4,117 matches
-
volum de patru anotimpuri istorice: unul polinezian și trei românești. Însă, când am ajuns la editare, au apărut refuzurile din partea celor fără personalitate, fără libertate interioară dar marcați genetic de servaj. Un editor bucureștean, după lectură, mi-a apreciat frumos scriitura dar mi-a spus că nu o poate publica pentru că ar avea neplăceri cu USR-ul! Stupid, eu nu am nimic comun cu boierii minții bucureșteni sau provinciali, eu sunt autonom și scriu pentru cititorii liberi și luminoși. Apoi, editarea
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1438916674.html [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
mântuitul cel cu fața tristă! Cel care își teme nașterea de moarte Nu știe vreodată Învierea ce-i! Orișice poruncă din această Carte Dinspre bucurie arde slova ei. Fără de Scriptură nu e mănăstire, Fără de Scriptură adunare nu-i, Ea e scriitura mai presus de fire, Nu-i smintiți cuvântul de la locul lui! Acesta-i Omul... 18 Aprilie 2011. "Osana" azi, iar mâine-"Răstignește-L!" Azi flori înmiresmate de finic, Mâine, cunună roșie din spini- Acesta-i omul marelui Nimic! Și azi
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Din_scripturi_.html [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]
-
nu mai poate răspunde romantismului de început și soțul, neglijat, își găsește aleanul în brațele alteia din anturaj. Este punctul de pornire a unui comportament deviant, ocazie cu care autoarea își intră, cum s-ar zice, în atribuții, conducând firele scriiturii, dezvăluind astfel, fără cruțare, tarele unei societăți cu apucături sicofante și criminale, de nivel epidermic: superficialitate, necinste, corupție, infidelitate, care duc la neîncredere, crime nesăbuite, boală, intrigi, delațiuni, intervenția justiției. Niciunul din personaje nu este pozitiv și totuși, în desfășurarea
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Eliza_roha_1400461601.html [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
a doua „Vântul stă, florile cântă”, un legănat idilic între instrumentele de suflat din lemn (lalelele) însoțit de coardele cu surdina, harpa și celesta (vântul). Partea a șaptea, „Cântec noaptea crapu-și cântă”, este compusă polifonic; Celibidache folosește acest procedeu de scriitura muzicală, deoarece ascultătorul poate percepe concomitent doar puține voci, asemănător unui lac plin de pești, din care puțini pot fi văzuți în același timp. O îmbinare de sunete de templu tibetan cu melodii lirice întruchipează a zecea parte, „Rugăciune verde
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Aniversari_unesco_celibidache_cezar_cezarina_adamescu_1341127423.html [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
ai spus că vrei să-ți fiu mireasă, tu mirele din vis/ M-ai învățat să-ți fiu imperiu și un ocean nescris ... Rostirea lexemelor în poezia Luminiței Amărie cutreiera tema unui ideal, dar și pe cel al iluziei: iubirea. Scriitura prinde idealitatea de dinaintea diegezei iubirii, precum în versurile: „Mi-ai spus că vrei să fiu terestră și-n nopțile târzii/ Mi-ai spus c-o să mă ții în brațe și scut tu o să-mi fii/ Mi-ai spus că vrei
LACRIMILE LUMINIŢEI AMARIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_lacrimile_luminitei_octavian_curpas_1345084587.html [Corola-blog/BlogPost/355008_a_356337]
-
ejectat în abisurile credinței unor critici ce cred că datorită lor se învîrte soarele în jurul cîmpiilor pe care strălucesc florile toamnei ! Mari cititori/povestitori de literatură au fost G. Călinescu, Al.Piru, Ion Rotaru, care aveau un farmec absolut al scriiturii, farmec pe care îl regăsesc, cu plăcere, la scriitorul (pentru că nu-l mai pot numi critic !) Constantin Trandafir ! Ce nuanțe... ce plăcere de a nara devastatoare, pentru că, dacă actul scriiturii nu ar fi fascinant, nimeni nu ar mai toci podelele
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Poezia_criticii_ioan_lila_1346051545.html [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
Al.Piru, Ion Rotaru, care aveau un farmec absolut al scriiturii, farmec pe care îl regăsesc, cu plăcere, la scriitorul (pentru că nu-l mai pot numi critic !) Constantin Trandafir ! Ce nuanțe... ce plăcere de a nara devastatoare, pentru că, dacă actul scriiturii nu ar fi fascinant, nimeni nu ar mai toci podelele eternității! „ 1989 - vedere din provincie”, „Cititul prozei - De la 1960 pînă azi”, „Scriitori și teme - Conversație în bibliotecă”, „Cititul cărților - poezia - De la Nichita Stănescu pînă azi” (inspirat titlu și definitoriu pentru
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Poezia_criticii_ioan_lila_1346051545.html [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
experiență estetică aparte, căci sunt aduse în convergență reportajul literar pe un itinerariu privilegiat, evocarea unei călătorii în locuri și povestirea unor fapte de importanță capitală, confesiunea-mărturisirea unor trăiri profunde, explicarea eseistică a unor concepte, reflecția-meditația asupra a câteva situații-limită. Scriitura, ca formulare, are astfel variabilitate și deci noutate; arată în plus coerență și unitate. Conținutul bazal al cărți îl alcătuiește relatarea unui pelerinaj în Țara sfântă. Pe această axă narativă se grefează ori se insertează episoade personale, identitare, etnice, intervenții
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-regasirea-de-sine-de-stefan-vladutescu-c/ [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
amănunte și sunt învestmântate într-un vocabular neaoș oltenesc, îmbogățind astfel cunoștințele cititorului și plasându-l parcă în mijlocul evenimentelor narate. Regionalismele, cuvintele populare și formele verbale specifice zonei, exprimarea directă, fără ocolișuri stilistice, dialogul viu, spontan, dau farmec și autenticitate scriiturii. Nunta dascălului Ion Găvănescu cu Elisabeta Grofu, unica fiică a unui negustor bogat, este o adevărată pagină etnografică. Cununia religioasă se desfășoară la biserică, după tipic, drumul până acolo și înapoi se face cu trăsurile trase de cai împodobiți cu
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
câteva dintre sutele de concerte ale compozitorului venețian, dar aceste câteva au fost alese pentru a fi cât mai variate, stilistic și timbral. Două dintre ele sunt descriptive, redând prin efecte sonore marea sau ciripitul pasarelelor. Altele sunt capodopere ale scriituri baroce, prefigurând efecte folosite multe zeci de ani după aceea. Iar unul dintre ele este mai neobișnuit, folosind efecte care au devenit, în timp, din ce in ce mai rare. Despre acesta s-ar putea povești mai multe, ...dar nu am vrea să vă
Chateau Bran Merlot. Lumânări. Orchestra de Barockeri. by http://www.zilesinopti.ro/articole/5684/chateau-bran-merlot-lumanari-orchestra-de-barockeri [Corola-blog/BlogPost/98073_a_99365]
-
o scriitoare al cărei talent țâșnește din fiecare cuvânt pus la locul lui, din fiecare frază sclipitoare prin claritate, proprietate, variație stilistică, corectitudine și expresivitate a limbii române folosite, nealterate de eventuale influențe, provocându-mi o stare de dependență față de scriitura sa, de stilul personal de a-l atrage pe lector și de a-i îmbogăți sufletul și cugetul fără nicio intenție didacticistă, lipsind tonul ex cathedra al fostei profesoare de limba și literatura română. Sfârșitul lecturii mi-a lăsat în
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1474714439.html [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
piatra / cu flacăra privirilor / Pământu-mi spune alergând: / Până și în aceste mari depărtări/ de culoarea amurgului/ sufletul tău exilat/ miroase a stele) ( Sufletul exilat) SINTAGMA „NUNTA CUVINTELOR” își poate găsi o ultimă semnificație: are loc ”cununia” , în planul sacru al scriiturii, a celor trei limbi în care sunt traduse cuvintele poetice, a unei „Sfinte Treimi”care-și schimbă „forma” (română, engleză, franceză), dar își păstrează fondul - „actul creator este epifanie a harului divin, amintind nunta noetică, dintre Dumnezeu-Mirele și sufletul-Mireasă, din
LUPTA CU VISUL, ÎNTR-O CRONICĂ DE EXCEPŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Lupta_cu_visul_intr_o_cronic_marian_malciu_1379857493.html [Corola-blog/BlogPost/360906_a_362235]
-
înzestrată autoarea a transformat universul comun în unul original, cu totul special, dobândind virtuți artistice deosebite. Scrierile sale dovedesc o privire riguroasă și profundă, apreciată de cititori. Cultura sa aleasă îi înnobilează scrisul, iar suflul cald, bine temperat, dă viață scriiturii. Pe porțile editoriale de curând deschise, îi dorim să-și ia drumul în lume multe și interesante volume, care să prindă viață din noianul de gânduri și sentimente care îi umplu existența. Încheierea acestui eveniment ne-a adus în minte
ECOURILE UNEI SĂRBĂTORI A CĂRŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1447993563.html [Corola-blog/BlogPost/353266_a_354595]
-
la vale, dar nu pe tălpici, ci de-a berbeleacul? Adică tot hop, hop, hop, că-i tare capul, eu făcută covrig și când îi venea rândul pe pantă, trosc!. Și mă apuc iar de scris. Pun întâi sclipici noii scriituri, las la o parte muze și zei-zeițe, formez un nucleu dintr-un eu veșnic și biruitor, îl înconjur cu un cor pe o singură voce sfâșietoare, șterg ce și ce să dau oarecare patină, aprind flashurile în rogvaiv numai pe
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1478586084.html [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
în care te transpune, ca spectator, de aceea probabil voi mai încerca. Dar e nevoie de „oase tari”. Cât despre modele, tendințe și curente în literatură, nu sunt deloc adepta lor. Dacă te străduiești să te aliniezi acestora, reiese o scriitură forțată, lipsită de veridicitate. Că se întâmplă să te încadrezi într-un curent sau altul, aceasta este altceva. Dintotdeauna am considerat că aceste clasificări sunt mai mult treaba criticilor, a istoricilor literari. Scriitorul trebuie să scrie așa cum simte și să
FEBRUARIE 2013 de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_februarie_2013_florentina_loredana_dalian_1364296525.html [Corola-blog/BlogPost/345439_a_346768]
-
în care fiece titlu este important. Crezul lui, având reper în cuvintele lui Ioan Gură de Aur: „Trebuie să aducem fapta cea bună ca îndemn, reamintind-o”, susține mesajul noii lui cărți, ca expresie a bunei-credințe. Romanul este ficțiune și scriitură. Ajuns pe pragul vârstei de 85 de ani, Ilie Șandru conduce solemn, cu o măsură a majestății și cu autoritate, jurnalul de război al ofițerului Nimereanu, care i se confesa, îmbinând frontul de luptă în Al Doilea Război Mondial cu
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ by http://uzp.org.ro/un-stralucit-jubileu-al-cartii-la-targu-mures-2/ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
Mihaela Babușanu, Cristinel Iordache, Slavomir Almajăn, Alexandru Florin Țene, Grupul Literar ,,Boema,, Galați, Ioan Barb Note critice privind cărțile Melaniei Cuc, în diverse publicații: Citate din crticica de referință : ,,Ce e frapant la Melania Cuc, de la bun început, e modernitatea scriiturii. Siguranță scrisului, dincolo de toate cochetăriile autoarei. Apoi mai e și ideea narațiunii, care-și face consubstanțial travaliul scrisului, pe care-l topește în structura să, făcând din narator personaj, într-un demers interactiv . Aparent, românul, refuză realul, dintr-o prudență
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Melania_Cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
scriitoare originală și înzestrata cu multiple disponibilități creatoare.,, ,, Scrierea Melaniei Cuc e un semn al celor aleși, poeta își edifica o biografie din cele mai interesante. Opiniile celor aviați de până acum , asupra scriitoarei Melania Cuc , sunt unanim favorabile.Originalitatea scriiturii și a universului ideatic au suscitat interesul criticii literare pentru un nume care se impune convingător. M.C. a debutat cu o carte de poezie care onorează poezia noastră contemporană ,, - ( Nicolae Scurtu, istoric literar, în ,,Sapatamana,, din 21 aprilie 1989, București
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Melania_Cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
tematice predilecte („nu există poet român la care natura cu fenomenele ei să joace un rol atât de important ca la Eminescu”) - problematica existențială și viziunea ,,astronomică", misterul feminin, trecutul istoric, prezentul plin de nedreptăți și lașitate a politicului. Apreciază scriitura satirică (,,Nu a existat încă un scriitor român care să mânuiască atât de abil arma satirei ca el“.). Se oprește asupra poemului Luceafărul, pe care pe care îl numește „perla literaturii române“, comentează Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie
CATINCA AGACHE ELIE MIRON CRISTEA ȘI PRIMA TEZĂ DE DOCTORAT EMINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449726850.html [Corola-blog/BlogPost/369844_a_371173]
-
REGĂSIT PRINTR-UN DISCURS ÎNDRĂGOSTIT Autor: Cristina Necula Publicat în: Ediția nr. 433 din 08 martie 2012 Toate Articolele Autorului În jurnalul de dragoste, Orașul inimii în timp, scriitoarea Carmen Ștefănescu oferă revelația unei filosofii a erosului retrăit prin actul scriiturii: „Știam că, ajungând acasă, voi putea asambla cuburile clipelor într-un castel de cuvinte, voi putea să mă joc, cu timpul,de-a eternitatea”(1) „Știam, continuă scriitoarea, că mă voi putea întoarce într-o copilărie ideală, în care inima
CASTELUL PARADISULUI REGĂSIT PRINTR-UN DISCURS ÎNDRĂGOSTIT de CRISTINA NECULA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_necula_castelul_paradisului_r_cristina_necula_1331203870.html [Corola-blog/BlogPost/346589_a_347918]
-
meu. Acasă lucrurile mă așteptau liniștite, fiecare la locul lui, dar mie nu mi-era somn. Așa am început să scriu: într-o seară fictivă despre realitatea pură. Despre o realitate interioară.”( 2) Timpul pierdut poate fi regăsit prin timpul scriiturii, prin castelul de cuvinte în care se ascund clipele de eternitate de esență divină: „Iată, clepsidra își cerne cu regularitate firele de nisip, iar eu mă întreb ce-ar trebui să fac cu viața mea. Și răspunsul vine firesc: Să
CASTELUL PARADISULUI REGĂSIT PRINTR-UN DISCURS ÎNDRĂGOSTIT de CRISTINA NECULA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_necula_castelul_paradisului_r_cristina_necula_1331203870.html [Corola-blog/BlogPost/346589_a_347918]
-
mărturie, o mărturie despre stropul de eternitate care își întregește treptat chipul în timpul meu, acest timp unic, irepetabil și ireversibil din ale cărui erori Dumnezeu desenează cu grație o floare vie care se deschide”. În catedrala cuvintelor se zămislește prin scriitură „Floarea vie a sufletului aflat în căutarea Adevărului fundamental: Floarea se deschide către frumusețea celorlalți și mai ales în coincidențele în care se ghicesc liniile de foc ale planului unei catedrale. Urmele rugăciunii Duhului către Creatorul lumii.”( 3) „Orașul inimii
CASTELUL PARADISULUI REGĂSIT PRINTR-UN DISCURS ÎNDRĂGOSTIT de CRISTINA NECULA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_necula_castelul_paradisului_r_cristina_necula_1331203870.html [Corola-blog/BlogPost/346589_a_347918]
-
în grădina de care spuneam sunt prezente chipurile tatălui și bunicului, starea atinsă la rândul său de către autor devine un loc comun și pentru urmași: „voi călători liniștit/dincolo de ani până când/fiul meu va trece prin mine”. Firul călăuzitor al scriiturii de față este unul profund creștin, un creștinism străluminat de puterea credinței de a schimba fața / aparența lucrurilor: „Suferința atârnă în mine ca un tablou”. Moartea nu mai este un schelet hâd cu coasa în spate, ci, într-o inedită
CĂLIN SĂMĂRGHITAN DESPRE CARTEA; MOARTEA, UN FLUTURE ALB, AUTOR TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1440952539.html [Corola-blog/BlogPost/372200_a_373529]
-
a dat, deopotrivă statului Cipru și literaturii române, cea mai frumoasă carte, sau una dintre cele mai frumoase cărți care s-au scris despre Cipru ... Este cel mai bun, cel mai bine organizat și cel mai frumos - gândindu-ne la scriitura aleasă - ghid turistic al insulei Cipru. De aceea recomandăm cu toată căldură cartea și cititorilor dar și autorităților cipriote, s-o traducă și s-o publice în limbile engleză, greacă și turcă, pentru că nu vor mai găsi pe altcineva care
CUM S-A NĂSCUT O CARTE – „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_cum_s_a_nascut_o_carte_george_roca_1354857108.html [Corola-blog/BlogPost/365744_a_367073]
-
regăsește acțiune susținută, aventură sau personaje clasice, bune sau rele, nimic dintr-o proză tipizată, Șarpele de aramă fiind, în opinia mea, o lucrare modernă de detaliu descriptiv al unui destin ratat, o lucrare complexă și captivantă, de finețe a scriiturii. Nimfa pe nufăr, Editura Ateneul scriitorilor, 2015. La doi ani distanță de romanul Șarpele de aramă, Sorin Coadă revine publicistic cu un nou volum, de data aceasta de proză scurtă, cuprinzând 19 povestiri. Ca evoluție a stilului aș remarca o
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1434687078.html [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]