366 matches
-
dat știrea că aș fi cerut sa fiu candidatul lor însă ei, moraliștii, n-au acceptat așa ceva. L-am căutat pe domnul Constantin Cumpănă și l-am rugat să-și întrebe colaboratoarea, pe cea care a semnat articolul, de unde a scornit o asemenea poveste. Se pare că știa ceva, întrucât mi-a spus că știe că nu-i adevărat ce s-a scris, dar n-are ce face fiindcă așa-i în politică (!). Seara am intrat peste domnul Trandafir, avea ședință
ANOTIMPUL ALEGERILOR de STELIAN PLATON în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357661_a_358990]
-
n-au urmat Evanghelia Iubirii Sale. Ba mai mult au oprit și au interzis poporului să se apropie de Iisus, acuzându-L de vrăjitorie, de impostură, de sperjur, de blasfemie, condamnându-L și judecându-L pentru greșeli închipuite, inventate sau scornite de ura lor. După ieșirea iudeilor din captivitatea babilonică liderii lor religioși erau roși de ambiția de a reface teocrația poporului „ales” al lui Iehova. Ei se pretindeau zeloși legii mozaice, literei ei, fără a o împlini practic în spirit
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
Ah, globuloșii limpezi sâni, Nemilostiv și grandios trofeu, Repuneți tunetu-n bătrâni, Presând tendențios pe decolteu. Pretutindeni vii și intrinseci, Voi două lumini rotunde-n ceață, Nu vreți să îmbătrânesc în veci Încălzindu-mi clipele de gheață. Doar dracul v-a scornit mișelul; Răsună-n mine nechezat de cal... Dar, tot aleargă caruselul Destinului viclean și amoral. Vă e rostu-mbujorat și viu, Și-n spargul nopții, moale blândețe. Copil cărunt azi, nu mă abțiu Să-mprumut din voi o tinerețe. Eram vijelie
de STELIAN PLATON în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358849_a_360178]
-
2017 Toate Articolele Autorului MI-E DOR... Mi-e dor de prispa casei mele Scluptată-n lemn și învelită-n lut, De gardul vechi, cu carii și zăbrele Și curtea largă, cea cu mărul slut. Fântâna-n umbra perjului de vară, Scornea o apă rece și senină Sub soarele ce apunea în sară, Sub cumpăna-nvelită cu șindrilă. Mi-e dor de-a mea livadă mare Cu rod mănos sub cușmă și în sân, Ce nu-i lipsea un soi din fiecare Nici
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
creste nalte, Cirezi întinse-n lung de văi cu ropot, Clopotnița ce veșnic vrea să salte Frumoase cânturi strânse-n vechiul clopot. Mi-e dor de simplitatea mea bogată Închisă în cătunul fără școală, Iubirea de răzeșii mei mă poartă Scornindu-mi amintiri ce mă răscoală. Aud cum plânge satul după mine Un bocet sfânt ce sufletul îmi frânge, Prin sânge de răzeș ce-mi curge-n vine Durerea și suspinul lui m-ajunge. Tresar în somn, mă cheamă - acasă vântul
MI-E DOR... de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359022_a_360351]
-
se puse așa pe șagă, cu năsălie : - Vere Niță, prea proptii bre, până târziu în noapte, lustruind masa crâșmei lui Dragomir răsalaltăieri, nu ? - Vorbe, vere Gheorghe, muier'ta te-aținu cu povești întortocheate, pe care numai ea știe să le scornească, ca nimeni alta. - Nu iese fum fără foc, vere Niță. - De-ar fi așa, nu dau socoteală nimănui, păi? Mai leagă-i fleanca Măriii, auzi, și nu te tot fleșcăi pe lângă ea, ba cu una, ba cu alta !?... - Ieri n-
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
fel ca Darie al lui Zaharia Stancu, cel care a colindat „desculț” prin toate colțurile lumii. Ascultându-l pe Sae din relatările fiului său, nu poți să nu-l compari cu Marin și uneori te trezești întrebându-te, cine a scornit vorba rămasă de pomină: „Pe ce te bazezi?”, ori „Să se mire proștii, d-aia!” și celebra exclamație care ascundea atâtea înțelesuri: „Ehehei...” precum și multe alte ziceri nemurite în cărți care au făcut ca autorul Moromeților să fie îndrăgit de
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
râioasă, bucuria m-a trădat ... ” Perspectiva singulară și personală este necesară în măsura în care trăirile și sinuozitățile spiritului sunt irepetabile: „Perfecțiunea Poemului tăcut e-n mine, sigiliul vrajba gurii a sporit, falnic aerul nopții dezvăluie tot ce muțenia într-un glas a scornit!”; „Merg pe apă și plâng. Sunt mersul aerului. Chiar umbra lui ... ” Pământul, ca element al cosmogoniei tradiționale, este prima formă de materie, despărțită de ape. În Evanghelia Tăcerii, citim o frumoasă și concentrată compoziție lirică despre geneză și extincție: „Pământul
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
răspunsuri vechi, supa înăcrită cu „latina e o limbă moartă, care nu servește la nimic în era noastră vecină cu starwars”. Cu ultimul SW, aș îndrăzni să adaug. La acreala asta, aceeași parte insignifiantă a mediului academic va începe să scornească, pentru a câta oară, argumente nou-nouțe despre utilitatea studierii latinei în școală. O să mai treacă două săptămâni și totul se va uita. În forma decisă de minister. De-a lungul a câțiva ani, m-am prins și eu de mai
Ministerul care ne scoate limba. Limba latină () [Corola-blog/BlogPost/338317_a_339646]
-
mai mult în profitul companiilor (străine sau nu) care operează în România. De la a condamna remunerarea capitalului până la a-i aplica niște corecții fiscale usturătoare mai e foarte puțin. Sunt sigur că mințile „luminate” scotocesc deja în cotloanele ideologice să scornească măsuri corective (de preferabil cât mai coercitive și cât mai greu de evitat). (Articol publicat pe blogul autorului)
remunerarea capitalului versus remunerarea muncii. De unde această ură împotriva capitalului și a celor care îl acumulează? () [Corola-blog/BlogPost/338836_a_340165]
-
haine, mediu - să nu uităm că un bebeluș duce aproape orice la guriță, putându-se contamina practic de oriunde). Cu ce povești ne intoxică mass-media și mediul online? Multe. Fără număr. Conspiraționiștii prosperă. Suntem intoxicați din toate direcțiile cu baliverne scornite de amatori de senzațional, care nu se obosesc să verifice datele și care doresc doar să fie în centrul atenției (atenția înseamnă trafic pe site, traficul pe site înseamnă bani încasați din publicitate): „Antibioticele sunt de vină”: nu. Poate doar
De ce ne mor copiii? Despre sindromul hemolitic uremic, dincolo de intoxicările conspiraționiste () [Corola-blog/BlogPost/338450_a_339779]
-
în apropierea vreunui firicel de apă, vad salvator sau albie mai acătării, până ce nu apucă calea prăbușirii iremediabile - cumva întârziat (și)de o pritoceală etimologică sui generis, inadecvată fără doar și poate, dar scuzabilă pentru timpurile și mințile care au scornit-o : CALIFORNIA egal CAL(i)FORN(i)A-IND, joc de cuvinte care departe de a fi tras de păr sau gratuit, ar acoperi cu semnificații credibile fizionomia reliefului și toropeala climatică în care își târă existența aceste meleaguri, cu
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]
-
care caută să ne dezbine. Diabolizarea diasporei, a „tinerilor frumoși și liberi”, a Facebook și în general a orice nu le convine lor... iată doar câteva exemple dintr-un lung șir de inamici fictivi pe care politicienii români i-au scornit. Astfel de subiecte se mai numesc și „red herring” - teme false care compensează lipsa unui mesaj de substanță și distrag atenția de la problemele reale cu care se confruntă societatea. Astfel de mesaje nu trebuie să ne (mai) facă agenda publică
Statul român și statul la coadă () [Corola-blog/BlogPost/337702_a_339031]
-
deget, Nici nu mai știu, o duci atât de bine?... Că de-i așa, mi-e ciudă și, uite chiar regret! De ce, vecină? Nu ai avea deloc motive Am un serviciu bun și soțul meu are o firmă, Nu mai scorni așa, aiurea, diverse inventive Căci, cele de mai sus, mă motivează și confirmă! Ei, chiar așa? În fine, fie precum spui Deși, oricat aș vrea, nu mă convingi deloc, Și menajera-n casă, eu cred că sigur nu-i cum
VECINELE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 615 din 06 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343787_a_345116]
-
permanentă neliniște creatoare, dar și a unui vânător sau soldat dornic să distrugă răul din societate și chiar a unui înger protector, ce deschide căile cerului, ale armoniei și nemuririi: „Poate este un înger cel ce deschide/cerul spre căile scornite pe pământ.” (Un cal) Deși este trist și singur în labirint, neînțeles de cei din jur, poetul nu este un învins, ci speră în salvarea lui și a lumii în care trăiește prin visare, idee și creație: „Nu vei putea
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
-
gândul/ pieritor/ iert/ neștiința/ ce/ crescuse/ printre/ ierburi". Neliniștea, bine camuflată, ar putea constitui paradoxalul liant caracteristic textelor din carte, nelipsite de impresionanta rezonanță a lacrimilor. "Iubirea de femeie" ia adevărate proporții alchimizante: "mă mint/ că te-aș putea pierde/ scornind mă alint/ spre o altă latură/ a ceasului ciobit/ neliniști/ prin întunericul/ plăsmuit/ umplu/ pahare de secunde/ în așteptarea/ momentului/ iertării/ nu te pot pierde/ ca parte din mine". Dragostea e nelipsită dintre fundamente, procesul creației situându-se la un
DEZMĂRGINIRI DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379137_a_380466]
-
Marinescu (rusă), Iozefina Cernica (profesoara mea de matematică, o femeie excepțională, care m-a inclus în volumul «Profesori și elevi matematicieni ai Liceului ««D. Cantemir»»»), pentru a ajunge, inevitabil, la muzică. Ei bine, amîndoi îndrăgisem muzica grație pasionatului dascăl Anton Scornea, o persoană considerată de unii excentică (ce mă mai chinuia cu participarea la cor!), dar care ulterior a ajuns președintele Sindicatului profesorilor de muzică; atunci trăia încă, a murit de curînd, la 100 de ani!! Ca la un semnal, eu
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
la cor!), dar care ulterior a ajuns președintele Sindicatului profesorilor de muzică; atunci trăia încă, a murit de curînd, la 100 de ani!! Ca la un semnal, eu și Pompilia ne-am împletit glasurile, cîntînd imnul Liceului «Cantemir», compus de Scornea pe versurile profesorului de franceză Beliș: «Cantemir este numele școlii / Ai cărei elevi sîntem noi / Sus fruntea că știm să fim solii / Progresului, vremilor noi!». Trecuseră decenii de la absolvire, dar el tot rezona în inimile și în memoria noastră... Te
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
în denii. Generații serii-serii Ce revendică latina, Hoarde năvălind puzderii, Au supt seva, rădăcina Limbii vechilor imperii. Apărând vatră și stână, Limba ce le-au dat-o dacii, Peste vremi să le rămână, Zeii lumii au fost bacii Ce-au scornit limba română. Având stea dumnezeiască, Neamul nostru grăitoriu De vorbire strămoșească A adus din purgatoriu Sfânta limbă românească. Nu puțini o simt rușine Și-și ascund în lume slova Din meleaguri carpatine, Din Ardeal, Banat, Moldova, Și vorbesc doar limbi
LIMBA TA, FIICĂ DE LEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379513_a_380842]
-
iar eu rimez cu tine În dulcea noastră împreunare să naștem o dilemă Iar pe hârtia simplă să redau suspine? O, dă-ți ție mulțumirea, dacă te vezi în mine Fiindcă te-asorb precum pâmântul face cu lumina Și numai neînțeleptul scornește minciunile-ruine Atunci când, din iubire simțirea poartă vina Fii muza a zecea, valoarea-ți mult ridică, Față de cele nouă ce rime invocă-abrupt Pronunță-ți numele, nu-ngenuchea de frică, Aleargă-n câmpul vieții, cu lanțul greu, dar rupt Și dacă-a mea
SONETUL 38 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381391_a_382720]
-
Capricii feminine Se plânge-o doamnă că-i “surcică”; Mai rar, cu un așa alean! Înseamnă asta, vasăzică, C-ar vrea să fie... un buștean. S-a fript, de-ntâi aprilie De-ntâi aprilie și-a zis: „Ia să-mi scornesc eu o amantă”. Și-așa ajunse el proscris, Căci soață-sa era... o toantă. La probă, pentr-un jobb Mizând cam totul pe veșmânt, A mers să dea o probă pentr-un jobb. Și-avu din asta-nvățământ: E gol
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
mai mult Capricii feminineSe plânge-o doamnă că-i “surcică”;Mai rar, cu un așa alean! Înseamnă asta, vasăzică,C-ar vrea să fie... un buștean.*** S-a fript, de-ntâi aprilieDe-ntâi aprilie și-a zis:„Ia să-mi scornesc eu o amantă”. Și-așa ajunse el proscris,Căci soață-sa era... o toantă.*** La probă, pentr-un jobbMizând cam totul pe veșmânt,A mers să dea o probă pentr-un jobb.Și-avu din asta-nvățământ:E gol și
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
iar eu rimez cu tine În dulcea noastră împreunare să naștem o dilemă Iar pe hârtia simplă să redau suspine? O, dă-ți ție mulțumirea, dacă te vezi în mine Fiindcă te-asorb precum pâmântul face cu lumina Și numai neînțeleptul scornește minciunile-ruine Atunci când, din iubire simțirea poartă vina Fii muza a zecea, valoarea-ți mult ridică, Față de cele nouă ce rime invocă-abrupt Pronunță-ți numele, nu-ngenuchea de frică, Aleargă-n câmpul vieții, cu lanțul greu, dar rupt Și dacă-a mea
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
timp ce tu respiri, iar eu rimez cu tineîn dulcea noastră împreunare să naștem o dilemăIar pe hârtia simplă să redau suspine?O, dă-ți ție mulțumirea, dacă te vezi în mineFiindcă te-asorb precum pâmântul face cu luminași numai neînțeleptul scornește minciunile-ruineAtunci când, din iubire simțirea poartă vinaFii muza a zecea, valoarea-ți mult ridică,Față de cele nouă ce rime invocă-abruptPronunță-ți numele, nu-ngenuchea de frică,Aleargă-n câmpul vieții, cu lanțul greu, dar ruptși dacă-a mea trăire în versuri moare
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
periclitând prin asta jilțul tatălui meu. Mai târziu s-a spus că cel căutat de tatăl meu era Ioan Botezătorul, un pustnic al deșertului de lângă Iordan care a scăpat atunci de poruncă. Dar profeția a fost de fapt un fals scornit de niște prinți din Persia care au trecut pe la Ierusalim în vremea ultimilor ani de viață ai tatălui meu. Chiar eu i-am tăiat capul falsului Mesia în fortăreața Macherus. -Profeția magilor era dată asupra acestui Iisus din Nazaretul Galileei
FRAGMENTUL NR. OPT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380828_a_382157]