146 matches
-
I.G. Sbiera, E. Neșciuc, Th.D.Speranția, V. Bumbac, V. Alecsandri, I. Creangă, D. Zamfirescu, St. O. Iosif, V.A.Urechia, E.D.O. Sevastos, I. PopReteganul, Tr. Demetrescu, G. Coșbuc, C. Bălăcescu, Z. Bârsan, C. Morariu, C. Dulfu, V. Pop, C. Scrob, N. RădulescuNiger, Al. Vlahuță, S. TeodorescuKirileanu, C. Negruzzi, A. Basarabescu, A. Cuza, Al. Depărățeanu, G. Tutoveanu, I.I. Nistor, M. Bălan ș.a. * Calendariul pe anul ordinariu 1886-1895 Calendariul pe anul ordinariu 1886, Cernăuți, 18861895 * Calendariul pe anii 1896-1924 Calendariul pe anii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
gospodărie cuprinsă. 25 jugăre. 7 copii. atenanțe impunătoare. Cai, boi, vaci. Mașini agricole. platformă. Casă, grajduri cu lumină electrică. În casă mașină de cusut, plită cu plăci de faianță, ceasornic cu cuc, perine cu cusături frumoase, covoare. Copiii, dimineața, mănâncă scrob cu smântână și mămăligă. Ciangău venit din ținutul Rădăuți. Statul le-a dat pământ și i-a ajutat să-și construiască gospodăriile. Văd ș-a doua gospodărie, tatăl își ajută feciorii să-și construiască case și gospodării. Al treilea gospodar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
două ori pe spt. brânză și smântână sălăți diverse la toate mese cu o lingură de smântână o dată pe spt. biftec sau mușchi la grătar în fiecare zi o dată pasere rasol sau pește cu aspic. de 2 ori pe spt. scrob cu albuș de ou. de 4 ori pe săptămână papanaș de brânză de vacă de 2 ori pe spt. papanași de morcovi. fructe la ora 4 o dată pe spt. vinete trase în puțin unt. o dată pe spt. salată de vinete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în ce-ți pune. Noi, adică eu și rudele de la Boboești ne-am dus la sora mea Marița lui Toader V. De la nuntă am luat o cofă de vin. Marița ne-a făcut o mămăligă mare și cu brânză și scrob ne-a dat să mâncăm. Am băut și vinu. Și sătui și băuți bine ne-am dus la nuntă iară, că aveam gust de jucat. Am petrecut o noapte întreagă foarte frumos, până a doua zi luni la amiază. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
te năpustești pe ele iar mătușa Tinca din Cursești scoase alivenci făcue cu smântână de vaci, toate bunătăți grozave, care merg și cu un pahar de vin roșu sau nohan. Fetele Mariei aduc pe masă pâine cu lapte bătut apoi scrob din ouă de găină, fasole păstăi prăjite și castraveți proaspăt murați și bineînțeles, nelipsita mămăligă a tuturor sătenilor din Moldova, de care se poate spune că este un aliment național. − Da’ noi n-am venit să chefuim aici, vrem să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
putea pentru niște chiriași într-o odaie cât un chibrit, cu patul de câteva scânduri aninate pe doi pari, aplecați și ei ca să fie loc și de-o masă. Mai era un taburet și un primus pentru mâncare, aceeași, veșnicul scrob. Mâncarea ca mâncarea dar făceam niște prăjiturele care adunau ca la iarmaroc musafiri din toate direcțiile: nalangâte. Rețeta era simplă: făină de grâu, sare, apă, ulei și, dacă era că nu prea era fiindcă era scump, zahăr. Puneam făina într-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
byroniană, cu sălbăticii scitice, orgia de senzații e dannunziană. Cât s-a tradus în românește e mult mai crud și mai original și asprimea limbii cu care se cântă "răcnetul catastrofal" se potrivește violenței barbare a delirului. BONIFACIU FLORESCU, CAROL SCROB, TH. M. STOENESCU, MIRCEA DEMETRIADE Dintre numeroșii și azi obscurii literatoriști, Botifaciu Florescu (1848-1899), "homunculul" lui Eminescu, se semnală printr-o serie întreagă de "studii literare" și prin niște poeme în proză numite aquarele, soi de tablouri, de "fotografii morale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Dintre numeroșii și azi obscurii literatoriști, Botifaciu Florescu (1848-1899), "homunculul" lui Eminescu, se semnală printr-o serie întreagă de "studii literare" și prin niște poeme în proză numite aquarele, soi de tablouri, de "fotografii morale" luate "sur le vif". Carol Scrob (1856-1913), "poet și ofițer", izbuti să încînte pe mulți contimporani cu oribilele lui romanțe, între care nu cea mai ridiculă este aceasta cântată până deunăzi: Știi tu când te țineam în brațe, Când îmi jurai amor, știi tu? Acele zile
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
scriitorului mărește și diformează în sensul enormului și sălbatecului, fiind producător de fantasmagorii. Toate simțurile dealtfel sunt iritate. Pantagruelismul lui Hogaș e înrudit cu flămînzeala lui Creangă și cu gastronomia primitivă a lui Sadoveanu. Foamea e sălbatecă, cinele sunt uriașe. Scrobul e făcut dintr-un număr infinit de ouă, borșul e un ocean, mămăliga apare ca mâncarea sacră, care neînghițită la vreme pricinuiește căderea individului în lumea umbrelor. D. D. PĂTRĂȘCANU Comicul lui D. D. Pătrășcanu (1872-1937) e mai mult de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
MUZICA, MODĂ, revista apărută la București, săptămânal, de la 24 octombrie 1897 până la 13 martie 1898. D. Marinescu-Marion și Lăură Vampa sunt redactorii acestui periodic, în care se publică versuri și proza, un „Curier al teatrelor” și câteva traduceri. Colaborează Carol Scrob, Al. I. Șonțu, Eliza Mustea, Virgiliu N. Cișman. Lăură Vampa (folosea și pseudonimul Vantura Lume) transpune din Heinrich Heine, iar Eliza Mustea din François Coppée (poezia Orfelinele). R. Z.
TEATRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290106_a_291435]
-
lui politică și toată ura împotriva liberalilor, se relevă și se impune. De aci înainte Eminescu rămâne, căci este consacrat mare poet național.153 Alături de cei doi mari poeți de geniu apare, dând multe speranțe pentru viitor, poetul căpitan Carol Scrob. Cine cunoștea până atunci pe Carol Scrob? Aproape nimeni. Într-o bună dimineață aflăm, din gura lăutarilor, că un oarecare poet Carol Scrob a scris două bucăți care încep să zboare din gură în gură. Aceste două cântece sunt: Aș
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se relevă și se impune. De aci înainte Eminescu rămâne, căci este consacrat mare poet național.153 Alături de cei doi mari poeți de geniu apare, dând multe speranțe pentru viitor, poetul căpitan Carol Scrob. Cine cunoștea până atunci pe Carol Scrob? Aproape nimeni. Într-o bună dimineață aflăm, din gura lăutarilor, că un oarecare poet Carol Scrob a scris două bucăți care încep să zboare din gură în gură. Aceste două cântece sunt: Aș dori din piept să-mi scot Inima
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
153 Alături de cei doi mari poeți de geniu apare, dând multe speranțe pentru viitor, poetul căpitan Carol Scrob. Cine cunoștea până atunci pe Carol Scrob? Aproape nimeni. Într-o bună dimineață aflăm, din gura lăutarilor, că un oarecare poet Carol Scrob a scris două bucăți care încep să zboare din gură în gură. Aceste două cântece sunt: Aș dori din piept să-mi scot Inima cu dor cu tot. Și s-o pun în pieptul tău Ca să simți precum simt eu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
câmpii. Aceste două bucăți plac mult bucureștenilor, aceste două cântece devin cântecele la modă; nu este petrecere în Herăstrău, la „Leul și cârnatul“ sau prin celelalte grădini, unde lăutarii să nu cânte și să nu repete neîncetat operele lui Carol Scrob. Dar poetul, care dedea atâtea speranțe, s-a oprit aci; nimic din ceea ce a mai scris după aceea n-a mai plăcut și n-a mai pasionat.154 Asediul Plevnei se prelungește și începe să obosească opinia publică.155 Încep
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spunând că este o armată de iepuri, pe care numai două regimente de honvezi unguri ar fi de ajuns spre a o arunca pe toată în Dunăre.156 anul 1877 387 154. Așezarea în același context a numelui lui Carol Scrob alături de acelea ale lui Eminescu și Alecsandri constituie o impietate. „Poet și ofițer“, Carol Scrob (1856-1913), sublocotenent de infanterie în timpul războiului din 1877- 1878 a avansat până la gradul de maior; este autorul unor poezii facile, madrigale, elegii erotice, romanțe, dintre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ar fi de ajuns spre a o arunca pe toată în Dunăre.156 anul 1877 387 154. Așezarea în același context a numelui lui Carol Scrob alături de acelea ale lui Eminescu și Alecsandri constituie o impietate. „Poet și ofițer“, Carol Scrob (1856-1913), sublocotenent de infanterie în timpul războiului din 1877- 1878 a avansat până la gradul de maior; este autorul unor poezii facile, madrigale, elegii erotice, romanțe, dintre care cele mai cunoscute sunt Dor de răzbunare („Aș voi din piept să-mi scot
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Schiletti, G.: 82 Schiller, Friedrich von: 107, 270 Schina (colonel, 1875): 255 Schina, P.E.: 364 Schipek (frații: Ferdinand, Franz și Heinrich; „vioriști“): 145, 284 Schlesinger: 123 Scorțeanu, Paul (n. Sachelarie): 8, 23, 228, 229, 231, 251, 253 Scorțeanu, Tase: 255 Scrob, Carol: 386, 387 Scurtescu, Nicolae V.: 87, 93, 172, 173, 218 Sefendache, Gh.: 62 Segărceanu (căpitan, 1874): 202, 405 Seraphine (șansonetistă): 303 Serghiescu, Al. 228, 229, 253 Serghiadi (concesionar): 138 Sergiu (mare duce): 360 Sergiu, Dimitrie: 300, 337, 403 Serurie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ziariști sau chiar persoane fără nici unul din aceste titluri. Vinurile, murăturile și conversația lui „nea Griguță” erau dintre cele mai lăudate. În Bacău (avea grijă s-o repete el însuși), nu mai găseai la nimeni un „Trraminer” (pronunța graseiat), un scrob cît cozonacul, niște pătlăgele și niște harbuji murați ca ai lui. Plus ambianța de pinacotecă. La ceremonia de la Institut au vorbit Vasile Sporici și (delegat de conducere) Nicolae Guidea, un profesor de sport. Cuvîntul celui dintîi a avut cîteva fraze
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de același profil Pamfil Șeicaru. Apare și numele lui N. Iorga, cu o scurtă notă. Literatura inserată este didactică, legată de evenimentele și de ciclurile școlare. Poezia (originală și republicări) aparține lui I. Nenițescu, G. Coșbuc, I. U. Soricu, Carol Scrob, G. Tutoveanu, Scipione Bădescu, Mircea Rădulescu, Horia Furtună, Victor Eftimiu, Vasile Militaru, Al. Iacobescu, H.G. Lecca, Elena Farago, Cincinat Pavelescu, Al. Vlahuță, G. Topîrceanu, O. Goga, Aron Cotruș, V. Voiculescu, Radu Gyr, Virgil Carianopol, Zaharia Bârsan. Autori ai unor piese
CATEDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286141_a_287470]
-
T. Orășanu, G. Crețeanu, I. N. Iancovescu, C. Pleșoianu, Scarlat Moscu, I. I. Roșca, Al. Candiano-Popescu, E. Boureanul, G. O. Gârbea, I. I. Truțescu, S. Poppini, I. M. Cărbunescu, Al. Depărățeanu, N. G. Rădulescu-Niger, S. V. Ștefănoiu, G. Angelescu, Carol Scrob, I. M. Râureanu, Em. Părăeanu, Veronica Micle, Th. M. Stoenescu, D. N. Voinov, Traian Demetrescu, Mircea Demetriade, Petre Dulfu și N. Carageally- Costache. Prozatorul cel mai des întâlnit era însuși directorul revistei, care își imprimă aici romanele „judiciare”. Se publică
CIMPOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286230_a_287559]
-
27.03.1919 în localitatea Roșietici, Florești), născut la data de 22 iulie 1979 în localitatea Ghindești, Florești, județul Soroca, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Ghindești, Florești. 33. BUDEANU ADELAIDA, fiica lui Ion și Olga (fiica lui Scrob Mihail n. la 16.10.1913 în localitatea Ialoveni și Ecaterina), născută la data de 26 februarie 1975 în localitatea Ialoveni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Ialoveni, str. Ștefan cel Mare nr. 41, județul Chișinău
HOTĂRÂRE nr. 1.291 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171392_a_172721]
-
Rusu Vasile, fiul lui Gheorghe și Nina, născut la data de 30 ianuarie 1942 în localitatea Cobusca Veche, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Malina Mică nr. 70/2, ap. 37. (3.844/2008) 25. Scrob Alexei, fiul lui Vladimir și Vasilisa, născut la data de 29 martie 1985 în localitatea Zaim, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Căușeni, satul Zaim. (3.913/2006) 26. Siminiuc Liviu, fiul lui Anatolie și Tatiana, născut
ORDIN nr. 2.856/C din 21 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216455_a_217784]
-
și Eugenia (născută la 3.12.1924 în localitatea Step Soci), născută la data de 20 iunie 1949 în localitatea Step Soci, județul Orhei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pelivan, județul Orhei. (4.434/2003) 268. Scrob Andrei, fiul lui Petru (născut la 11.07.1939 în localitatea Ialoveni) și Iulia, născut la data de 1 septembrie 1979 în localitatea Ialoveni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Ștefan Neaga nr.
ORDIN nr. 648/C din 24 februarie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208410_a_209739]
-
11.07.1939 în localitatea Ialoveni) și Iulia, născut la data de 1 septembrie 1979 în localitatea Ialoveni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Ialoveni, str. Ștefan Neaga nr. 5. (4.711/2003) Copii minori: Scrob Andreea, născută la data de 2.04.2001. 269. Sculea Lilia, fiica lui Ștefan (fiul lui Cozma, născut la 9.03.1916 în localitatea Ghetlova, și Zinaida) și Valeria, născută la data de 15 iulie 1970 în localitatea Ghetlova, județul
ORDIN nr. 648/C din 24 februarie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208410_a_209739]
-
localitatea Bubuieci, și Eudochia) și Irina, născut la data de 10 iulie 1977 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bubuieci, Str. Grădinarilor nr. 61, bl. A, județul Chișinău. (8.408/2003) 79. Scrob Galina, fiica lui Vulpe Ivan (fiul lui Alexei, născut la 1.09.1913 în localitatea Ulmu, și Elizaveta) și Ecaterina, născută la data de 21 august 1969 în localitatea Ulmu, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova
ORDIN nr. 1.637/C din 12 iunie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212710_a_214039]