183 matches
-
în care predomină acidul citric, aciditatea este determinată de acidul malic. In mere, din totalul acizilor, 70% este acid malic, 20% acid citric și 7% acid succinic. De asemenea, acidul malic predomină în gutui, vișine, prune, cătina albă, merișor și scoruș. Acidul citric predomină în citrice, coacăze, zmeură, fragi, mure. Aciditatea ionică ( pH- ul ) oscilează între 3,1 și 6,4, fiind variabilă de la o fracțiune anatomică la alta. De valoarea acestuia depinde în mare măsură activitatea enzimatică și în general
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Ph., Eur. Comună, z.step.-se.fa.; L7T5C3U7R7N9; Galio - Urticetea, Prunion spinosae, Fraxinetalia, Alnion incanae, Al., Me. *Rubus hirtus Waldst. Et Kit. ssp. hirtus - Ph, Eur. Frecv., se.go.-e.bo.; L7T4C3U5RXNX; Sambuco - Salcion, Fagetalia, Querco - Fagetea *Sorbus domestica L. (Scoruș) - Ph., Atl.-medit. Spor., z.silvost. e.bo.; L4T7C4U3R8N3; Quercetea pubescentis -Sorbus torminalis (L.) Crantz (Sorb) - Ph., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L4T6C4U4R7N4; Quercetalia pubescentis, Berberidion, Al., Me., In., De. ORD. FABALES FAM. FABACEAE *Astragalus glycyphyllos L. (Unghia
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
botoșei pentru noii născuți pentru îngerii lor protectori/ să alerge mai iute cu rugăciuni către Domnul// schimbă culorile după cum o dor șalele blestematele reume/ nu știi cînd vine rîndul brîndușii/ al măceșelor din tufele cu petale puține/ unde pui indigoul scorușilor verdele iazului” (Miludia croșetează din zori pînă-n seară). Același gust pentru rostirea severă transpare într-o suită de paradoxuri: „cunoașterea lui Dumnezeu/ stă chiar în necunoașterea Lui”; „stînga mea mereu mîna dreaptă a Zeului”; „au plîns la greu precum doar
O nouă feminitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5152_a_6477]
-
Dearg sau Buachaill Etive Mor, ghiceai și ciute ori potârnichi scoțiene, ori cairns, mormanele de pietre, clădite ca însemn, de pildă-al locului unde-l lăsară de izbeliște ostașii briți pe iacobitul cel din urmă, atârnat în ștreang, câte-un scoruș stingher, crescând în chinuri dintr-o fisură-a blocului stâncos, din toate acestea abia prindeam contururi, iute depășite, prin geamul aburit, de partea noastră, al Autobuzului Galez.
RODY GORMAN by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7441_a_8766]
-
ciorchine, de strugure. Al cui strugure, ciorchine? Al... riabinei? (E mai adecvat a se transcrie, totuși: reabina.) Ce înseamnă riabina, stimabilă D. A. C.? Nu știți? De ce nu ați deschis cel mai sumar dicționar rus-român, să aflați că reabina se traduce: scoruș? Nu ați întâlnit termenul botanic în „întinsele” dumneavoastră lecturi din poezia rusă? La Esenin, spre exemplu? Sau în celebrul cântec folcloric ce are refrenul: Ah, scorușule cârlionțat -/ Flori albe,/ Ah scorușule, scorușule,/ De ce te-ai întristat?. Pentru că în DEX nu
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
nu ați deschis cel mai sumar dicționar rus-român, să aflați că reabina se traduce: scoruș? Nu ați întâlnit termenul botanic în „întinsele” dumneavoastră lecturi din poezia rusă? La Esenin, spre exemplu? Sau în celebrul cântec folcloric ce are refrenul: Ah, scorușule cârlionțat -/ Flori albe,/ Ah scorușule, scorușule,/ De ce te-ai întristat?. Pentru că în DEX nu există noțiunea „românească” riabina! Ci doar cea de reabona care înseamnă - ce? - a se abona din nou! Prin urmare, „dragomana” nu traduce chiar din capul locului
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
sumar dicționar rus-român, să aflați că reabina se traduce: scoruș? Nu ați întâlnit termenul botanic în „întinsele” dumneavoastră lecturi din poezia rusă? La Esenin, spre exemplu? Sau în celebrul cântec folcloric ce are refrenul: Ah, scorușule cârlionțat -/ Flori albe,/ Ah scorușule, scorușule,/ De ce te-ai întristat?. Pentru că în DEX nu există noțiunea „românească” riabina! Ci doar cea de reabona care înseamnă - ce? - a se abona din nou! Prin urmare, „dragomana” nu traduce chiar din capul locului, ci doar... probăluiește, pur și
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
dicționar rus-român, să aflați că reabina se traduce: scoruș? Nu ați întâlnit termenul botanic în „întinsele” dumneavoastră lecturi din poezia rusă? La Esenin, spre exemplu? Sau în celebrul cântec folcloric ce are refrenul: Ah, scorușule cârlionțat -/ Flori albe,/ Ah scorușule, scorușule,/ De ce te-ai întristat?. Pentru că în DEX nu există noțiunea „românească” riabina! Ci doar cea de reabona care înseamnă - ce? - a se abona din nou! Prin urmare, „dragomana” nu traduce chiar din capul locului, ci doar... probăluiește, pur și simplu
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
locului, ci doar... probăluiește, pur și simplu orbecăiește. Și este uimitor cu câtă puținătate în cunoașterea limbii ruse și cu câtă iresponsabilitate purcede - crede - la tradus. Mai bine spus, la (tra)dus aiurea... Așadar - elementar! - în poem fiind vorba de scorușul în prag de iarnă, împurpurat de ciorchinii săi copți, nicidecum nu era cazul să fie utilizată... „pensula” (de ce nu... bidineaua?...) în loc de frumusețea și abundența împurpuratelor poame-ciorchine ale scorușului, atât de poetic pentru sufletul rușilor! Iar ceea ce, în ultimul catren, este
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
spus, la (tra)dus aiurea... Așadar - elementar! - în poem fiind vorba de scorușul în prag de iarnă, împurpurat de ciorchinii săi copți, nicidecum nu era cazul să fie utilizată... „pensula” (de ce nu... bidineaua?...) în loc de frumusețea și abundența împurpuratelor poame-ciorchine ale scorușului, atât de poetic pentru sufletul rușilor! Iar ceea ce, în ultimul catren, este tradus drept (strâmb!): „Până și astăzi / Vreau să mistui / Riabina arzândă/ Într-o pensulă mare” e de-a dreptul teatrul absurdului ridicol, în uriașa lui amplitudine - de la râsul
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
mistui / Riabina arzândă/ Într-o pensulă mare” e de-a dreptul teatrul absurdului ridicol, în uriașa lui amplitudine - de la râsul găinilor la râsul homeric! Pentru că sensul finalului rusesc e, mot ? mot, următorul: „Și până astăzi / aș vrea să ronțăi / A scorușului fierbinte / Ciorchine amar”. Rețineți ce spun: mot ? mot și nu - pardon! - mort ? mort, precum vă iese „traducția”, această jalnică și, concomitent, impertinentă răstălmăcire. Da, răstălmăcire, pentru că aici nu se poate vorbi de niciun... strop (de nicio boabă din ciorchinele scorușului
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
scorușului fierbinte / Ciorchine amar”. Rețineți ce spun: mot ? mot și nu - pardon! - mort ? mort, precum vă iese „traducția”, această jalnică și, concomitent, impertinentă răstălmăcire. Da, răstălmăcire, pentru că aici nu se poate vorbi de niciun... strop (de nicio boabă din ciorchinele scorușului!) de traducere... Păcat. Ca să nu mai umblăm, comparativ, și la alte texte. La alte... catastrofe. Sigur, ele nu ar merita prea multă atenție din partea cititorilor - ceea ce nu se poate spune și despre... partea celor care publică atari pozne! - însăilările, bizareriile
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
a literatură. Și, pentru a-i da, totuși, cititorului o idee, o scânteie de edificare asupra acestui text al Marinei Țvetaeva (e din grupajul „Versuri despre Moscova”), scris la 16 iulie 1916, îndrăznesc să propun versiunea mea: „Cu roșu ciorchine/ Scorușul s-a aprins./ Cădeau frunzele./ Eu mă născui ca în vis.// A dispută - sute/ De clopote-n azur./ Era sâmbăta lui/ Ioan Gură de Aur.// Mie și până astăzi/ Să ronțăi îmi vine/ Jarul din scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul că
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
mea: „Cu roșu ciorchine/ Scorușul s-a aprins./ Cădeau frunzele./ Eu mă născui ca în vis.// A dispută - sute/ De clopote-n azur./ Era sâmbăta lui/ Ioan Gură de Aur.// Mie și până astăzi/ Să ronțăi îmi vine/ Jarul din scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul că în spiritualitatea rusă scorușul are o semnificație de simbol ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
Cădeau frunzele./ Eu mă născui ca în vis.// A dispută - sute/ De clopote-n azur./ Era sâmbăta lui/ Ioan Gură de Aur.// Mie și până astăzi/ Să ronțăi îmi vine/ Jarul din scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul că în spiritualitatea rusă scorușul are o semnificație de simbol ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc.” (1934). Astfel că „traducătorii” gen D. A. C. trebuie
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
de Aur.// Mie și până astăzi/ Să ronțăi îmi vine/ Jarul din scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul că în spiritualitatea rusă scorușul are o semnificație de simbol ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc.” (1934). Astfel că „traducătorii” gen D. A. C. trebuie serios avertizați să nu taie scorușii! Însă nu chiar toți redactorii de reviste îi cred pe cuvânt pe unii ce
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
Mie și până astăzi/ Să ronțăi îmi vine/ Jarul din scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul că în spiritualitatea rusă scorușul are o semnificație de simbol ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc.” (1934). Astfel că „traducătorii” gen D. A. C. trebuie serios avertizați să nu taie scorușii! Însă nu chiar toți redactorii de reviste îi cred pe cuvânt pe unii ce se dau
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
astăzi/ Să ronțăi îmi vine/ Jarul din scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul că în spiritualitatea rusă scorușul are o semnificație de simbol ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc.” (1934). Astfel că „traducătorii” gen D. A. C. trebuie serios avertizați să nu taie scorușii! Însă nu chiar toți redactorii de reviste îi cred pe cuvânt pe unii ce se dau drept cunoscători de
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
Jarul din scoruș,/ Amarul ciorchine.” Faptul că în spiritualitatea rusă scorușul are o semnificație de simbol ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc.” (1934). Astfel că „traducătorii” gen D. A. C. trebuie serios avertizați să nu taie scorușii! Însă nu chiar toți redactorii de reviste îi cred pe cuvânt pe unii ce se dau drept cunoscători de cuvânt străin mlădiat în poezie
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc.” (1934). Astfel că „traducătorii” gen D. A. C. trebuie serios avertizați să nu taie scorușii! Însă nu chiar toți redactorii de reviste îi cred pe cuvânt pe unii ce se dau drept cunoscători de cuvânt străin mlădiat în poezie, pe care, cică, îl traduc, artisticește, firește. Acum un timp, un coleg de la revista „Argeș” îmi
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
activează în domeniul sănătății mentale a copilului. MONICA DIANA MITROI „Oameni pentru Oameni“ l Un concurs pentru cei darnici Asociația pentru Relații Comunitare organizează cea de-a treia ediție a concursului „Oameni pentru Oameni“, eveniment care, după cum declară dl Nicu Scoruș, coordonator resurse informaționale în cadrul organizației, își propune să recompenseze companii, organizații neguvernamentale și donatori individuali care au derulat programe și campanii de atragere de fonduri și s-au implicat în proiecte comunitare prin sponsorizări, contribuții, muncă voluntară sau donații. La
Agenda2005-44-05-general13 () [Corola-journal/Journalistic/284366_a_285695]
-
Ioana Scoruș IOANA SCORUȘ: De curând, "Observator cultural" a inițiat o anchetă în care au fost invitați să răspundă cei mai promițători dintre tinerii critici literari. Te-ai simțit frustrat că nu ai fost invitat? DANIEL CRISTEA-ENACHE: Bineînțeles... Faptul că revista "Observator
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
Ioana Scoruș IOANA SCORUȘ: De curând, "Observator cultural" a inițiat o anchetă în care au fost invitați să răspundă cei mai promițători dintre tinerii critici literari. Te-ai simțit frustrat că nu ai fost invitat? DANIEL CRISTEA-ENACHE: Bineînțeles... Faptul că revista "Observator cultural" nu
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
2000" - dacă toți aceștia au fost puși, în relativ scurta existență a "Observatorului cultural", la unul sau altul din colțurile gândirii dlui Lefter, crezi că m-aș fi putut strecura eu în scara de valori de acolo?... Vezi, stimată Ioana Scoruș, acolo, la Ploiești, unde locuiești și de unde îți trimiți articolele pe care îți spuneam că le citesc cu plăcere, te afli la o anumită distanță de lumea literară bucureșteană, cu scena și culisele ei. De acolo, de unde o expediezi, întrebarea
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
ori de tăcere, ori va debuta cu fel de fel de amânări și figuri. Mă bucur că s-a întâmplat altfel, în sensul bun. Încă o dată, îți mulțumesc, și în numele celor care ne vor citi. - Eu îți mulțumesc, stimată Ioana Scoruș, pentru interes. Cei care mă cunosc știu că îmi sunt complet străine "figurile" (nu și amânările, în acestea complăcându-mă de multe ori). Numele meu, la modă? Nu cred și, dacă mă gândesc bine, nici nu vreau. Moda se schimbă
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]