vineri, fusese timp destul ca bătrâna slabă ca o scoabă, atât de slabă că, pentru a o auzi, trebuia să te apropii până-i simțeai mirosul afumat al gecii, să-i sporovăiască pentru cincizeci de mii verzi și uscate despre viitorul ei. Tu, fata mea, ai o mare problemă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
um plând-o de salivă, cum se zbate, cum zgârie cu un ghiile cearșaful. Ajuns acasă, băiatul stătu multă vreme la fereas tră. Privea cal canul casei de vizavi, coșcovit și bătrân, ce abia se mai ținea în picioare, prins cu scoabe ruginite. O lumină galbenă se-ntindea în toată curtea interioară. „Ingrid“, spuse, cu fruntea sprijinită de geam. După o vreme se așeză la masa lui încărcată de cărți. Luă o foaie mare dintr-un bloc de desen și scrise pe
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
o căsuță cilindrică, din blocuri de zgură compactată, cu ușa larg deschisă. Am intrat. Pereții laterali erau tapetați cu fotografii pornografice, cu femei schilodite și desfigurate. Figuri mongoloide care lingeau penisuri artificiale, fete goale, cu picioare uscate și prinse în scoabe, desfăcute larg, atrocități cu membrele smulse rânjind lasciv la aparatele de fotografiat. Pe jos era o saltea acoperită cu straturi succesive de sânge. O mulțime de gândaci și muște decorau crusta deasă și multe gângănii rămăseseră prinse în capcana ospățului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
din întreaga lungime a sa, exista o ramificație foarte scurtă și foarte adâncă, lată cam de patru-cinci metri, cu ambele maluri perfect verticale, peste care trecea totuși o punte formată din trei-patru bușteni lungi de brad, legați între ei cu scoabe. Canalul se termina cu un stăvilar. Acesta avea scopul de a menține permanent nivelul apei la o anumită cotă, iar surplusul lichid cădea, fără întrerupere, de la o înălțime apreciabilă direct pe bolovanii rotunjiți, netezi și alunecoși din cale-afară, de pe albia
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ai urmăritorilor se micșora cu fiecare clipă. Cu fiecare clipă pericolul creștea exponențial. În stânga: canalul cu apă adâncă, ce ducea spre moara amintită a domnului Filderman, iar în față, apa învolburată și stăvilarul. Puntea din bușteni de brad, legată cu scoabe, dispăruse ca prin minune. In canal nu puteau sări, pentru că surioara lui se temea de apă și nici nu știa să înoate. Stăvilarul din față! El era singura lor salvare! Numai peste stăvilar puteau traversa apa învolburată și puteau să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vacă bolnavă de mastită. Barosul care trebuia să lovească mijlocul craniului se abătuse mult de la țintă și strivise ochiul animalului. În timp ce acesta se zvârcolea de durere, George stătea acolo încremenit, tremurând din toate mădularele. Dorothy a adus până la urmă o scoabă cu care a imobilizat nările vietății care urla și a omorât-o cu o singură lovitură zdravănă de baros. „Bărbații ăștia!“ bombănise ea cu dispreț, după care intrase în casă să se schimbe pentru a se bucura de un gin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
2. David a strîns pe străinii din țara lui Israel, și a însărcinat pe cioplitorii de piatră să pregătească pietre cioplite pentru zidirea Casei lui Dumnezeu. 3. A pregătit și fier din belșug pentru cuiele de la aripile ușilor și pentru scoabe, aramă atît de multă încît nu puteau s-o numere, 4. și lemne de cedru fără număr, căci Sidonienii și Tirienii aduseseră lui David lemne de cedru din belșug. 5. David zicea: "Fiul meu Solomon este tînăr și plăpînd, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
un român să pronunțe corect Köln, mai rar!), din cauza ei. Tare mă roagă Raluca... Am facut-o din dragoste, cum să n-o iubesc? "Grasu, hai la Kioln...". Așa-mi zice ea, Grasu și maică-si Grasa, deși-i o scoabă nevastă-mea. Ce grasă! Face cură de slăbire cu usturoi. Înghite, pe inima goală, un cățel de usturoi și nu se mai oprește din slăbit... "Grasu, pot să-ți aranjez niște cursuri invitate". A plecat de-acasă cînd a apărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
lucrătorilor săi și, când îl văzu pe inginer că înaintează spre balconul încă neconsolidat, strigă cât îl ținu gura: - Nuuuuuuuu! Dar era prea târziu. Inginerul călcase pe o scândură abia pusă și care nu fusese încă prinsă în cuie și scoabe și, chiar dacă ar fi fost, se vedea cât de colo că n-ar fi putut fi în stare să țină cele 90 de kilograme ale acestuia. Încă de la primul pas, scândura cedă și Alex căzu în gol până în balconul de la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
la propriu și la figurat, spune tradiția, chiar și turcilor. (luni) Aura ne-a invitat pe munte pe mine și pe Dinu. A venit la gară cu un rucsac plin de instrumente de alpinism. Ne amuzăm, dar toate acele fiare, scoabe, frânghii sunt atât de grele, că vrem s-o ajutăm să le poarte. E orgolioasă; nu acceptă și observ cum se face și mai pitică, trasă În jos de greutatea dusă În spinare. Să-ți duci singur tot harnașamentul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Hotin), Codin (Cernăuți), Davideni (județul Neamț), Dodești (județul Vaslui), Radovanu (județul Călărași), Dulceanca (județul Teleorman), Buduresca (județul Prahova) și Bratei (județul Sibiu). În așezări au fost descoperite unelte din fier: brăzdare, săpăligi, topoare, seceri, cosoare, ciocane, nicovale, clești, cuțite, cârlige, scoabe, cuie, ace, obiecte din os (răzuitoare), din lut (greutăți, tuburi), din piatră (tipare, râșnițe), greutăți din lemn. În cadrul relațiilor dintre autohtonii de la nordul Dunării și lumea bizantină, circulația monetară a jucat un rol important. S-au descoperit multe monede din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
specială-întăritura se situa în spatele valurilor de pământ sau pe culmea acestora. Al treilea tip: cetăți construite din blocuri de piatră fasonate și cărămizi-precum cetatea de la Slon (jud. Prahova) și cetăți cu ziduri din blocuri de piatră legate între ele cu scoabe de fier, precum cetatea de la Moldovenești (jud. Cluj)-aceasta fiind identică ca formă și dimensiuni cu cetatea bizantină de la Păcuiul lui Soare. Aceste tipuri de fortificații, care devin tot mai puternice și mai vaste, ca suprafață, presupun o stratificare socială
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Victor Stratan) nu exemplifică în nici un fel, cu nici o referire la vreo carte de istorie românească, afirmațiile sale anterioare. Mistificarea istoriei de către români se datorează comenzilor politice dar și unei practici îndelungate a falsificării, încât, „ideea dominantă” fiind „bătută cu scoabe de căpriori în conștiința mai multor generații de istoriografi români”, nimeni nu își mai închipuie o istorie scrisă altfel, decât cea care ridică poporul român „în vârfurile cerului”. Ne vom permite din nou să reproducem un fragment mai lung, reprezentativ
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Maica Domnului care o ajută în diverse situații și care o sprijină atunci când toarnă cositorul etc. Secvența nr. 4 02.09-02.31 Cadrul de bază suprinde o trecere în revistă a instrumentelor folosite pentru divinația în cositor: potcoava, secera, sula, scoaba și vasul în care se topește cositorul. Utilitatea și importanța lor este subliniată și de faptul că se află chiar lângă vatră. Toate instrumentele folosite sunt din fier și fiecare dintre ele are un rol bine stabilit în ansamblul ritualic
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
stabilit în ansamblul ritualic. Din punctul de vedere al imaginilor și reprezentărilor pe care le vehiculeză subiectul nostru, ele s-ar traduce printr-o serie de verbe precum: a tăia și a desface (specific secerei), a împunge (sula), a uni (scoaba), a aduce norocul (potcoava). Toate aceste acțiuni sunt necesare luptei cu "cel rău", pentru a restabili echilibrul și armonia. Așadar, răul trebuie desfăcut, tăiat, împuns, scos și ars. Dintr-o perspectivă socio-culturală, "lupta" purtată cu astfel de instrumente este justificată
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
fost special confecționată la un fierar și are rolul de a "scoate săgețile". Practic avem de-a face cu un fel de magie homeopatică, după cum scria Frazer în Creanga de aur (similarul produce similar). Secvența nr. 10 07.11-07.58 "...scoaba, asta-i pentru casa matali, i pentru ursâtă, cînd vine ursâta di-ți faci pi ursâtă cu lucru rău di ti-nțapă, ti-ngingi. Când faci cu asta, îi gata! Da' nu-i luată, cumparată sau făcută... Asta am dus-o la
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la Piatra șâ zice doamnili acelea: "tanti mă duc eu chiar acuma și-ți aduc o grămadă...". Da' i-am spus, aduci, da' nu-s ca a me! Poți să aduci douăzeci da' dacă nu-s ca asta, cu folos." Scoaba a fost găsită în curtea bisericii. Locul bun și curat al bisericii îi conferă obiectului calități deosebite, spune interlocutoarea noastră. Atributele locului care se transferă asupra obiectelor, lucrurilor și ființelor care intră în contact cu el sunt o constantă în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român..., prezintă relatări cu privire la acest lucru. Locul bun își imprimă propriile caracteristici asupra a tot ce intră în contact cu el. Această contagiune se manifestă și atunci când spațiul are conotații și caracteristici negative. Rolul scoabei este acela de a interveni și "salva" familia, casa, gospodăria, viața privată. Secvența nr. 11 07.59-08.29 "...șî săcirea o sărit exact când tăiem porumb. Eram pi tarla la ceapeu, când era ceapeul la noi, când era colectivul atuncia
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pentru noroc sî chici frumos șî lăudos (face semnul crucii în apă cu sula); poati ari un spor di câștigat di făcut (scuipă și suflă) Doamne dă-i-l. (cască) Sănătatea lui (scuipă și suflă în timp ce face semnul crucii cu scoaba în apă)." Descântecele ilustrează într-o manieră populară, plastică și metaforică scopul realizării ritualului de topire și turnare a cositorului: sănătate, noroc, fericire, căsătorie, succese sociale și personale etc. În cazul acestei secvențe este interesant faptul că, odată cu descântecul, femeia
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la internarea în spital, întocmai ca orice altă afecțiune urgentă. Dintre metodele întrebuințate s-a recurs întotdeauna pentru fracturile claviculei și uneori pentru oasele antebrațului la setolină care a menținut bine fragmentele. În celelalte fracturi s-a folosit începuirea sau scoaba lui Dujarier - Jacoel, care s-a dovedit a fi un mijloc bun de contenție și care întrunește întrucâtva dezideratele unei bune proteze. După osteosinteză s-a aplicat un aparat gipsat, păstrat până la împlinirea timpului respectiv de consolidare. Cu excepția unei supurații
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]