200 matches
-
lungul secolelor. Bibliografie. Ediția corpusului în PG 3 (textul ediției B. Cordier, Anvers, 1643, cu traducere latină; numeroase greșeli de tipar); la coloanele din PG se fac trimiteri în mod tradițional cînd se dau citate (în PG 4 se găsesc scoliile atribuite lui Maxim Mărturisitorul și diferite analize consacrate lui Dionisie). Acum există o nouă ediție critică: Corpus Dionysiacum, W. de Gruyter, Berlin, New York: I [Numele divine], ed. B.R. Suchla (PTS 33), 1990; II [celelalte tratate și scrisorile] ed. G. Heil
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
imediat atenția tuturor cu învățătura sa. Data morții sale nu e sigură: potrivit unor vechi mărturii, ar fi murit în 451, cînd a avut loc un miracol la Ierusalim. Hesychius face parte dintre sfinții Bisericii grecești. El este, probabil, autorul Scoliilor la Psalmi care au fost publicate în 1746 sub numele lui Atanasie, însă nu-i aparțin episcopului de Alexandria (cf. pp. 000-000). După cum rezultă din titlu, opera e constituită dintr-o culegere de scolii, în acest caz foarte scurte, în
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Bisericii grecești. El este, probabil, autorul Scoliilor la Psalmi care au fost publicate în 1746 sub numele lui Atanasie, însă nu-i aparțin episcopului de Alexandria (cf. pp. 000-000). După cum rezultă din titlu, opera e constituită dintr-o culegere de scolii, în acest caz foarte scurte, în general sub forma unor glose pe marginea textului, alcătuite adesea din puține cuvinte, prin care este explicată o expresie ori este parafrazat un verset, și care au drept scop nu atît exegeza propriu-zisă, cît
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
reduse, în cazul lui Origen și întîlnit și la Ieronim) se explică dacă ne gîndim că acest comentariu al lui Hesychius este destinat liturghiei. Comentariul poate fi completat într-o fază ulterioară prin folosirea materialului extras din Catenarii. Există și Scolii la Psalmi, care apar în Catenariile publicate de Corderius în 1642, însă nu par să fie scrise de Hesychius, după cum nu este autentic un Comentariu la Psalmi redactat sub formă de scolii (Commentarius brevis), deoarece autorul textului e influențat de
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
prin folosirea materialului extras din Catenarii. Există și Scolii la Psalmi, care apar în Catenariile publicate de Corderius în 1642, însă nu par să fie scrise de Hesychius, după cum nu este autentic un Comentariu la Psalmi redactat sub formă de scolii (Commentarius brevis), deoarece autorul textului e influențat de exegeza antiohiană. Hesychius a compus și comentarii ale cărților profeților: a comentat Isaia, Daniel, Iezechiel și cei doisprezece Profeți Minori. S-au păstrat Comentariul la Isaia și scolii la celelalte comentarii în
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
redactat sub formă de scolii (Commentarius brevis), deoarece autorul textului e influențat de exegeza antiohiană. Hesychius a compus și comentarii ale cărților profeților: a comentat Isaia, Daniel, Iezechiel și cei doisprezece Profeți Minori. S-au păstrat Comentariul la Isaia și scolii la celelalte comentarii în manuscrisele catenare (mai numeroase sînt scoliile la Comentariul la Profeții Minori). Titlul prologului la întreaga operă exegetică a lui Hesychius dedicată profeților este interesant întrucît ne informează în privința modului cum lucra autorul: împărțire în stihuri (Sticheròn
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
e influențat de exegeza antiohiană. Hesychius a compus și comentarii ale cărților profeților: a comentat Isaia, Daniel, Iezechiel și cei doisprezece Profeți Minori. S-au păstrat Comentariul la Isaia și scolii la celelalte comentarii în manuscrisele catenare (mai numeroase sînt scoliile la Comentariul la Profeții Minori). Titlul prologului la întreaga operă exegetică a lui Hesychius dedicată profeților este interesant întrucît ne informează în privința modului cum lucra autorul: împărțire în stihuri (Sticheròn) a celor doisprezece profeți, a lui Isaia și a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
chiar de către Hesychius, altfel decît este el împărțit acum în Septuaginta, și că pe marginea textului existau glose explicative pentru pasajele complicate. Fiecare pericopă era precedată de un „capitol” sau „sumar” ce expunea pe scurt subiectul pericopei în discuție. Alte scolii ale lui Hesychius, consacrate unui număr de 13 cîntări din Vechiul și Noul Testament, s-au păstrat într-un catenar care conține cîntări biblice. Scoliile lui Hesychius sînt interesante și pentru că reflectă tipicul liturghiei în Biserica din Ierusalim. A ajuns pînă
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
era precedată de un „capitol” sau „sumar” ce expunea pe scurt subiectul pericopei în discuție. Alte scolii ale lui Hesychius, consacrate unui număr de 13 cîntări din Vechiul și Noul Testament, s-au păstrat într-un catenar care conține cîntări biblice. Scoliile lui Hesychius sînt interesante și pentru că reflectă tipicul liturghiei în Biserica din Ierusalim. A ajuns pînă la noi, tradus în latină, un amplu Comentariu la Levitic care pare să fi fost compus în anii 430-450, la Ierusalim sau în împrejurimile
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și, în ansamblu, constituie dovada unui interes accentuat pentru conținutul moral al cărții. Există și fragmente de exegeză ale primului capitol din Matei, însă mai amplu și cu un conținut mai bogat este Comentariul la Evanghelia după Ioan, alcătuit din scolii care s-au păstrat în Catenarii. Acesta se prezintă ca un comentariu aproape complet și pare să fie o solidă lucrare de exegeză. Ammonius a examinat și explicațiile pe care le considera greșite și a încercat să stabilească conținutul dogmatic
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
poate doar în școala antiohiană); în exegeza textului biblic, sînt lăsate deoparte problemele cu caracter filologic și istoric. Bibliografie. Pentru o primă informare, R. Devreesse, Chaînes exégétiques grecques, DBS I, 1084 și urm.; S. Leanza, „L’esegesi biblica cristiana antica: scolii e catene”, în ***, Esegesi, Parafrasi e Compilazione in età tardoantica, Atti del Terzo Convegno di Studi Tardoantichi, D’Auria, Napoli, 1995, pp. 209-227. 5. Procopius din Gaza Gaza, oraș din Siria, a cunoscut o relativă înflorire care s-a reflectat
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de peste trei decenii, învățătorul Dumitru Bârgăoanu a vegheat asupra multor generații de elevi cu dragoste părintească. Foștii elevi îi păstrează gânduri de dragoste, respect și recunoștință. Gheorghe Gălățanu-Profesor de matematică la școala cu clasele I-VIII și director coordonator al scolii din Oncești între anii (1982-2003) (născut la 4 aprilie 1946, în comuna Lozinca, jud. Bacău), Un fapt consemnat la această pagină nu poate fi de prisos! Întâmplarea și curiozități profesionale m-au condus să asist cândva, la furia directorului Gheorghe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dispunerea textelor; capacitatea de cuprindere mai mare a favorizat regruparea textelor în corpus-uri; diviziunile tradiționale care corespundeau repartiției în suluri au fost modificate; în sfîrșit, așezarea în pagină a textului cu patru margini a permis dezvoltarea comentariilor și a scoliilor. Drepturile de autor și de editor erau necunoscute în Antichitate. Orice scriitor putea să încredințeze simultan reproducerea textului său mai multor editori. Orice posesor al unei cărți putea să o dea la recopiat cum dorea și chiar să facă adăugiri
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de literatură încadrează activitatea literară și e guvernată de legile sociale ale invidiei. În al doilea rând, e de remarcat că rivalitatea devine aici resortul unic al oricărei imitații sociale. Pentru Spinoza nu există alt motor al mobilizării mimetice. În Scolia la definiția 33, filosoful respinge distincția între o imitație simplă (cel care își trage mâna pentru că l-a văzut pe altul arzându-se) și o imitație prin concurență (animată de idealuri etice, de rațiuni utilitare sau de plăcere). Odată ce reduce
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Studiul compoziției pentru sculptură și conduc lucrările de diplomă ale studenților care își finalizează studiile în anul universitar 1989-1990. Mai 1990, Iași Cronologie 1937 S-a născut la 26 februarie 1937, în orașul Huși, judetul Vaslui; 1950 1955 Frecventeaza cursurile Scolii medii de Arte Plastice din Iași; 1955 Urmează Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu”, Facultatea de Arte decorative Secția ceramică, din București, la clasa profesorilor Mac Constantinescu și Zoe Băicoianu; 1959 Debutează la București, cu un panou monumental figurativ, realizat
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
didactice, dotarea cu echipament performant și utilizarea lui corectă. „Adaptând treptat metodele traditionale de învătământ la noile tehnologii, vom asigura o mai mare calitate a educatiei si vom creste nivelul de competente pe care tânăra generatie îl câstigă de pe băncile scolii”, afirma Stefan Morcov, Line of Business Senior Director în cadrul SIVECO Romania. „Încercăm să intelegem si să asimilăm schimbările care se produc în actualul sistem educational pentru a fi cât mai aproape de posibilitătile, dorintele si asteptările celor implicati în proces. Consultând
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
de toată înțelegerea și sprijinul domnului dir.adj. Mugur Andronic, la care adăugăm cercetarea fondului documentar al Bibliotecii „I.Gh.Sbierea”, la care am ajuns prin bunovoința doamnei Țan Vera . Alte documente și informații le-am găsit în arhiva primăriei Vama, a Scolii generale „Iorgu G. Toma”, a Ocolului Silvic, în mărturiile “oamenilor buni și bătrâni” pe care i-am numit arhiva vie a satului . Unele însemnări și cărți ne-au fost puse la dispoziție de domnul învățător pensionar Viorel Lucan și de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la cele dumnezeiești și-l face părtaș de ele, viețuire întărită în deprinderea sfântă a acestora, înălțată în chip sfânt de naș (primitor) în chip dumnezeiesc”<footnote Sfântul Dionisie Areopagitul, Despre ierarhia bisericească, VII, 11, în vol. Opere complete și scoliile Sfântului Maxim Mărturisitorul, Traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Stăniloae, Editura Paideia, București, 1996, p. 101. Sfântul Dionisie aici relevă faptul că unii râdeau și atunci de botezul pruncilor, menționând că e eronat ca alții să se lepede de
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
numără și o operă de mici dimensiuni care în trecut purtase titlul de Comentarii pe marginea unor pasaje din Evanghelii (Adnotationes ad quedam Evangeliorum loca), dar ulterior a fost intitulată Scurtă prezentare a Evangheliilor. E vorba de o culegere de scolii pe marginea unor pasaje din Evanghelie, alcătuită fără acuratețe formală, prin care se spune în repetate rânduri, fără multă originalitate, că textul sacru are două semnificații, una literală și alta alegorică. Mai importantă este Disputa dintre Arnobiu catolicul și Serapion
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
mărturisirea credinței în Domnul Isus Cristos, generat în mod divin ca Logos de către Dumnezeu înaintea vremurilor și născut de o femeie după trup la sfârșitul vremurilor. Scrierea e dovada unei doctrine mature și sigure și a unei expresii pe măsură. Scoliile privitoare la întruparea Unului-născut există doar fragmentar în grecește, însă avem vechea traducere în latină a lui Marius Mercator, o versiune armeană și una siriană. E vorba de o serie de chestiuni cristologice a căror examinare începe cu o explicație
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
zwischen den beiden ephesinischen Konzilien: ZKG 67 (1955/1956), 252-287. Cristo è uno: G.M. de Durand, SChr 97, cit., 302-514; trad. it.: Perché Cristo è uno, a c. di L. Leone (Coll. di testi patristici 37), Città Nuova, Roma 1983. Scolii sull’incarnazione dell’unigenito: ACO I, 5, 1, pp. 219-231 (fragmentele grecești); ACO I, 5, 1, pp. 184-215 (trad. latina de Marius Mercator); F.CConybeare, The Armenian Version of Revelation and Cyril of Alexandria’s Scholia on the Incarnation and
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
comentariul epistolei către Romani a devenit în bună parte accesibil după publicarea unor noi fragmente catenare de către K. Staab (avem comentariul la 1, 5-2, 5; 5, 12-15, 32). Totodată, tot în catene s-au găsit numeroase fragmente privitoare la Facere, scolii despre Ieșire 26, 35, despre Psalmul 1 și despre profeții minori. Exegeza lui Ghenadie continuă linia analizei literale antiohiene; se observă cu claritate acest lucru când e vorba de textele pe care analiza clasică de tip alexandrin le alegorizează, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
fragmente citate în Contra gramaticului nelegiuit a lui Sever de Antiohia. A mai scris și un tratat Contra lui Sever din care s-a păstrat un fragment citat la al șaselea conciliu ecumenic (787). Totodată, a fost primul autor al unor scolii la corpusul scrierilor lui Pseudo Dionisie Areopagitul; mai târziu, în secolul al XII-lea, au fost amestecate cu cele ale lui Maxim Mărturisitorul, însă o traducere siriană a lui Dionisie, însoțită de majoritatea scoliilor lui Ioan (efectuată nu mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a fost primul autor al unor scolii la corpusul scrierilor lui Pseudo Dionisie Areopagitul; mai târziu, în secolul al XII-lea, au fost amestecate cu cele ale lui Maxim Mărturisitorul, însă o traducere siriană a lui Dionisie, însoțită de majoritatea scoliilor lui Ioan (efectuată nu mai târziu de secolul al VIII-lea) ne permite să le identificăm. Bibliografie. Pentru texte cf. indicațiile din CPG III, n. 6850-6852. Scoliile la Dionisie se găsesc în PG 4, 15-432; 527-576; cf. H. Urs von
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Maxim Mărturisitorul, însă o traducere siriană a lui Dionisie, însoțită de majoritatea scoliilor lui Ioan (efectuată nu mai târziu de secolul al VIII-lea) ne permite să le identificăm. Bibliografie. Pentru texte cf. indicațiile din CPG III, n. 6850-6852. Scoliile la Dionisie se găsesc în PG 4, 15-432; 527-576; cf. H. Urs von Balthasar, Liturgia cosmica. L’immagine dell’universo in Massimo il Confessore, trad. it. AVE, Roma 1976. 20. Ioan din Cezareea În ciuda progreselor făcute în ultimele decenii, cunoștințele
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]