368 matches
-
grec, că d-sa însuși pronunță încă azi limba românească peltic ca orice grec. Ziarul francez susține acum că actualul ministru de interne e de origină italiană, ba chiar că e străvechi în țară. Până la probă negăm toate poveștile astea, scornite în favorul unui om pentru care a pretinde că e român s-a dovedit a fi un lucru mai mult profitabil decât adevărat. Nu oprim pe nimeni de-a fi ori de-a se pretinde român. Răul e însă că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Pe când însă lucrurile iau această față pacinică, încît însuși baronul de Salzberg, însărcinat cu gerarea afacerilor legațiunii imperiale, și-a esprimat convingerea că comisia mixtă de graniță va rezolva cestiunea spre mulțumirea amânduror părților, ziarele ungurești din provincie urmează a scorni știri alarmante. Astfel foaia "Magyarorszag " din Chesdi-oșorhei spune că un regiment de soldați sub comanda unui colonel a irupt din România în Transilvania. Regimentul a ocupat 3000 de pogoane de codru și au tăiat arbori în valoare de un milion
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adecă pricina cu lumânarea ca și comites missi, judecătorii pribegi ai vechilor noastre domnii, ce erau trimiși în lungul și-n latul țării să judece procesele dintre oameni și, fiindcă nu găseau nicăiri certe și gâlceavă, ci pretutindene bună pace, scorneau zurba între creștini, ca să le treacă de urât, să aibă ce judeca și să câștige bani de ciubote (precum se numeau pe atunci taxele judecătorești) adecă plată pentru alergătură. În mod febril ne caută pricină de vorbă. Astfel în revista
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mulțumește cu atât. Neținând seamă că știrile ce le-am reprodus le datoream unei prietene a guvernului roșu și a d-lui I. Brătianu îndeosebi, gazetei "Neue freie Presse", ar vrea să-și dea aerul că noi le-am fi scornit, precum am scornit "bandele bulgare de la 1868". Dați-ne voie. Bandele bulgare au existat foarte frumos, au fost protejate de d. Brătianu și, daca le-ar fi ținut curelele, ar fi pus de pe atunci chestia Orientului în mișcare. Aceasta n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Neținând seamă că știrile ce le-am reprodus le datoream unei prietene a guvernului roșu și a d-lui I. Brătianu îndeosebi, gazetei "Neue freie Presse", ar vrea să-și dea aerul că noi le-am fi scornit, precum am scornit "bandele bulgare de la 1868". Dați-ne voie. Bandele bulgare au existat foarte frumos, au fost protejate de d. Brătianu și, daca le-ar fi ținut curelele, ar fi pus de pe atunci chestia Orientului în mișcare. Aceasta n-o spunem noi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cerneală roșie prin care îl însărcinează pe d. Gheorghian să-l urmeze în conducerea partidului roșu din Moldova, daca va voi să-mbrățișeze legea izraelită. E puțin întemeiată acuzarea pe care "Romînul" o face opoziției în genere, c-ar fi scornind știri false despre neînțelegeri în ministeriu, de vreme ce asemenea neînțelegeri nu pot exista pentru că nu sânt chestii mari la mijloc. Într-adevăr nu mai e pe tapet darea în judecată a oamenilor cinstiți și canonizarea scabroaselor afaceri, nici răzbelul fără zapis
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
părți a poporului românesc, ridiculizând... ce? Greutățile cu cari acesta se luptă pentru păstrarea limbei și a naționalității lui. O ultimă observație. Deși de astă dată onor. confrate de la "Presa" se ceartă cu căciula sa proprie și maltratează pe ardeleanul scornit de imaginația sa, totuși intenția de-a ne adresa invective personale e destul de evidentă pentru a ne face să declarăm că în cazuri de recidivă din partea organului Centrului vom fi siliți a recurge la mijloace mai energice de represiune în contra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
va uni oastea sa cu cea polonă la malul Dunării. Este greu de crezut că domnul Moldovei îi va da regelui liberă trecere prin Moldova, mai ales că exact în această vreme „se răspândi zvonul - nu se știe de cine scornit - că regele Albert pornește cu război nu împotriva turcilor, ci împotriva lui Ștefan palatinul și împotriva moldovenilor”, cu gândul să-l alunge pe Ștefan și să pună domn pe fratele său, Sigismund. Frederic, fratele regelui, aflând care sunt adevăratele intenții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trântească în ușa noastră, că n-ar fi rezistat unei astfel de namile și ne-ar fi păpat cât ai zice pește...! Vai de păcatele mele, leliță Leonoră, că multă minte îți mai trebuie! Cum poți crede, neta, și poți scorni una ca asta, că lupul ar încerca să intre-n casele oamenilor? Cum de-ți trec prin minte asemenea baliverne? Îmi sperii copchilul cu poveștile iestea! Ai mai auzit vreodată, să-ncerce lupul să intre-n casa omului? Nici pomeneală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
arborele genealogic lui Jimmy, căci exista o credință veche în familie cum că ar fi provenit dintr-o familie spaniolă pe nume Avila, din secolul al XIII-lea. Aveau un văr în Mexic care făcea haine de piele și care scornise respectiva poveste. Eu eram însă perfect dornic să cred în asemenea istorii norocoase despre origini. Desenam cu Jimmy pe o coală de hârtie milimetrică, pictând arborele genealogic cu cerneală roșie și cu tuș. Și mă simțeam stingher. La sfârșitul vacanței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ea, da' mi-am zis că, atunci când o să fiu în Împărăția Lui, o s-o aduc și pe ea acolo, să-L vadă, să se bucure că trăiește și mai ales... să vadă că fii-su nu e o hahaleră care scornește tot felul de lucruri. Că eu chiar știu cum e Împărăția Lui... numai că nu știu Unde e. Așa că mai bine să plec. Cred că n-o să mă întrebați de ce n-am cerut voie să merg cu unchiu-mio și cu vecinul Cleopa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
cât e tânăr acu' era trist, trist de-mi venea să plâng de mila lui. Cât despre vecinu' Cleopa măcar ăluia toată vremea-i tuna și fulgera (mai ales de când se însurase), nu mă miram de el. Ba gurile rele scorniseră că nevastă-sa, acră și nesuferită, striga la el câtu-i ziulica de mare acu' mai și înnebunise: se făcuse pâinea Lui Dumnezeu de când Îl văzuse pe profetul ăla mare murind (așa-i ziceau vecinii Regelui Meu). Dar unchi-mio?! Ce-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
merită a fi menționat cu prisosință și aportul artizanal indispensabil al factotum-ului de Pale, bețiv de forță și maistru-lăcătuș la Societatea "Arta Manuală ". "Of, Pale, Pale, mult zic Pale, ce ca'ți tu-ntre animale? Of, of...!", îi și scornise atunci Dănuț o mini-baladă, spre aducere aminte, priceputului meșter. ( G-r-r-r-a-hh! Numiți-mă Paul! le ceruse acesta amicilor, după ce stinsese singur patru mazurci. Patru votci poloneze mari, cu gheață. Faptele se petreceau odinioară, cam pe timpurile acelea când antica tavernă a
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și o rostire mai degrabă terne, dar, într-o măsură similară, prin folosirea repetată, până la fixație (sau, premoniție...?) a expresiei afirmativ-întăritoare "Să mor io-n pușcărie!" Expresie asociată, de regulă și cu formularea lapidară "Să moară mama!" Așa încât i se scornise inevitabil acestuia, pe lângă cognomenul animalier, și o nouă poreclă, la care se făcea referire, se-nțelege! numai și numai în absența sa: "Să moară mama-n pușcărie!" Avocatul și cu Dănuț se așezară pe latura dinspre ușa birtului, a mesei
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Încă. Hardacre o ignoră pe Jill și se Întoarse la Ruby: —N-ai răspuns la Întrebarea pe care ți-a pus-o Jill, spuse el tăios. Ce faci aici? Ruby se gândi la poziția ei În povestea asta. Putea să scornească ceva ca să iasă din situația asta mințind cu zâmbetul pe buze sau ar putea să-și stăpânească frica și starea de șoc În care se afla și să-i Înfrunte pe cei doi de la impunătoarea ei statură de 1 metru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Țineți-vă mâinile acasă și voi nu-i Întărâtați. Pe drum ziceți bună ziua. * * * Cu mulți ani Înainte de a fi arestat și anchetat pentru Înjunghierea unui lăudăros și rostitor de vorbe rele și ocară, Mihai Enin, cel căruia nimeni nu-i scornise poreclă, stătea cam deoparte și-i privea pe ceilalți băieți cum se jucau la zbor. Marele meșter Titel Îi lăsa, pentru câțiva mărunței, să se arunce din vârful până la cer al șirei de paie cu o parașută cusută de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
momentul trecerii Oltului de către trupele de panduri ale lui Tudor Vladimirescu, ale căror tunuri, trase de boi (așadar, care, cum se spune și în franceză) s-au răsturnat în apele învolburate, ceea ce i-a făcut pe adversari (boierimea filofanariotă) să „scornească“, după obiceiul cunoscut în toate timpurile (inclusiv astăzi), glume defăimătoare la adresa celor care le periclitau interesele. Localitatea este atestată, sub forme identice sau foarte asemănătoare cu cea actuală, începînd cu secolul al XVII-lea. Iorgu Iordan consideră numele ca fiind
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Agatirșilor idei foarte confuze. Ele spuneau că: «dincolo de Istru pământul e cuprins de albine, care împiedică pe oameni de a înainta în calea lor.» Vom vedea că Agatirșii cultivau albinele, și Tracii, auzind despre țara cea îndepărtată unde erau albine, scorniră închipuirea că țara de dincolo de Dunăre e așa de plină de albine, încât împiedică pe oameni in drumul lor. Tot astfel spuneau Sciții că la marginile țării lor către nord-răsărit «nu este cu putință, a pătrunde mai departe, nici a
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se cuvenea din riscurile și responsabilitățile făptuirii obștești. Numai o atare asumare autoeclectică a celei mai îndrăznețe și riscante poziții justifica, în mentalitatea alcătuirii sociale timpurii a Cretei minoice, și rezervarea celor mai râvnite privilegii. Așa se face că regina scorni, pentru uzul strict personal al lui Dedal, pasiunea ei aberantă pentru taurul lui Poseidon alăturat recent turmelor lui Minos. Desigur, faptul că regele nu sacrificase donatorului divin darul de preț primit din partea lui îi oferi o scuză cum nu se
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să o caracterizeze (Ion Cantacuzino - Estetica 1935). Realitatea transpusă în imagini cu ajutorul vorbelor a dat literatură. Mișcarea liniilor și atitudinea au născut dansul. Masa și jocul formelor a dat arhitectura. Din proporții armonioase s-a născut arhitectura. Îmbinarea sunetelor a scornit muzica. Pus în slujba adorației sacre, dansul s-a întovărășit cu vorba și a dat ceea ce mai tarziu trebuia să devină teatru: amestec de atitudine, mișcare și cuvânt. Apoi, viața exprimată prin mișcarea luminii, poezia imaginii a dat arta ecranului
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
chinuri : să fim trași pe roată, să fim răsuciți, să fim arși de vii !ă”154. Dacă În acest mod al promisiunilor deșarte și al adulați‑ ilor, creștinii nu au cedat, prigonitorii au recurs la chinuirea trupurilor lor, uneltind și scornind suplicii inimaginabile. Însă mucenicii i‑au Înfruntat pe acești persecutori cu forța credinței În Hristos și cu un curaj pilduitor pentru toate generațiile de creștini de pretutindeni și dintotdeauna. În Actele martirice sunt nenumărate astfel de episoade paradigmatice : „Probus zise
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
așa că ei au mers la martiriu, Îndurând felurite suplicii inimaginabil de grele. De aceea se nevoiau martirii, căci purtau În lăuntrul lor pe Hristos spre darurile cele mai Înalte (I Corinteni 12, 31) și Îndurau orice oboseală și orice suferință scornită de dușmani „nu numai o singură dată, ci pentru unii chiar și de două ori. De aceea, oricât de zeloși erau paznicii În amenințările lor, fie ele În vorbe, fie În fapte, martirii nu și‑au schimbat hotărârea pentru că «iubirea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
concretă, acesta poate fi simplu: „El iar, privind de săptămâni, / Îi cade dragă fata.” (M. Eminescu) sau propozițional: „Eu sunt medic șef și cine nu se supune indicațiilor mele în douăzeci și patru de ore îi fac ieșirea.” (P. Săculdeanu) „...Cine-au scornit urâtul / Nu-l înghiță pământul!” (Poezii populare) „Cine-au îndrăgit străinii, / Mânca-i-ar inima cânii!” (M. Eminescu) * Manifestarea relației de interdependență în planul expresieitc "Manifestarea rela]iei de interdependen]\ în planul expresiei" Marcarea identității celor două funcții sintactice principaletc
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
italienești? Eu nu vreau a hotărî, ci tăcând genia și plecarea cea mare a românilor spre a face verșuri, carea și pruncii mai tineri, despre lucrurile cele vrednice de luare aminte, ce cu neprevedere se întâmplă, deosebite verșuri cu lesnire scornind și cântând o adeverează", în V. Aaron et alii, Scrieri literare inedite (1820-1845), ediție îngrijită de Paul Cornea, Andrei Nestorescu, Petre Costinescu, Minerva, București, 1981, p. 18. 9 I. Heliade Rădulescu, Gramatică românească (1828), ediție îngrijită de Valeria Guțu Romalo
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
adevărat <ref id="20">20 Memoriile regelui Carol I al României. De un martor ocular, vol. I (1866-1869), 1992, p. 234. </ref>. Cu toate acestea, lordul se arăta neîncrezător În consilierii prințului: „afacerea fiind ceva mai mult decât o flecărie scornită la Paris sau Viena” <ref id="21">21 Ibidem. </ref>. Observăm, practic, trăsăturile clasice ale diplomației engleze: remarcăm nu doar dorința ei de a discredita „guvernul roșu” din cauza politicii sale active, ci și aluzia la menținerea statu-quo-ului. Astfel, se sugera
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]