299 matches
-
dinți. Danny începu: — Vreau să știu ce știi și tu. Vreau să-mi spui totul despre bărbații pe care i-ai inițiat. Vreau să-mi dai un raport despre toți clienții tăi. Și îl vreau acum. Gordean se juca cu scobitoarea. — Spune-i locotenentului Matthews să mă sune. Poate că el și cu mine am putea ajunge la un compromis. — Să-l fut pe locotenentul Matthews! Îmi spui ce vreau să știu? Acum! Nu, nu-ți spun. Danny zâmbi. — Ai patruzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
șevalet uriaș, din lemn închis, care, nu știu de ce, îmi evocă deopotrivă ima ginea înfricoșată a unui tron sumbru și pe cea a unei tram buline aflate la o înălțime amețitoare. Și bunica mea picta, dar șevaletul ei părea o scobitoare în comparație cu impre sionantul instrument. De pe o etajeră, în dreptul geamului, m-au privit dintr-o fotografie înrămată Ioana și Sergiu, tineri, mergând cu ace lași pas, în același ritm, pe o stradă din Londra. Aveau pe chipuri aceeași expresie mândră, de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
ploios în India unde aerul este greoi, umed și dens ca o pânză. Doctorul Noble, directorul școlii, specialist în orhidee, este implicat în actul hibridizării. Ține de petale o Dendrobium roșie, luxuriantă, și trece peste organele ei de reproducere o scobitoare acoperită de polen, luând-o cu binișorul, ca pe o balerină recalcitrantă. Pălăria galbenă cu borul lat este dată pe spate, lăsând să se vadă un scalp osos și o singură șuviță de păr cărunt. Este încruntat de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ridica un șevalet uriaș, din lemn închis, care, nu știu de ce, îmi evocă deopotrivă imaginea înfricoșată a unui tron sumbru și pe cea a unei trambuline aflate la o înălțime amețitoare. Și bunica mea picta, dar șevaletul ei părea o scobitoare în comparație cu impresionantul instrument. De pe o etajeră, în dreptul geamului, m-au privit dintr-o fotografie înrămată Ioana și Sergiu, tineri, mergând cu ace lași pas, în același ritm, pe o stradă din Londra. Aveau pe chipuri aceeași expresie mândră, de învingători
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
consideră îndatoririle drept o mare onoare. Modele elegante sunt sculptate pe ramele ferestrelor și ale ușilor, imitând stilul imperial. Meșterii confecționează suporturi pentru arderea tămâii, mese de altar și scărițe. Uneori sunt nevoiți să lucreze cu instrumente de mărimea unei scobitori pentru a realiza detaliile dorite. Când treaba e gata, căpetenia eunucilor vine să inspecteze casa. Nu face nici un comentariu, iar expresia lui nu trădează nimic. Însă a doua zi își face din nou apariția, aducând cu el un grup de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de strămoșii Majestății Sale și e purtată în timpul ceremoniilor importante. Astrologul Curții are indicații precise despre felul în care ar trebui Majestatea Sa să poarte astfel de obiecte. De obicei, împăratul Hsien Feng poartă și un cilindru din fildeș cu scobitori, un cuțit așezat într-o teacă din corn de rinocer și doi săculeți cu pudră parfumată brodați cu perle foarte mici. Inițial, aceștia erau făcuți dintr-o pânză tare folosită pentru a înlocui frâiele rupte. Zâmbesc, apreciind intenția eunucului. An-te-hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
-ți face griji. Fann Sora cea Mare se apleacă spre patroană, o trage de ureche și îi șoptește: Nepoata mea se află aici doar pentru o consultație. — Nu mă mai ocup de afaceri mărunte, îmi pare rău. Patroana ia o scobitoare de pe un raft din spatele tejghelei și începe să și-o treacă printre dinți: Știi, piața a fost cam proastă. Fann Sora cea Mare îmi face cu ochiul. Îmi dreg glasul. An-te-hai pășește înainte și îmi dă un săculeț. Mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ea și am sărit s-o îmbrățișăm, aproape dărâmând-o din picioare. Băieții, încărcați cu toate bagajele, se târau în urma noastră. — Draga mea - mama i-a aruncat lui Bea o privire cu subînțeles. N-ai glumit, Beatrice. E ca o scobitoare. Era slabă și de Anul Nou, dar... — Ăăă, ea e chiar aici, le-am reamintit trăgând-o pe mama înapoi, într-o îmbrățișare de urs, în principal ca s-o împiedic să mă mai privească din toate unghiurile. Sunt așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
platformă. Pereții tapetați cu mătase de culoare deschisă sunt decorați cu tablouri enorme cu rame aurite, iar pe piedestalurile de peste tot sunt aranjamente florale în cascadă, cum n‑am văzut în viața mea. Femei în haine scumpe, subțiri ca niște scobitori, vorbesc însuflețit între ele, chelnerițele oferă șampanie, iar o fată cu o rochie vaporoasă cântă la harpă. Și ăsta e un prânz de caritate în cerc restrâns? Gazda noastră, doamna Heywood, e o femeie micuță, îmbrăcată în roz, care tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
unei limbi moarte. Odiseea! Cartea dumneavoastră favorită, domnule profesor! Firește, numai ea putea răspunde. Giulia a prins totul din zbor, deși făcea curse spre capătul livingului ca să aducă platourile cu paste, cu legume și fripturele mici, răsucite, prinse cu o scobitoare. Dacă nu știe mai multă greacă veche decât Antonio, În schimb a Înregistrat, cu mai multă atenție, obsesiile profesorului. Odiseea este Într-adevăr cartea mea favorită, așa cum bine a observat ochiul tău perspicace! Ulise fermecat de grația Nausicăi, asta ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
maeștrilor săi. Într-o zi În care stă așezat, ca de obicei, În odaia sa, având pe genunchi Cartea tămăduirii a lui Avicenna, deschisă la capitolul intitulat „Unul și Multiplul”, Omar simte cum Îl cuprinde o durere surdă. Își așază scobitoarea de aur, pe care o ține În mână, Între foi, ca să Însemneze pagina, Închide cartea la loc, Îi cheamă pe ai săi ca să-și dicteze testamentul. Apoi rostește o rugăciune care se sfârșește cu aceste cuvinte: „Doamne, Tu știi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
a spus el. — Grozav, am zis, zâmbind. Cu nori? A înclinat capul în semn că da. Am ridicat iar patul, am tăiat o bucățică de castravete cu cuțitul de fructe, am înfășurat-o în nori, am luat-o cu o scobitoare și am înmuiat-o în sos de soia, ducând-o apoi spre gura căscată a pacientului. Fără nici o schimbare în expresia feței, a ronțăit bucățica de castravete, a plimbat-o în gură și apoi a înghițit-o. — Cum a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
După întîlnirile cu ea, veneam acasă plin de vânătăi. Strânsese tot felul de nimicuri care ar fi putut aminti de primele noastre zile împreună: etichete de la sticlele de bere pe care le băuserăm, lăcrămioare uscate primite de la mine, o mică scobitoare de plastic cu figurină la capăt, de la masa pe care mi-o servise ea, ca la cane, o lumânare fantezi arsă pe jumătate, care amintea o seară petrecută la lumina ei, o mostră triunghiulară din materialul ecosez din care-și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pe toți, afară de unul singur. Iar când s-au încurcat lucrurile... Cunoașteți urmarea. - S-au făcut greșeli, spuse Ghibercea zâmbind încurcat. Pantazi îl privi scurt, clătină din cap, apoi se așeză în fotoliu. - Partidul nu face niciodată greșeli, continuă scoțîndu-și scobitoarea din gură și așezînd-o pe marginea ceștii cu cafea. Doar conjuncturile se schimbă... Și ce plăcere, adăugă rotindu-și ochii în jurul mesei, ce plăcere să văd că nu mi-ați uitat tabieturile: cafea turcească, fără caimac... Un zâmbet timid le
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
parcurse dintr-o singură privire, apoi îl așeză cu grijă la loc. - E din 6 iunie 1966, spuse. - A apărut și s-a distribuit acum trei zile, precizează Ghibercea. N-ați auzit nimic despre edițiile apocrife ale Sdnteii? Pantazi luă scobitoarea, o rupse în bucățele și începu s-o mestece încet, concentrat. - De doi ani verific identitatea și cercetez dosarele lucrătorilor de la uzinele pe care le cunoașteți. Nu prea am timp de altceva... Evident, am auzit și eu multe, ca toată lumea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
verific identitatea și cercetez dosarele lucrătorilor de la uzinele pe care le cunoașteți. Nu prea am timp de altceva... Evident, am auzit și eu multe, ca toată lumea. Dar nu știu nimic precis, adăugă începînd să depună, meticulos, fără grabă, fărâmele de scobitoare pe marginea farfurioarei. Ghibercea se adresă unui tânăr pe jumătate chel, cu ochelari negri, așezat la capătul mesei. - Începe d-ta, Dumitrașcu. Pantazi îl ascultă, răsfoind în același timp dosarul. După câteva minute, ridică mâna și-l întrerupse. - Ziarele acestea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Așa credem și noi, zâmbi cu înțeles Ghibercea. Și pentru că suntem siguri că n-au fost tipărite la tipografia noastră, ne întrebăm de ce au fost introduse și difuzate de vreo ambasadă. Ascultați mai departe... Pantazi scoase din buzunar o altă scobitoare și, cu capul plecat, apropiindu-și ușor pleoapele, ascultă rezultatele cercetărilor întreprinse de serviciile speciale: analiza hârtiei și a cernelii, statistica greșelilor de tipar, încercările de descifrare a codului prin care sunt transmise mesagiile. - Dar de unde știm că sunt trimise
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
noastre acestea, considerabile, de a tipări și a distribui în toată țara câteva mii de exemplare apocrife? vorbi Ghibercea. Pentru că, o să vedeți, mai sunt și alte elemente. Ascultați mai departe. Pantazi își rezemă coatele de birou și, sugând discret vârful scobitoarei, ascultă. - Ce e cu pelerina lui Zevedei? întrebă deodată. L-am cunoscut și eu pe vremuri... La semnul lui Ghibercea, Năstase deschise dosarul din fața lui și citi câteva fraze, în timp ce pe ecran apăruse Zevedei ieșind radios din alimentara Mătăsari și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de la Fabrica de Cerneală, procesul subdirectorului Muzeului Armatei, supravegherea tipografiei și a distribuției ziarului. I-am întîlnit peste tot. Și, foarte probabil, au utilizat și ei calculatoarele electronice... Fără nici un rezultat. - Și totuși, începu Pantazi mestecând calm un rest de scobitoare, totuși, afacerea nu poate fi decât internațională. Noi suntem o țară mică, și dușmanii noștri interni au fost demult anihilați sau reduși la neputință. Este imposibil de închipuit că, sub ochii noștri, s-a putut organiza în ultimele trei, patru
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
fost anchetați și ei. Nu par suspecți, în aparență, de bună-credință; dar, evident, vorbesc în dreapta și în stânga, și vrând, nevrând, fac publicitate... S-a aflat acum în toate orașele de provincie. - Așa am aflat și eu, spuse Pantazi rupând meticulos scobitoarea. Unii se amuză, alții se bucură. Spun: iată că se pot face acte de sabotaj, și Securitatea nu izbutește să dea de urma autorilor. - Asta e partea cea mai gravă a afacerii, interveni Ghibercea. Publicitatea. E greu de știut câți
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
prelungește. - Cred că am spus esențialul, încheie inspectorul după ce mai răsfoi o dată dosarul. Pantazi își băgă automat degetele în buzunarul de sus al hainei, dar căută zadarnic. Câteva clipe în urmă, Ghibercea îi întinse un tub de celofan plin cu scobitori. Surprinse același gest la alți patru, și zâmbi. - Mulțumesc, spuse Pantazi. Mă bucur să văd că nu mi-ați uitat ticurile și tabieturile... Aș vrea totuși să ne reîntoarcem o clipă la principalii suspecți: Pantelimon, Zevedei și dra Irineu. Dacă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
trei, dacă numărăm și pe Ulieru... - În ceea ce privește pe Zevedei, interveni Ghibercea, ar fi totuși un indiciu. Și expuse ipoteza lui: purtarea lui Zevedei nu se poate explica decât presupunând că a pierdut legătura. Pantazi îl ascultă atent sugând la răstimpuri scobitoarea. - Foarte interesantă ipoteza d-tale. Dar mă întreb dacă nu cumva ne-au atras de la început în cursă, momindu-ne cu piste fictive - pelerina lui Zevedei, explozia de la Fabrica de Cerneală, neregulile de la Muzeul Armatei, și poate mai sunt și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
văzu așezîndu-se, grăbi pasul și câteva clipe în urmă dispăru. - Îmi pare bine că am, în sfârșit, prilejul să te întîlnesc, spuse Pantazi, și chiar aici, sub tei... N-am mai trecut pe aici de trei ani, adăugă scoțând o scobitoare din buzunar și începînd s-o răsucească ușor între degete. Voiam să te felicit, și să te întreb: când au descifrat codul? câte zile înainte de a-i comunica descoperirea lui Năstase? Pantelimon se întoarse brusc, cu tot corpul și-l
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
întoarse brusc, cu tot corpul și-l privi surprins. - Dar nu l-am descifrat! S-au făcut toate calculele posibile, mi-a spus tovarășul Năstase, dar fără nici un rezultat. Pantazi îl cercetă câteva clipe în tăcere, începînd să rupă, meticulos, scobitoarea. - Să nu te sperii văzîndu-mă că sug scobitorile, le rup în bucățele și le mînjolesc. Ticul acesta - recunosc, detestabil - este prețul pe care îl plătesc și acum, cinci ani după ce m-am lăsat de fumat... Îți spuneam deci, continuă cu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
surprins. - Dar nu l-am descifrat! S-au făcut toate calculele posibile, mi-a spus tovarășul Năstase, dar fără nici un rezultat. Pantazi îl cercetă câteva clipe în tăcere, începînd să rupă, meticulos, scobitoarea. - Să nu te sperii văzîndu-mă că sug scobitorile, le rup în bucățele și le mînjolesc. Ticul acesta - recunosc, detestabil - este prețul pe care îl plătesc și acum, cinci ani după ce m-am lăsat de fumat... Îți spuneam deci, continuă cu o voce mai gravă, sunt curios să știu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]