4,338 matches
-
fi fost refuzat de toți editorii. Romanul, până azi inedit, descrie lumea de dincolo, de fapt, o lume pe dos, în manieră semiabsurdă și grotescă. Scriitorul s-a descris odată pe sine însuși ca pe „un cameleon așezat pe o scoarță ecosez”. Primul lui roman îi reconfirmă disponibilită- țile artistice multiple.
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2568_a_3893]
-
de legătură peste veacuri și devenind, în același timp, o pecete a neamului românesc.” transmite într-un comunicat de presă Cosmin Matei. „Expoziția de față reprezintă materializarea dorinței de a readuce, în discursul plastic actual, lumea satului. Motivele broderiilor, ale scoarțelor și ale obiectelor utilitare din gospodăria țăranului român sunt cele care constituie punctul de plecare în construirea scenografiei simezelor. Forme zoomorfe, fitomorfe și geometrice se decantează, pe rând, printr-o profundă gândire simbolico-filosofică și se recompun în lucrări de artă
Membru UZP expune la Muzeul Costumului Popular din Palatul Parlamentului [Corola-blog/BlogPost/92682_a_93974]
-
Ediția nr. 1999 din 21 iunie 2016. Am să scriu cu o mână de gheață Un poem ca un fum risipit, Va fi cer, va fi iar dimineață, Un cânt va rătăci-neauzit. Am să las pe-un copac, pe o scoarță, Un inel ce atâta m-a strâns, Va fi cer, va fi iar dimineață, Pe iarbă va fi rouă și plâns. Citește mai mult Am să scriu cu o mână de gheațăUn poem ca un fum risipit,Va fi cer
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
va fi rouă și plâns. Citește mai mult Am să scriu cu o mână de gheațăUn poem ca un fum risipit,Va fi cer, va fi iar dimineață,Un cânt va rătăci-neauzit.Am să las pe-un copac, pe o scoarță,Un inel ce atâta m-a strâns,Va fi cer, va fi iar dimineață,Pe iarbă va fi rouă și plâns.... XXVIII. LOTCA, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 1993 din 15 iunie 2016. Vâslind în noapte-o lotcă
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
GRĂDINĂ, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016. Plouă, băierile cerului zici că s-au rupt, pământul parcă vrea să mai crească, copacul din grădina noastră a căzut și-acum, a-nceput să putrezească. Sub scoarța lui încrețită de vreme, gândul meu ca un foc s-a așternut, topesc inelele copacului căzut și timpul le rescrie pe mine, pe trup. Citește mai mult Plouă, băierile cerului zici că s-au rupt,pământul parcă vrea să mai
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
topesc inelele copacului căzut și timpul le rescrie pe mine, pe trup. Citește mai mult Plouă, băierile cerului zici că s-au rupt,pământul parcă vrea să mai crească,copacul din grădina noastră a căzutși-acum, a-nceput să putrezească.Sub scoarța lui încrețită de vreme,gândul meu ca un foc s-a așternut,topesc inelele copacului căzutși timpul le rescrie pe mine, pe trup.... XXXIII. OGLINDA, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016. Mama se uită
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Vrei ca fântânile să nu plângă, picătură cu picătură, să nu sece. Vrei fiecare zi să nască din polen, fluturașii să fie liberi în trup? Atunci nu privi în scoarța terestră, În umbra gândului-întuneric, căci apa, va inunda trupurile noastre, lumina ca lumânarea lăsând umbre, va plânge în adâncul durerii. Doar înmănuncheri de spic galben, ne vom naște din lumină, cu alți ochi în mintea trupului, cu scâncet de copil
FÂNTÂNA NEMURIRII de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381702_a_383031]
-
creier. Și că la Brain Institute se poate face Awake Brain Surgery sau chirurgie pe pacientul treaz v-am mai spus. E o tehnică anestezică ce presupune trezirea pacientului în timpul operației, la anumite intervenții care se fac în zone ale scoarței cerebrale care se ocupă cu vorbirea, scrisul și mișcările și îl ajută pe chirurg să nu taie țesut normal, lăsând pacientul cu sechele pe viață. Ei bine, a sosit momentul să vă și arăt ce înseamnă asta. Azi, neurochirurgii Sergiu
Operație pe creier cu pacienta trează. În România. La Brain Institute by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20202_a_21527]
-
în fir de mătrăgună Ielele râd pe gene de lumină. Răsar din umbră chemări uitate, Tristeți poleite-n pală bucurie Când vara de noi e tot mai pustie Și zilele curg de dor aromate. Suntem bătrâni, iubirea mea târzie, Sub scoarța asta de toamnă arată, E încă viață de vis privegheată, Până când iarba de noi o să știe. Tot mai adânc ne-ngroapă uitarea, Fructe răscoapte din ramuri căzute, Purtăm încă iz de livezi pierdute, Rămas undeva, zefir de visare. În lacrimă
DINCOLO DE PLOI de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384147_a_385476]
-
să-ți pese știu că plângi când mâinile îți răsfoiesc timpul indiferența mea ca o alarmă interioară care ți se declanșează când eu te-am uitat ai fost poemul care mi s-a dăruit pe capitole niciodată deplin niciodată din scoarță în scoarță cum îți dorești și nu poți avea un parfum de esență divină care-ți place de mori dar nu mori din asta închid radioul să găsească cineva odată buletinul ăla al lui smiley chiar nu ne mai poate
RADIOGRAFIA UNUI VID (ULTIMA) de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384200_a_385529]
-
pese știu că plângi când mâinile îți răsfoiesc timpul indiferența mea ca o alarmă interioară care ți se declanșează când eu te-am uitat ai fost poemul care mi s-a dăruit pe capitole niciodată deplin niciodată din scoarță în scoarță cum îți dorești și nu poți avea un parfum de esență divină care-ți place de mori dar nu mori din asta închid radioul să găsească cineva odată buletinul ăla al lui smiley chiar nu ne mai poate confunda nimeni
RADIOGRAFIA UNUI VID (ULTIMA) de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384200_a_385529]
-
instrumentiști, originari din Portugalia, au studiat la Oporto și Porto cu profesorii români Radu Ungureanu, vioară și Constantin Sandu, pianul. Absolvenți cum laude a înalte școli muzicale, masteranzi și laureați în numeroase competiții europene cei doi vor interpreta în sala scoarțelor: - Ludwig van Beethoven: Sonata nr.1 în mi major, op. 12 pentru vioară și pian - Cesar Frank: Sonata pentru vioară și pian - W.A. Mozart, partea I, din Concertul pentru vioară
Stagiunea camerala de toamna la Palatul Mogosoaia [Corola-blog/BlogPost/99982_a_101274]
-
Paști sibienii vor putea găsi ouă naturale încondeiate manual, ouă din lemn pictate manual, ouă îmbrăcate în mărgele, ouă de pus în „pomul de Paști”, coșuri împletite din nuiele, coșuri brodate, decorațiuni de Paști din flori naturale, tablouri pictate pe scoarță de copac, piatră sau sticlă, obiecte din lemn, lumânări decorate manual, articole din sticlă pictată manual, cd-uri, articole din piele lucrate manual, jucării, bijuterii, produse pralinate, turtă dulce, dulciuri de casă, prăjituri, pernițe pufoase personalizate, produse din ghimbir, cașcavaluri maturate
Începe Târgul de Paști 2012. În Piața Mare [Corola-blog/BlogPost/97168_a_98460]
-
POEM DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1382 din 13 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Urcare în metafizic Era vremea viermilor de mătase și frunze dispăreau în implozii pe crengile zilei, o luasem pe sub scoarța pământului după muze trăind din ce pusese natura în cutia milei. Din când în când îmi toceam coatele urcând în rădăcini și mai departe în crengi, eram un miriapod viermuind în gând și-n frunzele unei păduri întregi. Uneori mă
URCARE ÎN METAFIZIC, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383657_a_384986]
-
-n zbor, eram fluture vânat de cîntec și culoare, câte odată mă cuprindea vâscoza unui dor și mă urcam prin rădăcini spre soare. Oceanul de aer și lumină m-a cuprins precum apa unde peștii presimt furtuna, când eu de scoarța Terrei învins mă simt fluture sau om , îmi e tot una... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Urcare în metafizic, poem de Al.Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1382, Anul IV, 13 octombrie 2014. Drepturi
URCARE ÎN METAFIZIC, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383657_a_384986]
-
e atâta liniște în ei, încât am simțit bucuria crescând și în mine odată cu esența aceea parfumată care-mi umplea obrazul cu lacrimile lor. am privit în jurul nostru. brazi tineri tăiați de vii. am înțeles. am tăcut. i-am sărutat scoarța. am tăcut amândoi. ca un clovn căzut în dizgrația conurilor. m-am retras pășind încet pe mușchiul umed de pe rădăcinile cuvintelor risipite. el mi-a mulțumit. pădurea a foșnit scurt. ploua când am plecat. în Brașov e soare acum. 20
VERTICALITATEA COPACILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383761_a_385090]
-
plecat. în Brașov e soare acum. 20 iulie 2016 -------------------- să simți cum curge prin tine verticalitatea unui brad bătrân să te așezi în poziția fătului pe covorul de frunze de la rădăcina lui după ce l-ai îmbrățișat și i-ai sărutat scoarța mulțumindu-i iată bucuria bucuriilor dincolo de clipa aceea în care mamă fiind simți pentru prima oară cum colostrul țâșnește spre buzele înfometate și însetate ale puiului tău devii pe rând mamă și puiul abia intrat în viață lăsând acei pași
VERTICALITATEA COPACILOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383761_a_385090]
-
o voce tunătoare îl întreabă îmbufnat: -Ce cați în pădure cioară? Ai venit iar la furat? -Ce să fur dom’ păduraru? Nu vedeți? Pădurea nu-i... Am luat vreo două vreascuri ca să dau și eu la pui. Să mai ciugulească scoarța, că e scumpă rău măliga Spune plângăcios țiganul după ce-și umplu cotiga. -Taci din gură arapină, chiar mă crezi așa de prost? Nu copaci mânâncă puii... imediat te duc la post. -Domnu’, domnu’ păduraru, spune fără echivoc Dacă nu
ȚIGANUL... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380198_a_381527]
-
hrană palma lui. (...) Mamă, nu știu ce fac, încotro trebuie să merg... Mi-e greu... Mi-e pustiu!...”; Moartea ei a fost un fapt divers, la o cafea dimineața... Aș vrea ca tot ce SCRIU (s.n.) acum, să scriu cu sânge pe scoarța unui copac, pe coada unei comete, în cercurile de pe oglinda unui lac, pentru că - atunci când nu voi mai eu - Carmen nu va mai fi niciodată.”; ,,Carmen nu mai e. Cui mai scriu? Lasă-mă, ultima scrisoare să Ți-o scriu Ție
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
Pentru masaj se folosește uleiul eteric de pin (câte 25de picături adăugate în 50 ml de ulei de măsline). Se masează ceafa, brațele și tălpile, zece seri la rând. Molidul, un bun depurativ De la această plantă rășinoasă se recoltează mugurii, scoarța și rășina, bogate în tanin, în vitamina C și în ulei eteric. Datorită acestor substanțe, infuzia, siropul și uleiul, preparate din mugurii arborelui, sunt folosite frecvent pentru efectul depurativ, calmant, antiseptic și cicatrizant. Infuzia se prepară dintr-o linguriță de
Remedii luate din pădurea de conifere [Corola-blog/BlogPost/94215_a_95507]
-
pregătesc pe aburii încinși ai dimineții dulcea cafea amară ce trezeaște până și umbra uitată pe o urmă de mal. sunt condamnată să trăiesc numai în crize cică așa sunt mai frumoasă ca ieri și ca mâine când voi fi scoarța stejarului uscat de soarele ce s-a așezat la umbră în drum spre adâncul pământului de unde voi fura lumina atingerilor tale ce mă condamnă să te iubesc și nu voi cere grațiere. Referință Bibliografică: Și nu cer grațiere / Elena Spiridon
ŞI NU CER GRAŢIERE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378183_a_379512]
-
cu pătimirea oamenilor vii. Ca un abis cu fumegări de tei te-am învelit în salcii de candoare și m-am făcut poteca sub picioare de cerbi, de prăbușire și de miei... Aproape te-am iubit că un cuțit în scoarță unor brazi, sub luna plină ți-am picurat apoi, ți-am fost lumină și ți-am fost vreasc în focul nerostit. Fă-mă iubire, eu mai știu să cânt cu acest sânge, cântec despre toate. Mestecenii cad albi, pe neîntâmplate
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
iubit, fără să știi, tot lutul,cu pătimirea oamenilor vii.Ca un abis cu fumegări de teite-am învelit în salcii de candoareși m-am făcut poteca sub picioarede cerbi, de prăbușireși de miei... Aproape te-am iubit că un cuțitîn scoarță unor brazi, sub luna plinăți-am picurat apoi, ți-am fost luminași ți-am fost vreascîn focul nerostit.Fă-mă iubire, eu mai știu să cântcu acest sânge, cântec despre toate.Mestecenii cad albi, pe neîntâmplatepovești cu foc,cu iarba și
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
al cărei nume se datorează inițiativei de a recupera pereții de lemn ai unei vechi biserici, ce închid în interior obiecte de cult, amintind de o epocă revolută a culturii tradiționale. Lemnul e materialul care fascinează aici, tăietura păstrând amintirea scoarței arborilor originari, transformați în moaște prin străjuirea sacrului. Elementul esențial de construcție care este Fereastra dă numele următoarei săli, propunând un spațiul de trecere (cu geam-vitraliu), pe care-l regăsim la vechile mănăstiri - unică formă de contact al culturii populare
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
Din răsuflarea-i care strică, Orânduiala lor divină. Decorul ? Tufele de roze, Ici-colo-n cale presărate, În rând cu mândre tuberoze Și panseluțele pictate. Curteni, un stol de zburătoare Ce rătăcește prin tufiș, Iar claun e o ciocănitoare, Ce strică-al scoarței înveliș. E sfetnic corbul cel sfătos Care veghează scrutător, Pe jețul lui din chiparos, La pacea-ntregului popor. Ca orologiu au un cuc, Atent le dă la toți de veste Din cuibul pripășit în nuc, Că liniște-n cetate este
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]