4,267 matches
-
mărturii mincinoase, după cum spune Mântuitorul (Mat. 15, 19), meditația duhovnicească, fără de care nu se poate urca la curăția adevărată<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, pp. 187-188. footnote>. La rândul său, și Cuviosul Nichita Stithatul recomandă citirea deasă a Sfintei Scripturi, înfrânarea, citirea Sfintei Scripturi și rugăciunea, căci dorințele și imboldurile trupești le oprește înfrânarea și aprinderile inimii, le răcește citirea dumnezeieștilor Scripturi, le smerește rugăciunea neîncetată și le potolește ca un untdelemn, umilința<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Mântuitorul (Mat. 15, 19), meditația duhovnicească, fără de care nu se poate urca la curăția adevărată<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, pp. 187-188. footnote>. La rândul său, și Cuviosul Nichita Stithatul recomandă citirea deasă a Sfintei Scripturi, înfrânarea, citirea Sfintei Scripturi și rugăciunea, căci dorințele și imboldurile trupești le oprește înfrânarea și aprinderile inimii, le răcește citirea dumnezeieștilor Scripturi, le smerește rugăciunea neîncetată și le potolește ca un untdelemn, umilința<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Casian, Așezăminte mănăstireștiă, pp. 187-188. footnote>. La rândul său, și Cuviosul Nichita Stithatul recomandă citirea deasă a Sfintei Scripturi, înfrânarea, citirea Sfintei Scripturi și rugăciunea, căci dorințele și imboldurile trupești le oprește înfrânarea și aprinderile inimii, le răcește citirea dumnezeieștilor Scripturi, le smerește rugăciunea neîncetată și le potolește ca un untdelemn, umilința<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocaliaă, p. 253. footnote>. În Pateric ni se istorisește despre un frate care
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
să ne rușinăm de Dumnezeu, care vădește cele ascunse ale întunericului. Iar ea rușinându-se, s-a dus <footnote Sf. Efrem, în Patericulă, p. 71. footnote>. Un alt mijloc duhovnicesc folosit pentru eliberarea de desfrânare este și lectura din Sfintele Scripturi, neuitând însă că lecturile bune folosesc numai atunci când le îmbini numaidecât cu fapta<footnote Fr. W. Forster, op. cit., p. 157. footnote>, deoarece lenea face ca patimile să se întoarcă<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 60. footnote>. În continuare, nu trebuie
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
celelalte făpturi din fire și de care mai înainte el scăpa prin har<footnote JeanClaude Larchet, Teologia bolii, traducere din limba franceză de Pr.Prof. Vasile Mihoc, Ed. Oastea Domnului, Sibiu 1997, p. 29. footnote>, hainele de piele despre care vorbește Scriptura simbolizează tocmai acest caracter material, animal. Omul a schimbat viața sa îngerească pe cea dobitocească, dintr-o viață liberă și independentă, omul a devenit rob păcatelor, a nimicit fericirea vieții lui. Dacă noi comparăm fericirea din noi cu mizeria de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
despre chip și asemănare, în rev. Studii Teologice, anul VIII (1956), nr. 9-10, p. 602. footnote>. Concluzia pe care o trage Sfântul Grigorie de Nyssa cu privire la învățătura despre consecințele căderii primilor oameni în păcat este următoarea: Toate le înțelegem din Scriptură, în cele spuse despre Facerea lumii, anume că omul a fost plăsmuit după chipul lui Dumnezeu și trăia în rai și se desfăta de pomii sădiți acolo. Iar fructul acestor pomi erau viața și cunoștința și cele asemenea acestora. Iar
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
omul nu-l poate hotărî, pentru că nimeni nu a fost investit cu puterea de a decide asupra unei vieți, chiar și atunci când aceasta se dezvoltă în propriul său trup. III. Actualitatea învățăturii Sfinților Părinți despre avort Următori ai învățăturii Sfintei Scripturi, Sfinții Părinți sunt cei care au dezvoltat și au predat mai departe învățătura pe care Mântuitorul a lăsat-o apostolilor Săi. Nu trebuie să uităm că adevăratele călăuze capabile să ne conducă spre înțelesul cel adevărat al Scripturii sunt Sfinții
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
învățăturii Sfintei Scripturi, Sfinții Părinți sunt cei care au dezvoltat și au predat mai departe învățătura pe care Mântuitorul a lăsat-o apostolilor Săi. Nu trebuie să uităm că adevăratele călăuze capabile să ne conducă spre înțelesul cel adevărat al Scripturii sunt Sfinții Părinți. Ei care au fost mari trăitori ai Cuvântului lui Dumnezeu, precum și foarte buni cunoscători ai cuvintelor Scripturii, așa cum reiese din scrierile lor care sunt încoronate cu texte din Scriptură, pe care le-au explicat, ori le-au
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
lăsat-o apostolilor Săi. Nu trebuie să uităm că adevăratele călăuze capabile să ne conducă spre înțelesul cel adevărat al Scripturii sunt Sfinții Părinți. Ei care au fost mari trăitori ai Cuvântului lui Dumnezeu, precum și foarte buni cunoscători ai cuvintelor Scripturii, așa cum reiese din scrierile lor care sunt încoronate cu texte din Scriptură, pe care le-au explicat, ori le-au folosit pentru a-și argumenta spusele lor. Astfel, în Didahia celor doisprezece Apostoli, pentru a merge pe calea vieții trebuie
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
să ne conducă spre înțelesul cel adevărat al Scripturii sunt Sfinții Părinți. Ei care au fost mari trăitori ai Cuvântului lui Dumnezeu, precum și foarte buni cunoscători ai cuvintelor Scripturii, așa cum reiese din scrierile lor care sunt încoronate cu texte din Scriptură, pe care le-au explicat, ori le-au folosit pentru a-și argumenta spusele lor. Astfel, în Didahia celor doisprezece Apostoli, pentru a merge pe calea vieții trebuie să nu ucizi, să nu săvârșești adulter, să nu strici băieți, să
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
divorț, abandonul de copii, droguri și homosexualitate, justificată de Sfânta Scriptură, în rev. Teologie și Viață, An IX, Nr. 7-12, Iași, 1999, pp. 84-85. footnote> Deci, Sfinții Părinți au respins în unanimitate avortul, această atitudine fiind fundamentată pe mărturiile Sfintei Scripturi. În privința avortului, întreaga Biserică Ortodoxă a urmat dintotdeauna calea pe care a trasat-o Mântuitorul Hristos și Sfinții Părinți. Învățătura Bisericii este învățătura pe care Fiul lui Dumnezeu Întrupat a adus-o în lume. De aceea, Biserica, urmând învățăturii Mântuitorului
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
în Vestitorul Ortodoxiei, nr. 126, an VI, 1996, p. 6, apud Părintele Juvenalie, Teroriștii uterului, Terorism științific și etica începuturilor vieții, Edit. Anastasia, București, 2002, p. 268. footnote> Și pentru această afirmație a ei, Biserica are temei în cuvintele Sfintei Scripturi. Psalmistul spune că Tu ai zidit rărunchii mei, Doamne, Tu m-ai alcătuit în pântecele maicii mele (Ps. 138, 13). Dar nu numai psalmii mărturisesc existența vieții încă din momentul zămislirii, ci și cei doi mari profeți Isaia și Ieremia
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
sufletul unora, de multe ori se cuibărește dubitativul dacă și atunci încearcă scuze: Dacă n-o să am bani cu ce să-i crescĂDacă nu le voi putea oferi un trai confortabilă Omul șovăielnic nu va primi nimic de la Dumnezeu, spune Scriptura (Iacov 1, 6-7). Dar inevitabil apare întrebarea: Omul îi crește? În Psaltire menționează proorocul: (Doamne) Cel ce dai hrană la tot trupulă(Psalmul 103). Referitor la aceasta și în Evanghelia după Matei ni se relatează: Priviți la păsările cerului, că
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
scopul însuși al operei In Canticum canticorum. Acest studiu se va concentra pe unirea mistică divină ca temă organizatoare a omiliilor și vom argumenta că înțelegerea sfântului asupra unirii cu Dumnezeu este întru totul fondată pe exegeza sa asupra Sfintei Scripturi. După Sfântul Grigorie, scopul primordial al imagisticii încărcate de sexualitate din textul însuși al Cântării Cântărilor este de a pregăti dorința umană să tânjească după Dumnezeu. Această unire dinamică dintre Dumnezeu și suflet (simbolizată de uniunea miresei cu Mirele - Hristos
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
un întreg arsenal de paradoxuri și imagini biblice combinate. Toate servesc scopului pedagogic al conducerii sufletului în sanctuarul interior al inimii care este Sfânta Sfintelor. Pentru el, călătoria spirituală a omului în Dumnezeu este o călătorie în adâncimile absconse ale Scripturii. În toate acestea, dorința rămâne fundamentală pentru Sfântul Grigorie și continuă să fie pregătită pentru a tânji chiar și mai profund după Dumnezeu<footnote Martin Laird, „The Fountain of His lips: Desire and Divine Union in Gregory of Nyssa’s
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
numai atât, ci el este remarcabil pentru ideile sale inovatoare, pentru faptul că a întrebuințat filosofia și retorica păgână în prezentarea și susținerea credinței creștine și a trăirii corecte a acesteia și pentru că „a sprijinit învățătura sa pe datele Sfintei Scripturi, care nu contrazic rațiunea, ci se armonizează cu ea”<footnote F. Cayré, Précis de Patrologie, Histoire et doctrine des Pères et Docteurs de l’Église, Tome Premier, Livres I et II, Sociéte de S. Jean L’Évangéliste, Desclée et cie
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
și să o compare cu o fiică stearpă și searbădă a regelui egiptean (Exodul 2, 1-10). Bineînțeles, Grigore știe prea bine că filosofia nu poate fi independentă și absolută: „Nu ni se permite să afirmăm ce ne place. Transformăm Sfânta Scriptură în regula și măsura fiecărei teorii. Aprobăm doar ceea ce poate fi armonizat cu intenția acelor scrieri” (De anima et resurr., MG 46, 49B). Sfânta Scriptură este pentru el „ghidul rațiunii” (Contra Eunomium I, 114, 126), „criteriul adevărului” (Ibid. 107) și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
este luat în primire de întunericul cel dumnezeiesc. Astfel, sufletul se leapădă de tot ceea ce poate fi cunoscut prin simțuri sau prin rațiune și tot ceea ce-i mai rămâne spre contemplație este invizibilul și incomprehensibilul. Aici este Dumnezeu, după cum zice Scriptura despre Moise: «iar Moise s-a apropiat de întunericul unde era Dumnezeu» [Ieș. 20, 21]”. Chiar dacă progresul duhovnicesc urmează aceeași structură în De vita Moysis și în In Canticum canticorum - în ambele tratate se pornește de la atestarea stării de ignoranță
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
acceptarea de către aceasta a voinței lui Hristos, și puritatea ei perfectă. Apoi, ea „Îl primește pe El”<footnote Ibidem, 325.15. footnote>, iar răsplata sa este roua care curge din părul Lui. Această rouă este cunoașterea lui Hristos extrasă din Scripturi<footnote Ibidem, 326.2-327, 7 footnote>, care, este, după subliniază însuși Sfântul Grigorie<footnote Ibidem, 326.9 ff. footnote>, o mică parte a adevărului însuși<footnote C. W. Macleod, „Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa”, în Journal
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Teologia devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa Sfinții Părinți, interpretând ca nimeni alții cuvintele Sfintei Scripturi, menționează că Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Lui, sădind într-însul năzuința de a se ridica la frumusețea asemănării cu El, de a-L cunoaște și de a se uni cu El, omul purtând acest dor după
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
să nu se îndepărteze de Înțelepciune (Prov. 6, 22). Prin urmare, pentru Sfântul Grigorie, este important „să dorești atât cât poți”. Într-adevăr, spune el, „îndrăgostește-te”<footnote Idem, In Canticum canticorum, GNO, VI, 23.8-9. footnote>. Pentru că atunci când imaginile Scripturii devin obiectul tânjirii ardente a dorinței, pasiunea este pregătită să tânjească pentru netrupesc. „Această patimă sau pasiune (πάθος) pentru netrupesc este ireproșabilă și nepasională (ἀπαθές), după cum spune Înțelepciunea în Proverbe, atunci când ne poruncește să ne îndrăgostim (ἔρος) de frumusețea divină
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
se plângea că „mulți se poartă ca dușmani ai Crucii lui Hristos“ (Filipeni 3,18). Din nefericire, pe parcursul istoriei au apărut și alți „dușmani“ ai Crucii. Ne gândim la atâția „reformatori“ ai Bisericii, mai corect spus, răstălmăcitori ai cuvântului Sf. Scripturi și adversari declarați ai tradiției creștine. Între alții, protestanții veacului al XVI-lea, dar mai cu seamă neoprotestanții sau sectarii veacului al XX-lea au înlăturat și cinstirea Crucii din „Bisericile“ pe care le-au întemeiat, desprinse din cea apuseană
Agenda2003-37-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281455_a_282784]
-
iunie - Cuv. Samson, primitorul de străini (sec. IV). Biserica Evanghelică 22 iunie - Prima duminică după Sfânta Treime. Cultul Mozaic 21 iunie - Behalotha. ( P.A. 2). Nașterea Sf. Ioan Botezătorul l În 24 iunie La un moment dat al istoriei, pe care Scriptura îl numește „Plinirea vremii“, cu puțin înainte ca Iisus Hristos să iasă la propovăduirea cuvântului Evangheliei, a apărut la apa Iordanului „un om“ care propovăduia în pustiul Iudeii și pe malurile Iordanului și zicea: „Pocăiți-vă că s-a apropiat
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
la modul cel mai categoric, fie în sens pozitiv, fie în sens negativ. N-am putea spune nici că-i bine, nici că-i rău faptul că există un țap cu patru coarne la Variaș. Nu e vreun loc în Scripturi care să ne dea vreun îndrumător asupra unor semne ce se arată oamenilor. Biserica poate da sfaturi. S-ar putea lua sub supraveghere familia respectivă și s-ar putea cerceta trecutul ei, ce au făcut, ce au fost strămoșii ei
Agenda2004-4-04-d () [Corola-journal/Journalistic/281977_a_283306]
-
cel Mare s-a distins prin organizarea așezămintelor de binefacere, Grigorie de Nazianz - prin știința și înțelepciunea cu care și-a scris lucrările teologice, iar Ioan Gură de Aur - prin bogata sa lucrare de predicator și de tâlcuitor al Sfintei Scripturi. Din aceste motive, cei trei sfinți, „mari dascăli ai lumii și ierarhi“, sunt socotiți drept cele mai strălucite chipuri de păstori ai turmei lui Hristos și de propovăduitori ai cuvântului dumnezeiesc, adevărați ctitori ai ortodoxiei. Străluciți au fost, cu adevărat
Agenda2004-4-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281993_a_283322]