560 matches
-
respingere, căci teatrul acesta în stil Art Nouveau nu-și propune să simbolizeze nimic, nu are alte veleități în afara celor artistice și se mulțumește să se consacre doar desfătării spectatorului și încântării produse de spectacol. Scrin deopotrivă discret și primitor, scrin ce le procură tuturor o stare de deplină satisfacție. Cineva îmi spune că nu mai poate merge la teatru ca urmare, lesne de înțeles, a traumatismului suferit în perioada Sovietelor, când se dădeau mereu aceleași piese, iar decorurile erau recuperate
George BANU - Sankt Petersburg, oraș de piatră by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/7650_a_8975]
-
Eminescu, altul din Creanga de aur, în care e prezent „preotul cel bătrân.” Diferența, singura, stă, la Sadoveanu, în introducerea în tablou, ca din senin, a unor tainice „numere de aur.” În sfârșit, interesantă e și abordarea romanului lui Călinescu, Scrinul negru, ca un mesaj disimulat către foștii lui frați masoni, Sadoveanu și Maurer, ceea ce, crede Radu Cernătescu, ar fi contat în recuperarea lui cel puțin la fel de mult cât a contat, pentru ochiul profan, compromisul ideologic. (De reținut însă că nici măcar
Cum grano salis by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5930_a_7255]
-
locale, susținută de autoritățile religioase, spune ca relicva a ajuns în Etiopia cu mii de ani în urmă, fiind adusă de fiul regelui Solomon și al reginei din Saaba, care era atunci regele Etiopiei. Deși nimeni nu a văzut acest scrin, se crede că este făcut din lemn de acacia, placat cu aur și are doi îngeri din aur sculptați deasupra capacului. Capela unde este ascuns Chivotul a fost găsită de fotoreporterul Tim Makins, anul trecut, scrie Daily Mail. Chivotul Legii
Misterul "Chivotului Legii", pe cale de a fi elucidat () [Corola-journal/Journalistic/62545_a_63870]
-
Asta este deci, cum se spune în domeniul financiar, achiziționat (acquis), acumulat odată cu vârsta. Așa am devenit un pasionat de mobilă veche. Singura mobilă pe care o mai am din casa mea, adică moștenire Djuvara sau Grădișteanu, este acest mic scrin Louis XVI, care vine de la o soră a mamei, pe care întâmplarea a făcut să îl găsesc în țară. L.T: Ați folosit cuvântul întâmplare. Știu din cărțile semnate de Neagu Djuvara că momentul, situația au fost foarte importante în
NEAGU DJUVARA - „Cred într-o forță care ordonează, care mă vede și la care mă rog“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6198_a_7523]
-
lucrători primesc un statut social nou, de tejghetari, adică trec, ca și ceilalți, în categoria micii burghezii”. Multe din coafările textelor relevă fără echivoc intenționalitatea ironică a scriitorului. În Cartea nunții, Mussolini e înlocuit tacit cu Atatürk, activistul Talaleu din Scrinul negru devine, în lungul drum al manuscrisului către publicare, pur și simplu Leu etc. Mai grave sunt, însă, cazurile când modificările din rațiuni ideologice atacă țesutul viu al textului. Și aici se dovedește că în spatele dedicatului editor al lui G.
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
un interpret subtil și un critic exersat în judecata de valoare. Nicolae Mecu nu colecționează pur și simplu inadvertențele dintre ediții sau manuscrise, ci deplânge discursurile de escortă sau intervențiile auctoriale supărătoare - absolut necesare „clarificărilor” politice - din Bietul Ioanide sau Scrinul negru. Refăcând geneza și întregul proces de receptare critică a operelor, el compară permanent formula romanescă avută în vedere cu rezultatele ei concrete, identifică ferm contradicțiile ideologice și psihologice ale personajelor, sau verifică omogenitatea stilului. Criticul merită luat în serios
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
pînă acum, țin însă mai degrabă de rivalitățile între prozatori. Nu e prima dată cînd Marin Preda este campionul unor astfel de rivalități ofensive. Romanul lui G. Călinescu, cel declarat deosebit de important de Paul Georgescu cu cîteva numere în urmă [Scrinul negru], prilejuiește, în primul rînd, deschiderea discuției asupra „prozei de analiză”, o categorie ce ținea de dezbaterea interbelică și care tulbură apele prozei realist-socialiste a momentului, cam în aceeași măsură în care poezia tinerilor publicați de Editura Luceafă rul tulburase
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5376_a_6701]
-
mediul înconjurător. Cu adevărat fascinant e ce ne oferă arhivele istoricilor și documentele de epocă născute nu neapărat din dorința de a înfrunta regimul, ci din datoria față de memorie. În această ultimă categorie — pe care aș numi-o „literatură de scrin”, nu doar ca omagiu lui G. Călinescu, ci și pentru că nu exista intenționalitatea propriu-zisă a publicării ei, fiind vorba, în multe cazuri, de scrieri de familie, adresate unui cerc restrâns de cititori — se numără o „recuperare” de ultimă oră, datorată
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
de nenumărate imagini de epocă, ne oferă notațiile autobiografice ale Herminei Ciorogariu, o intelectuală arădeană, născută în 1878 și care a trăit până în 1973. Am o sensibilitate aparte față de lumea și subiectele descrise în această carte rămasă multe decenii în scrinurile unor familii de intelectuali din Arad. Ca dintr-o ceață a memoriei, numele eroinei mi-a sugerat adolescența mamei mele, care, ca elevă la Liceul „Elena Ghiba Birta”, o va fi avut, cu siguranță, profesoară pe această fabuloasă doamnă, care
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
mica noastră literatură critică formula „roman balzacian”, deși el însuși, prozator destul de divers, și-a încheiat cariera cu un roman enorm, cum n-a scris autorul Verișoarei Bette, și care se apropie mai mult de formula tolstoiană: e vorba de Scrinul negru. Ceva mai înainte, E. Lovinescu vorbise de proză „obiectivă” și de „literatură subiectivă”, dar nici ele nu corespund integral situației ce se poate constata. Ba chiar a crezut, greșind și aici, că tendința epocii moderne merge spre obiectivitate, proza
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
de ediții critice, de monografii, biografii, inedite? În câte școli sau librării, s-a găsit cineva să le sărbătorească? Câți cronicari literari au lăsat fierbintea actualitate ca să scrie un rând la aniversară? Istoria unei literaturi nu trebuie să fie un scrin, în care uitarea să le închidă pe toate, cu mâna ei cea rece, ci o bibliotecă deschisă și cărțile la vedere, reluate de către generațiile succesive. Fără această ștafetă a lecturii, autorii, chiar și cei mai mari, sunt condamnați să moară
Aniversări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5533_a_6858]
-
vorbim de cronologia evenimentelor de tot felul. Să nu uităm că istoriografia noastră a început cu niște înșirări de date numite cronografe. Primă formă de consemnare a ceea ce se întâmpla în viața societății. Fără astfel de consemnări, uitarea închide în scrin cu mâna ei cea rece nu numai viața de zi cu zi a oamenilor, dar și literatura lor. Să nu uităm nici că sediul central al USR se află la doi pași de strada bucureșteană care poartă numele unuia din
Viața literară la Cluj by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3178_a_4503]
-
a scris un roman despre colectivizare, Mitrea Cocor, părea de nerecunoscut în această carte, încît a putut stîrni speculațiile admiratorilor săi că n-ar fi fost scrisă, ci doar semnată de el. Paginile tincturate ideologic scrise de G. Călinescu în Scrinul negru sînt un adevărat circ involuntar care trimite la proza lui Urmuz. Or, la Petru Dumitriu nu apar asemenea probe de, să le zic, slăbiciune literară. El își pune la bătaie talentul cu aceeași convingere - sau lipsă a ei! - indiferent
Rătăcirile unui mare prozator by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Imaginative/15221_a_16546]
-
copilului întârziat la sânul mamei. Poate pentru că trupul Laurei avea aroma frunzelor de nuc, niciodată nu am avut dorința să-i ridic poalele rochiei deasupra genunchilor, ca să-i sărut pulpa goală, când se ghemuia în mine pe lădița din dosul scrinului cu albituri. Laura nu era pentru mine ceea ce era unguroaica din casa părintească, pe care câteodată cădeam ca o fiară, amețit de mirosul ascuțit al trupului cald și moleșit de somn adânc. Mă apropiam de Șari tiptil, când se crăpa
Atentat la canonul interbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11162_a_12487]
-
Călinescu și de structura morală, sentimentală și intelectuală a lui Ioanide. Lui Marin Preda nu i-a plăcut proza lui G. Călinescu, în principal pentru că era o literatură cu aristocrați. A scris chiar un articol periculos de virulent împotriva romanului Scrinul negru. S-ar părea că proza celor doi nu semăna prin nimic: nici prin mediu, nici prin teme, nici prin stil. Ar fi prea puțin să recunoaștem un realism comun, deși amândoi bat semnificativ înspre comedia caragialiană a caracterelor din
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
în avantajul cărții". Cu alte cuvinte, lui Marin Preda nu-i place că sunt persiflate celelalte personaje și este privilegiat unghiul de vedere și de atitudine al lui Ioanide. I se pare că această deficiență de ton se agravează în Scrinul negru. De aceea revine în "Viața românească" din septembrie 1960 cu articolul Despre literatura cu aristocrați. Critica lui Marin Preda se face cu sentimente cam ciudat împărțite: admiră, în principiu, personalitatea lui G. Călinescu, dar denunță în roman erorile de
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
Despre literatura cu aristocrați. Critica lui Marin Preda se face cu sentimente cam ciudat împărțite: admiră, în principiu, personalitatea lui G. Călinescu, dar denunță în roman erorile de concepție din punctul de vedere al unui realism socialist inexplicit în articol. Scrinul negru "se ocupă de rămășițele aristocrației române în perioada de trecere" și interesul principal al romanului ar consta în disputele de moștenire din dosarul Catty-ei Zănoagă, într-un mod similar cu cele din Enigma Otiliei. Marin Preda nu acceptă în
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
acolo. Omul nu prinde ironia și începe: ,Calistrat Hogaș redă..." Iar Călinescu avea el un gest, cînd se enerva, parcă-l văd, se lovea peste mîna lui grăsuță, pe care o ținea la piept, cu cealaltă palmă. Așa făcea... În Scrinul negru, de exemplu, personajele sînt șarjate, orice autor carichează lumea, nu poți să iei imaginea drept document. Dacă vrei să știi ce s-a întîmplat, deschizi o carte de istorie. Și totuși, oamenii citeau literatură ca să afle. De-asta făceau
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
care nu păru mirată de întoarcerea mea. - Fiul meu o să vină-ndată îmi spuse, dovedindu-se perfect la curent cu programul. Într-adevăr Balduin apăru, palid, umblând greu. Schimbarăm o privire. Amândoi am înțeles că celălalt știa. Poetul deschise un scrin Empire de unde scoase un chec de la alimentara și o sticlă de Xeres de pe vremuri, din care turnă câte puțin în trei păhăruțe de cristal. Printre vestigiile salvate ale averilor princiare se găsea și un vechi gramofon; după ce întoarse manivela se
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
de avere moștenita la Glodoasa, Într-un sat cu contigente după contigente de țânci fără noroc și podgorii cu vinuri medaliate, interbelic, la Expoziția de la Paris. De Glodoasa o leagă doar amintiri vagi că fotografiile vechi și uitate Într-un scrin cu secrete de familie. Acolo, la moșia bunicilor, a fost fericită. Eliza, mama ei, fusese o femeie frumoasă dar fragilă că o păpușă din porțelan de Meissen. O dată lovită În plex de realitatea dura și implacabila, s-a făcut țândări
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
au înfrânt cu știrea mea în toate și-acum plătesc suspinelor ,tribut. m-aș învoi cu neputința minții mele să-mi dea răgaz măcar pentru o zi să-mi vând singurătatea pe-un ceas din toate cele ascunse într-un scrin cu amintiri. Referință Bibliografica: M-aș învoi, / Loredana Nicoleta Vițelaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2002, Anul VI, 24 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Loredana Nicoleta Vițelaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
M-AȘ INVOI, de LOREDANA NICOLETA VIȚELARU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373699_a_375028]
-
2011 Toate Articolele Autorului STRĂDUINȚĂ! Mă străduiesc din hieroglife, Să te descifrez precum Champollion, Prin aceste scrieri apocrife, Să redevin pe drumul vieții om. Îmi ung angrenaje ruginite, Cu acele cuvinte de iubire, Pe care le aranjez, revizuite, Într-un scrin, pentru nemurire. Nu mai sunt acel tânăr izvor, Am devenit un râu de ani, Cuprins de viață și de dor, Dorință comună, de profani. Referință Bibliografică: Străduință / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 238, Anul I, 26 august
STRĂDUINŢĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360771_a_362100]
-
formată din regizorii Cornel Todea (președinte), Nicolae Scarlat și Mihai Măniuțiu și criticii de teatru Florica Ichim și Cristina Modreanu. Regizoare a „noului val”, absolventă a A.T.F. - promoția 1997, Ada Lupu a montat în stagiunea trecută, pe scena T.N.T. , spectacolul „Scrinul negru sau Manifestul broaștei țestoase“, adaptare a romanului lui George Călinescu. Este autoarea unor spectacole la teatre din România (Odeon, Teatrul Național din Iași, Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț, Nottara, Teatrul „Toma Caragiu“ din Ploiești, Teatrul „G. Petculescu“ din Reșița), precum și
Agenda2005-38-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284210_a_285539]
-
În luna noiembrie, calendarul Teatrului Național Timișoara se măsoară în seri: joi, 3 noiembrie, la ora 19 începe Seara oamenilor de afaceri, care vor putea viziona spectacolul „We can dance“, al Mihaelei Lichiardopol. Sâmbătă, 5 noiembrie, la ora 19, spectacolul „Scrinul negru“, adaptare de Ada Lupu după romanul lui George Călinescu, va fi povestea din Seara visătorilor fără vârstă. Duminică, 6 noiembrie, la ora 19 se deschide Seara tradiției românești, cu spectacolul „La Lilieci“ după Marin Sorescu, regia Sabin Popescu. Marți
Agenda2005-44-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284351_a_285680]
-
Alexandra Guțu, 2. 12, ora 19, sala C.N.A. „I. Vidu“. Teatrul Național: Destăinuirile lui Jacques Brel, spectacol-cabaret, 26. 11, ora 22; Absolventul de Terry Johnson, avanpremiere, 29. 11 și 30. 11, ora 19, și premiera pe 1. 12, ora 12; Scrinul negru de G. Călinescu, 3. 12, ora 19. Teatrul German de Stat: Mireasa din Messina de F. Schiller, 25. 11, ora 19. Teatrul pentru copii și tineri Merlin: Cenușăreasa, 25. 11, 29. 11 și 30. 11, ora 10,30; 27
Agenda2005-48-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284438_a_285767]