194 matches
-
după care se Încălzește lichidul și se pune În apa de baie, care trebuie să acopere rinichii bolnavului. Ceai de ceapă, coacăz negru, coada racului, drăcilă, drobiță, hrean, ienupăr, isop, semințe de in, măghiran, frunze de mesteacăn, pedicuță, șopârliță (ventrilică), scoruș de munte, urzică, verigariu sau vinariță, o linguriță la o ceașcă cu apă fierbinte. Se beau 4,5 cești pe zi. PAREZE VEZICALE În cazul În care urina se elimină involuntar, când a ajuns la o anumită cantitate, sunt indicate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
apă clocotită, care se bea În cursul unei zile. Nu este indicată hipertensivilor! Infuzie de plop negru, o linguriță de muguri la o cană de apă clocotită. Se beau 2 căni pe zi. Decoct de frunze, fructe și scoarță de scoruș de munte, o linguriță la o cană, care se bea În cursul unei zile. Decoct cu trifoi roșu, 2 lingurițe la o cană de apă rece, care se fierbe 30 de minute . Se beau 2 căni pe zi. Infuzie de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
stropești casa. De durere de măsele: 50 dramuri oțet, 50 dramuri miere, 25 dramuri sare. Acestea să le fierbi Într-un vas până ce scade la jumătate și să ții În gură. Alta: coajă de chersic (piersic), de porumbar și de scoruș, să pui Într-o oală să fiarbă Înăbușit, cu vin alb și să ții În gură. Colecția GASTER, manuscrisul nr.57, circa 1800, Academia Română Pentru măsele: bubuslie ce-i zic iarba peștelui să pisezi, ca să faci praf, să pui pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
făina, să-l cerni, să-l pui cu apă de trandafir, să-l pui pe o pânză curată și să-l lipești la fruncea cui dă lacrimile din ochi, că i va trece. Omului care-i tremură mâna: sămânță de scoruș să fiarbă cu vin și să bea zeama. Când are omul bube În gură sau dureri de junghiuri: să iei ceapă de rută, să o fierbi cu vin bine, să ții zeama În gură de 3 ori. Când se umflă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pur și simplu câțiva dintre ei, dându-le și caracteristicile. Cel mai puternic energetism Îl are stejarul. El este cel mai tare și mai neobosit donator. Pot de asemenea furniza energie mesteacănul, teiul, castanul, cedrul, frasinul, pinul, molidul, bradul, zada, scorușul, călinul. Însușiri de copac - vampir au plopul tremurător, plopul, arinul, ulmul, salcia (răchita), salcâmul. În orice caz, fiecare trebuie să stabilească pentru sine spre ce copaci este mai bine să se Îndrepte, iar aceasta se realizează doar În timpul plimbărilor lungi
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
vreme sub influența unui vampir. În afară de acestea, el dă o bună protecție pentru viitor Împotriva influenței unui biocâmp negativ, străin. Energia arțarului este foarte luminoasă, gălbuie și uneori pare că este mai ușor s-o auzi decât s-o vezi. Scorușul (sorbul) este un arbore „feminin”. Are o foarte bună influență asupra organismului femeiesc, poate vindeca multe boli, Îndepărtează oboseala, dă Încredere În propriile puteri. Energetismul scorușului se manifestă cu putere În așa numitele „nopți ale sorbului”, de trei ori pe
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
și uneori pare că este mai ușor s-o auzi decât s-o vezi. Scorușul (sorbul) este un arbore „feminin”. Are o foarte bună influență asupra organismului femeiesc, poate vindeca multe boli, Îndepărtează oboseala, dă Încredere În propriile puteri. Energetismul scorușului se manifestă cu putere În așa numitele „nopți ale sorbului”, de trei ori pe an, În primăvara târzie când scorușul Înflorește și răspândește În jur un miros proaspăt, aspru, În mijlocul verii, la vremea apariției fructelor verzi și la Începutul toamnei
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Are o foarte bună influență asupra organismului femeiesc, poate vindeca multe boli, Îndepărtează oboseala, dă Încredere În propriile puteri. Energetismul scorușului se manifestă cu putere În așa numitele „nopți ale sorbului”, de trei ori pe an, În primăvara târzie când scorușul Înflorește și răspândește În jur un miros proaspăt, aspru, În mijlocul verii, la vremea apariției fructelor verzi și la Începutul toamnei, când boabele devin roșii ca focul. În funcție de timpul anului scorușul Își poate schimba culoarea energetismului de la galben, primăvara, la maro
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
sorbului”, de trei ori pe an, În primăvara târzie când scorușul Înflorește și răspândește În jur un miros proaspăt, aspru, În mijlocul verii, la vremea apariției fructelor verzi și la Începutul toamnei, când boabele devin roșii ca focul. În funcție de timpul anului scorușul Își poate schimba culoarea energetismului de la galben, primăvara, la maro deschis toamna. Cel mai puternic consumator de energie din cei cunoscuți de noi este plopul tremurător. Despre energetismul acestui copac cei din vechime știau cu mult mai multe decât ne
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Uz intern: infuzie cu trei lingurițe din amestec la 0,5 litri apă. Se bea trei cești pe zi. Rp.2 / Flores hippocastani (flori de castan) 15 g Flores arnicae (flori de arnică) 15 g Fructus sorbi aucuparie (fructe de scoruș de munte) 15 g Flores crataegi (flori de păducel) 15 g Fructus cynosbati (fructe de măceș) 15 g Uz intern: ca infuzie sau decoct cu trei lingurițe din amestec la 0,5 l apă. Se bea trei cești pe zi
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
pe zi dintr o infuzie cu o linguriță de rădăcină la 200 ml apă clocotită. Populus nigra (plop negru). Se bea două căni pe zi, dintr-o infuzie cu o linguriță de muguri la 250 ml apă apă. Sorbus aucuparia (scorușul de munte). Decoct din frunze, fructe și scoarță câte o linguriță la o cană de 250 ml. Se bea în cursul unei zile. Trifolium pratense (trifoi roșu). Conține acid salicilic. Se bea două căni pe zi dintr-un decoct cu
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
lungă. Dacă zboară toamna multe ațe de paingăn, va fi toamnă lungă. Cînd furnicile își fac moșinoaie sus, pe paiele de iarbă, iarna va fi geroasă. Dacă se călătoresc cucoarele, apoi iarna nu va întîrzia. Cînd se fac scorușe [fructele scorușului] multe, are să fie strașnică iarnă. Cînd o fi jîr mult e semn de iarnă grea. Dacă se scoate pitrinjelul toamna și are rădăcină lungă, iarna va fi lungă. Cînd înflorește vara strigoaia*, iarna va fi călduroasă. Cînd sînt șoareci mulți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea din Dos ” cu Scorușul, ogrăzi de pruni și cireși, și cîteva gospodării. Mai departe peste dealul Scorușului, valea Andreiului, unde În prezent se află mina de cărbune. Mai departe „ Valea Vacii ” ,unde se află cîteva gospodării,iar peste deal „ Valea Coandei ”, iarăși cu cîteva
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea din Dos ” cu Scorușul, ogrăzi de pruni și cireși, și cîteva gospodării. Mai departe peste dealul Scorușului, valea Andreiului, unde În prezent se află mina de cărbune. Mai departe „ Valea Vacii ” ,unde se află cîteva gospodării,iar peste deal „ Valea Coandei ”, iarăși cu cîteva gospodării. İntrarea și ieșirea În văile sus numite, se face prin drumuri pe
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de interferente și iarăși ni se nasc înaintașii... D Lestine iterare 55 VIS LÂNGĂ MARE priveam din cer cerul bolnav de gripă. Marea jongla prin vânt cu pescărușii iar țărmul meu natal cutat cu riduri își legăna prin râpe mari scorușii. vroiam doar să mă-nchin a rugăciune și să mă ierte Marea c-am trădat-o. ea nu știe că-n biblia credinței prin mii de versuri mult am lăudat-o. delfinii vin și îmi sărută palma. cei mai bătrâni
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
alt pom, dar eu acum îi văd pe toți deodată înfloriți. — Neică Mihai, ți se pare, sunt doar trandafirii, glicinele, rodiii și perii turcești. Acu’ o lună erau într-adevăr toți deodată, cum nu s-a mai văzut: cornii și scorușii din pădure, corcodușii, caișii și piersicii pitici, și merii, și cireșii, chiar și gutuii, toți erau înfloriți, cam pe la Sfântul Gheorghe, că primăvara a venit târziu... La biserică nu a mai avut aproape nimic de văzut, de altfel intrând din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ph., Eur. Comună, z.step.-se.fa.; L7T5C3U7R7N9; Galio - Urticetea, Prunion spinosae, Fraxinetalia, Alnion incanae, Al., Me. *Rubus hirtus Waldst. Et Kit. ssp. hirtus - Ph, Eur. Frecv., se.go.-e.bo.; L7T4C3U5RXNX; Sambuco - Salcion, Fagetalia, Querco - Fagetea *Sorbus domestica L. (Scoruș) - Ph., Atl.-medit. Spor., z.silvost. e.bo.; L4T7C4U3R8N3; Quercetea pubescentis -Sorbus torminalis (L.) Crantz (Sorb) - Ph., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L4T6C4U4R7N4; Quercetalia pubescentis, Berberidion, Al., Me., In., De. ORD. FABALES FAM. FABACEAE *Astragalus glycyphyllos L. (Unghia
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop“), Topolog, Topologeni, Prunet, Prunișor, Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Salcia, Sălcuța, Răchita, Vărbilău (Verbilov < sl. vrba „salcie“), Orbău, Gîrbova (deformate prin etimologie populară), Fizeș (< magh. fűz, „salcie“), Rasova (< scr. resa, „mîțișor de salcie“), scorușa, sorbet (< srb „scoruș sălbatic“), Socet, Suceava (< sl. soc, „soc“), Ulmet, Breasta, Bresnița (< sl. brĕstu, „ulm“), Sălaj (< magh. szil, „ulm“ + ágy, „albie de rîu“), Teioasa, Valea Teiului, Lipău, Lipia, Lipova, Lipov (< sl. lipa, „tei“), Hașfalău, Hașag (< magh. hàrságy, „pădure de tei“), Săldăbagiul (< magh. száldobágy
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
principalele tipuri de pădure, după etajele dominante, întâlnim aici: molidișuri, molideto-brădeto-făgete, molideto-brădete, molideto-făgete, brădeto-făgete, făgeto- brădete și, mai rar, insule de brădete și făgete pure. Cu distribuție sporadică sunt de consemnat arbori și arbuști cum ar fi: pinul (Pinus silvestris), scorușul (Sorbus aucuparia), mesteacănul (Betula pubescens), plopul tremurător (Populus tremula), paltinul (Acer pseudoplatanus), salcia căprească (Salix caprea), alunul (Corylus avellana), caprifoiul de munte (Lonicera nigra), socul roșu (Sambucus racemosa), smeurul (Rubus idaeus) etc. Pajiștile din subzona amestecului de conifere cu fag
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
din conifere este întunecată și nu oferă posibilități de hrană. Lăsând lumina să pătrundă până la sol, pădurea de deal și câmpie îngăduie o vegetație abundentă și variată. „E plină pădurea românească de meri și peri sălbatici, apoi de corni, de scoruși, de aluni și nuci, de cireși sălbatici cu cireșe negre, și În multe locuri și de viță sălbatică sau lăuruscă”. Fructul fagului jirulare un sâmbure comestibil iar din ei se scotea mai înainte un ulei apreciat. Bureții, de fag sau
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
în care predomină acidul citric, aciditatea este determinată de acidul malic. In mere, din totalul acizilor, 70% este acid malic, 20% acid citric și 7% acid succinic. De asemenea, acidul malic predomină în gutui, vișine, prune, cătina albă, merișor și scoruș. Acidul citric predomină în citrice, coacăze, zmeură, fragi, mure. Aciditatea ionică ( pH- ul ) oscilează între 3,1 și 6,4, fiind variabilă de la o fracțiune anatomică la alta. De valoarea acestuia depinde în mare măsură activitatea enzimatică și în general
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
un gard viu si des, in care își vor putea construi cuiburi mierlele si silviile. Doua, trei conifere (molid, brad, pin) vor deveni nu numai loc pentru cuiburi, dar si adăpost in timpul iernii. ◄ Arbuștii ca socul, porumbarul, lemnul câinesc, scorușul, cornul, păducelul, măceșul au fructe care sunt delicatese pentru păsări. Unii arbuști ornamentali pot fi si ei o alegere buna. Eleganta tuia, de exemplu, oferă atât desiș pentru cuibărit, cat si semințe pentru scatii sau florinți, in timpul iernii. Bineînțeles
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
fie rectiliniu și să realizeze înălțimi de minim 2,5 m; în zonele în care insolația este puternică să se folosească specii cu coroană deasă, ș.a. De-a lungul șoselelor sunt indicate următoarele specii: stejarii, castanul porcesc, platanii, carpenul, nucul, scorușul, ulmii, teii, frasinii, paltinii ș.a. Coniferele se pretează mai puțin la această utilizare deoarece sempervirescența le imprimă deseori o sensibilitate la acțiunea noxelor. Arbuștii dispuși în grupuri sau sub formă de garduri vii au rol deosebit în peisajul străzii deoarece
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Rozaceelor "boală descrisă la măr. Boli produse de ciuperci 9.2.1. Pătarea brună a frunzelor Fabraea maculata Boala, denumită și entomosporioză, este frecventă în pepiniere și livezi. Ciuperca parazitează pe gutui și păr și mai rar pe măr, moșmon, scoruș etc. În anii cu ploi frecvente în timpul verii, boala devine foarte periculoasă în pepiniere. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze și rareori pe lăstari și fructe. Pe frunze apar pete circulare, de dimensiuni cuprinse între 2-10 mm, care la început
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
județul Hunedoara. 269. Breaz Marius, născut la 30 iunie 1959 în localitatea Lupeni, județul Hunedoara, România, fiul lui Breaz Ioan și Elisabeta, cu domiciliul actual în Austria, 3390 Melk, J.G. Albrechtsbergerstr. 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Deva, str. Scoruș nr. 16, județul Hunedoara. 270. Nagy Debora-Elena, născută la 24 martie 1976 în localitatea Dr. Petru Groza, județul Bihor, România, fiica lui Bortis Gheorghe și Marină, cu domiciliul actual în Austria, 1070 Viena, Kirchengasse 16, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]