493 matches
-
ca să zboare creierii cuiva, căci odată a încercat să mi-i zboare chiar mie. Da, cîteodată îl apucă pandaliile, ceva de speriat! Vedeți despicătura asta, domnule? își, scoțîndu-și pălăria, își dădu la o parte șuvițele de păr și dezvălui o scobitură adîncă în creștet, care nu vădea însă prin nimic c-ar fi fost vreodată o rană). Ei bine, domnule, căpitanul o să vă spună cum de-a ajuns gaura asta în capul meu, căci știe perfect. Ă Ba, nu știu deloc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cele care vorbesc despre ele. Umerii care se deschid de drag Gâtul și umerii sunt foarte sensibili și foarte încărcați afectiv. Îi îngăduim unui prieten mai jucăuș să ne sărute mâna și ne amuzăm împreună cu el. În schimb, gâtul și scobitura umărului sunt rezervate mângâierilor și sărutărilor afectuoase. Atunci când mâinile noastre ajung în acele zone, întotdeauna exprimă multă căldură. Priviți acest gest: În el se oglindește toată tandrețea persoanei care, de exemplu, privește depărtarea unui tren, ținându-și mâna pe inimă
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
de mare deschidere, datorată unei micromâncărimi care traduce o dorință reală de deschidere afectivă. În imaginea din stânga, Syner simte dorința de a se deschide mai mult, fără a ști prea bine cum să procedeze. Simte mâncărime... și mâncărimea e în scobitura cotului. Aici contează micromâncărimea, nu brațul (fapt perfect logic); „locul care mănâncă” este semnificativ. În imaginea din dreapta, citim și mai multă empatie la Syner și Syna. Mișcarea simetrică a capetelor este ceea ce ne permite să percepem această diferență. Atunci când observăm
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
levănțicii, o plantă mediteraneeană, care preferă bineînțeles soarele puternic. Veți alege, prin urmare, un loc foarte bine expus la soare pentru a vă planta firele de lavandă. Iar dacă terenul are un sol greu, veți pune nisip grunjos pe fundul scobiturii înainte de a îngropa partea de sus a rădăcinii. Plantați firele de lavandă de preferință primăvara, când nu trebuie să vă mai temeți de îngheț, lăsând un spațiu de 50 de centimetri între plante. Răsadurile cumpărate în ghivece vor trebui „îmbrăcate
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
alungând parcă o vedenie. Apoi se aplecă și, deja cu autoritate de adult, pipăi bustul acela murdar de pământ, pântecele acela rotund, îngreunat cu o viață. Ea rămase nemișcată, chircită lângă focul zdravăn pe care el îl aprinsese într-o scobitură a malului povârnit. Două găleți umplute cu apă se încălzeau atârnate deasupra flăcărilor. Nikolai muncea, așa cum ar fi făcut-o la construcția unei case sau la fierărie. Gesturi precise, sigure. Gândurile care se ciocneau în capul lui n-aveau nici o
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de sub calul ucis. Iar la Dolșanka, cu mult înainte de venirea bolșevicilor, zilele aveau lungimea aspră a muncilor câmpului, duritatea trunchiurilor groase sub fierăstrău, gustul pâinii scump câștigate. Din fericirea de odinioară rămâneau doar câteva răsărituri de soare, izvorul răcoros din scobitura unei vâlcele, într-o zi de seceriș, în arșița verii, drumul sub șfichiul ultimului viscol. La fel ca acum. La fel ca întotdeauna... Neștiind dacă trebuia să se bucure sau să se întristeze de cât de rară era acea fericire
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
căscă satisfăcut, trăgând în piept aerul umed al serii de mai și se așeză la loc imediat, apoi se prăbuși într-o parte, ținând încă între arătător și degetul mare câteva fire de tutun și având în colțul sprâncenei o scobitură care se umplea rapid de sânge. Pavel se aruncă la pământ, crezând că era vreun trăgător pitit pe undeva. Dar, după ce se uită la rană, recunoscu acțiunea unei schije rătăcite, unul din acele capete de metal care veneau nu se
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de alungire a tendoanelor și a mușchilor periarticulari, de scădere a unei tensiuni intradiscale. Sistemele prin intermediul cărora se efectuează tracțiunile sunt: corsete toracale sau lombare, căpăstrul - sistem de curele care trec pe sub bărbie (pentru cap) -, dispozitive de sprijin aplicate în scobitura poplitee sau subaxilară, chingi pentru glezne. Sugestii metodice: utilizarea acestui procedeu terapeutic impune stabilirea obiectivelor, a sistemului de acționare prin intermediul acestor aparate, instalarea pacientului, reglarea aparatului și a intensității forței de acționare, cunoașterea pacientului, în special aspecte legate de nivelul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
parțial, prin efectuarea mișcării sub rezistență la un alt nivel. Astfel, pentru reeducarea mișcării de flexie a piciorului, se execută flexia sub rezistență a genunchiului sau a șoldului (Robănescu, 2001). PICIOR „ÎN GRIFĂ” - Diformitate caracterizată prin picior excesiv de arcuit, încât scobitura piciorului este anormal de înaltă. Cauza este necunoscută, dar diformitatea poate apărea ca urmare a unui dezechilibru între mușchii flexori ai degetelor piciorului și mușchii extensori scurți ai acestora. Fenomenul poate fi și urmarea unor afecțiuni neuromusculare - de exemplu, ataxia
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
au fost descoperiți și noaptea și-a mutat puii în șopron. - Dar cum putea intra acolo, dacă era închis?Prin cotețul lui Oscar, care este lângă șopron. Mătușa a ajuns la peretele șopronului și l-a găurit, iar prin acea scobitură și-a mutat puii unul câte unul, îi ridica de blăniță, cu dinții, așa cum își mută animalele puii. - Dar cum a lăsat-o Oscar? - E și mama lui!... A doua zi omul i-a căutat mult până a dat de
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
convingerea că decedatul supraviețuiește morții în mormânt. Infantilisme cretine! Romanii, săraci cu duhul cum sunt, se comportă precum găinile și ciugulesc tot ce le aruncă celelalte civilizații. Se uită din nou la măștile-portret fixate deasupra busturilor, amplasate în câte o scobitură mică ascuțită ca un templu. Sub ele, inscripțiile amintesc numele, demnitățile și realizările deceda tului. Urmărește intrigat cu degetul liniile de vopsea care-i leagă unii de alții. Face câțiva pași înapoi și înțelege. Este un fel de arbore genealogic
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
care am fost eu, spuse Moff. Copacul gazdă era sufocat până murea, continuă el, apoi se descompunea cu ajutorul unor armate de insecte, ciuperci și bacterii, iar tot ce rămânea din el era un trunchi uscat. — Rezultatul, spuse Moff, este această scobitură, un bungalow confortabil pentru rozătoare, reptile, lilieci și, aparent, pentru locuitorii pădurii tropicale. Se uită În sus și fluieră. —E superb. Am scris câteva articole despre frunzișul pădurilor tropicale. Scopul meu e să public Într-o zi ceva În revista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
comandantului dușman. O secundă îi fu de ajuns ca să-i distingă ochii îmbătați de masacru și să-i audă strigătul de furie. Pentru a nu fi azvârlit de pe cal, trebui să se arunce în iarbă, rostogolindu-se într-o mică scobitură de pământ, aflată la adăpostul unei zade, în vreme ce hunul, urmat de alți cavaleri, se ducea mai departe, dincolo de linia primilor copaci. Se ridică imediat după trecerea lor și nu-i trebui decât o ocheadă ca să constate că oamenii lui fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Scutură din cap dezaprobator. — Chiar m-ai obosit. Cine te crezi? Nu face prea tare pe cocoșelul, că eu pe ofițerașii ca tine îi halesc dintr-o îmbucătură, ai înțeles? Dând înapoi în cercul bagauzilor, Metronius se împiedică într-o scobitură din pământ și căzu pe spate, în râsetele tuturor. în acel moment se auzi vocea lui Ambarrus: — Gata, ajunge, Milone. Omul cu sabia se întoarse către căpetenia sa: — Soldatul ăsta își dă prea multe aere, Ambarrus. După mine... Nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
întoarcă pe urmă pe o parte și să revină la poziția de mai înainte, însă ea, cu un mic geamăt, se strânse și mai tare în el, se lipi ușor de trupul lui și își potrivi capul, sprijinindu-l în scobitura umărului său, încât, pentru o clipă, el bănui că era trează. Acum nu și-ar mai fi putut schimba poziția fără să o trezească. își sprijini mâna pe umărul ei și rămase așa: privind stelele ce pulsau prin despărțiturile acoperișului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
făceau nimic, dar se gândeau la asta tot timpul. Jina s-a simțit ușurată când a descoperit că și Zach ura ferma. În noaptea nunții, în camera de copil a lui Zach, bărbatul a sărutat-o pe gât și în scobiturile întunecate de sub fiecare sân. Ea și mușcat buzele ca să nu țipe. Uneori sunt minus șase grade până-n aprilie, a spus Zach. Îți faci planuri de vacanță, apoi te trezești că tractorul are nevoie de-o curea de transmisie nouă sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
făcuse pielea de găină pe brațe cu toate că vânticelul care bătea era cald. Drew s-a întors către Mary. Aproape întotdeauna vedem câte-o căprioară sau vreun elan, lupi și urși dacă avem noroc. Rareori, Cal Shroeder iese și el din scobitura lui. Oamenii sunt cele mai sălbatice creaturi din câte există în canion. Charlie a prins viață. Da ? Există o cărare în Black Canyon. Întotdeauna îi avertizez pe oameni să n-o ia pe-acolo, a spus Drew. La capătul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
unde avionul pe care-l auzise mai devreme sau un altul ar fi putut s-o repereze. Sus, sus, sus, palmele îi erau despicate de granitul zidului, iar sângele cald era binevenit. Jina și-a îndesat degetele de la picioare în scobiturile stâncii și s-a săltat în sus. După o vreme, cu degetele numai bătături, abia mai reușind să se deplaseze, s-a oprit și s-a uitat în sus. Când a trecut de primul vârf, nu mai avea noțiunea timpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
o cavitate neagră. Silueta Învăluită În palton alb se va transforma chiar sub ochii mei, bombîndu-se exagerat la lumina străzii și apoi se va topi În Întuneric... MÎinile și picioarele vor dispărea și ele, rămînd În urmă-i doar o scobitură adîncă ca o groapă fără fund... Aveam impresia că În loc de pantofi poartă mațe de pește Înghețat. Dar să mai așteptăm vreo jumătate de oră. Dacă așteptările Îmi vor fi Îndreptățite - și n-au nici un motiv să nu fie -, Își va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
din clipă-n clipă. Pentru prima oară treceam de ușa acelei camere... l-am văzut patul alb Încă răvășit după o noapte de somn... și adîncitura pe care o lăsase În așternut, l-am simțit parfumul, deși aveam nasul Înfundat. Scobitura se Întindea dinspre centru.... ușor, Înspre perete... un recipient pentru somnul meu... membrana purpurie dintre degetele răsfirate ale broaștei... — Îmi pare rău. Oricum, harta pe care am desenat-o eu a fost prea simplă În comparație cu realitatea... — Nu e bine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
femeii. Am privit-o fix pe femeie. Nu-mi dezlipeam ochii cu nici un chip. Încercam să-i scot cu forța privirile prin acea parte a părului care-i cădea ușor pește față. Mi-am potrivit, În secret, respirația cu pîlpîierea scobiturii din dosul genunchilor ei ce se Întindeau și se adunau ușor, o dată cu mișcarea lină a picioarelor de sub fusta foarte scurtă. În același timp, Îmi țineam urechile ciulite la perete. Fremătam la gîndul că, deranjat de gelozie, el va scăpa ibricul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
moartea preotesei nici măcar atunci când Valerius sări peste balustradă, intră în pulvinar și se repezi la el. Vitellius căzu de pe tricliniu. Nu apucă să se întrebe de ce nimeni nu-l oprea pe nebunul acela; simți mâinile lui Valerius în jurul gâtului, căutând scobitura traheii, apăsând. Simți cum gâtul îi ia foc; prin fața ochilor i se perindau lumini orbitoare. Înțelese că avea să moară și încercă să se apere. Fu salvat. Se rostogoli, respirând cu mare greutate, în timp ce Valerius, ajutat de cine știe ce zeu, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
sugruma cu plăcere, Valerius. Știi de ce? Cu o mișcare bruscă, Valerius se eliberă din strânsoare. — Nu așa sugrumi un om, zise disprețuitor. Vrei să-ți arăt eu cum? Îl apucă pe instructor de gât și apăsă cu degetele mari în scobitura traheii. I se păru că-l sugrumă pe Vitellius; cuprins de furie, i se păru că-l vede pe imperator cu ochii măriți de groază, gâfâind înspăimântat. — Așa se face! strigă. Toți instructorii și gladiatorii se opriseră și se uitau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și așa mai departe. Ah, da, era ziua din săptămână în care trebuia să se spele în spatele urechilor și pe gât. În fiecare dimineață, acorda atenție altei părți problematice a corpului său. Astfel, în cele șapte zile, fiecare pliu și scobitură greu-de-ținut-minte era spălată cum se cuvine, în ciuda raționalizării apei. Bineînțeles, pe față se spăla în fiecare zi. Dar tocmai pe când se pregătea să se săpunească bine, își aminti de popota armatei, cu barul său cel bine-aprovizionat, unde savura un whisky
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Hei, dacă ați fi acum aici, soră mamă fiică iubită (nepoată, mătușica, bunicuță), poate că am putea să discutăm puțin și să ne îmbrățișăm - nimic necurat Doar giugiuleală. Poate că mă vei lăsa să-mi pun fața mea mare în scobitura delicată dintre omoplații tăi. Crede-mă că ăsta e singurul lucru pe care îl am în minte. Te știu o ființă pură. Sunt sigur că nu bei, nu fumezi și nici nu prea umbli creanga Greșesc? Asta-mi place la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]