146 matches
-
a pus-o pe masă. - Gramatica de... Aritmetica de... Uite și poezii! Eu nu descoperisem nici o carte de poezii. Poeziile erau legate la un loc cu o aritmetică. - Poezii de Carol Scrob 1... Scrob, poet? - Trebuie să fie feciorul doctorului Scrob de la Roman, lămuri doamna M... - Stați, că-i serios... Scrisoare de Alecsandri... "Poezii elegante undite - adică pescuite? - în comoara inimii, și de aceea cântă cu înduioșire" - înduioșire! - "A fi ca dumneavoastră, militar și poet, este o dublă calitate, de care
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
adică pescuite? - în comoara inimii, și de aceea cântă cu înduioșire" - înduioșire! - "A fi ca dumneavoastră, militar și poet, este o dublă calitate, de care vă puteți mîndri" - Safta se mulțumește cu prima calitate - Prefață de G. Sion... "Curagiu, iubite Scrob" - "iubite Scrob" e admirabil! - "Cînd vei vedea că câteodată îți slăbesc puterile, nu te descuragia, ci aleargă, ia pana, scrie, scrie și iar scrie"... Acu să vedem ce scrie. 1 Ofițer, poet minor, autor de romanțe (1856-1913). În 1882 îi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
în comoara inimii, și de aceea cântă cu înduioșire" - înduioșire! - "A fi ca dumneavoastră, militar și poet, este o dublă calitate, de care vă puteți mîndri" - Safta se mulțumește cu prima calitate - Prefață de G. Sion... "Curagiu, iubite Scrob" - "iubite Scrob" e admirabil! - "Cînd vei vedea că câteodată îți slăbesc puterile, nu te descuragia, ci aleargă, ia pana, scrie, scrie și iar scrie"... Acu să vedem ce scrie. 1 Ofițer, poet minor, autor de romanțe (1856-1913). În 1882 îi apare volumul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
e un roman facil, lipsit de considerații abstracte. Să nu uităm alt aspect: Adela este spirituală, adoptă o gândire specific feminină, realistă. Apreciază fără menajamente portretul lui Schopenhauer, aflat în camera bărbatului, ironizează poezia, de altfel, dezastruoasă, a lui Carol Scrob. Persiflarea nu recomandă neapărat un acultural. Să mai amintim o singură scenă, grăitoare pentru ilustrarea spiritului vioi al Adelei. E vorba de "scena" mesei și a conversației de la maica arhondară, unde dl Dimitriu (alias Calistrat Hogaș) e într-o debordantă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
posesia celor solicitate, am preparat o omletă din zece ouă cu icre de crap. Ați mâncat vreodată așa ceva? Este formidabilă, dar musai după aceea trebuie să bei și câteva pahare de vin. Tarzan a spus că nu mai mâncase niciodată „scrob cu icre de crap” și că i-a plăcut mult, păcat însă că acasă nu avem decât icre de caras, căci crapii cu icre îi vedeam mai rar. Seara le-am dat mămăligă caldă cu lapte. Să-l fi văzut
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fie mai ușor. A fost singura ei contribuție. A doua zi n-am pomenit nimic despre asta. Când m-am trezit, Obiectul se dăduse deja jos din pat. Era În bucătărie și se uita la tatăl ei, care făcea un scrob. Pregătirea de scrob era ritualul domnului Obiect din diminețile de duminică. Prezida peste grăsimea care bolborosea, iar Obiectul se uita periodic În tigaie și spunea: ― E atât de scârbos! În curând Își făcu de lucru peste o farfurie de scrob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
A fost singura ei contribuție. A doua zi n-am pomenit nimic despre asta. Când m-am trezit, Obiectul se dăduse deja jos din pat. Era În bucătărie și se uita la tatăl ei, care făcea un scrob. Pregătirea de scrob era ritualul domnului Obiect din diminețile de duminică. Prezida peste grăsimea care bolborosea, iar Obiectul se uita periodic În tigaie și spunea: ― E atât de scârbos! În curând Își făcu de lucru peste o farfurie de scrob și mă convinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
scrob. Pregătirea de scrob era ritualul domnului Obiect din diminețile de duminică. Prezida peste grăsimea care bolborosea, iar Obiectul se uita periodic În tigaie și spunea: ― E atât de scârbos! În curând Își făcu de lucru peste o farfurie de scrob și mă convinse și pe mine să mănânc. ― O să am niște arsuri infernale, mi-a spus ea. Am Înțeles imediat mesajul nerostit. Obiectul nu voia nici un fel de dramă, nici o vinovăție. Și nici romantism. Îi dădea Înainte cu scrobul ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de scrob și mă convinse și pe mine să mănânc. ― O să am niște arsuri infernale, mi-a spus ea. Am Înțeles imediat mesajul nerostit. Obiectul nu voia nici un fel de dramă, nici o vinovăție. Și nici romantism. Îi dădea Înainte cu scrobul ca să separe noaptea de zi, ca să fie clar că lucrurile care se petreceau noaptea, pe care le făceam noaptea, n-aveau nici o legătură cu orele din timpul zilei. Pe deasupra, mai era și o actriță bună și uneori mă Întrebam dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și încă altele, drastice vorbe, mi-au rumenit urechile, trecându-mă într-o surzenie țiuită, în sudori sulfuroase prelinse pe jghiabul spinării. Apoi mi-a înțepenit mâna dreaptă, falca s-a lăbărțat pe-o parte, ochiul s-a topit, a scrob, sub pleoapa fleșcă. Atunci au început să hohotească hahaleric, să se bată pe cele trei rânduri de burți, de plăcere, cu palmele țuguiate fin în câte cinci degete subțiratice la fiecare, să leșine pe spate de veselie. Încet, cu mâna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
a ales o gloabă, cu scrèua ca o scândură - a purtat-o În trap câțiva pași de-ai ei, dar destui ca să mă dezguste (zic și eu un cuvânt cu perdea, fiindcă nu vreau să vorbesc de coițele mele făcute scrob). Caii de Mana... Copiii, băietanii se Întreceau, pe Imaș. Însă acelea erau jocuri de copii, de băietani... Dar nu, fiindcă participau și fete - cum s-o uit pe una, a lui Scridon, urâtă, becisnică, pe jos - Însă de cum se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
peretelui de alături, cenușiu și bătut de vânt. „Vasăzică acuma totul s-a terminat, m-a prins cum a vrut“, se gândi, mestecând cu calm, ascultând soneria stridentă a telefonului răsunând îndepărtat în camerele aproape goale și refuzând să răspundă. Scrobul avea un gust searbăd, uitase să pună sare, dar a continuat să-l mănânce așa. O liniște subțire stătea în picioare lângă el, își auzea mestecatul rar. Afară se presupuneau trecerile grăbite ale cohortelor de automobile și miriade de voci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
putea pentru niște chiriași într-o odaie cât un chibrit, cu patul de câteva scânduri aninate pe doi pari, aplecați și ei ca să fie loc și de-o masă. Mai era un taburet și un primus pentru mâncare, aceeași, veșnicul scrob. Mâncarea ca mâncarea dar făceam niște prăjiturele care adunau ca la iarmaroc musafiri din toate direcțiile: nalangâte. Rețeta era simplă: făină de grâu, sare, apă, ulei și, dacă era că nu prea era fiindcă era scump, zahăr. Puneam făina într-
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
știi? Că doar cu lapte și cu smochine nu mai face el minuni... BABA SAFTA: Numai asta poate fi! Ia stați oleacă... (merge până în pragul odăii unde Sisoe pare adâncit în gânduri sumbre) Sfinția ta, poate ți-ar plăcea niște scrob cu jumări sau niște fasole cu afumătură, cu mămăligă caldă și murături... SISOE (înviorat): Asta-i altă vorbă... BABA SAFTA: Ilincă, tot acuma să-mi vii cu mâncare creștinească, să prindă cuviosul putere, sărăcuțul... Dă fuga...! ILINCA (spre Baba Fira
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
oamenii acelei vremi, dezlănțuirea molimei ar fi fost determinată nemijlocit de grava denutriție a populației, ca și cum ar fi fost vorba, adăugăm noi, de o epidemie de scorbut... Lupta împotriva flagelului a fost condusă atunci la Roman de către medicii orașului: Frantz Scrob și, murind acesta, Gheorghe Secoșanu. Bănuim că decesul lui Scrob s-a datorat holerei, ceea ce ar constitui încă o dezmințire a tezei că holera nu-și recrutează victimele din rândurile personalului medico-sanitar. Medicul șef al spitalului public, Frantz Salich, decedase
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de grava denutriție a populației, ca și cum ar fi fost vorba, adăugăm noi, de o epidemie de scorbut... Lupta împotriva flagelului a fost condusă atunci la Roman de către medicii orașului: Frantz Scrob și, murind acesta, Gheorghe Secoșanu. Bănuim că decesul lui Scrob s-a datorat holerei, ceea ce ar constitui încă o dezmințire a tezei că holera nu-și recrutează victimele din rândurile personalului medico-sanitar. Medicul șef al spitalului public, Frantz Salich, decedase ceva mai înainte de... tifos, care este posibil, remarcă doctorul Cozarescu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
De pe pat, îl priveau ceilalți doi copii, Costică și Mitică, care se jucau cu un ghem de ață, cu care Safta cosea cămășile pentru sărbătoarea Crăciunului. „ Ce știu ei!?” se gândi Gheorghe, rupând un hartoi de mămăligă și întingând în scrobul gălbiu, încrustat cu bucățele albe de brânză iute. Și lacrimile începură a-i șiroi pe obrajii încălziți de căldura sobei. Ce-ai pățit, omule? începu a se tângui Safta, rămasă pironită în ușă, cu o covată plină cu țoale țesute
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
tăi”. Bunica l-a servit pe Valerică-Va cu rasol din carne de porc afumată, jumate macră jumate grasă, hrean cu oțet și mămăliguță, apoi a urmat felul doi: jumări scoase din chiupul cu untură, Înfierbântate și bine fixate Într-un scrob galben-portocaliu, mujdei de usturoi frecat cu undilemn și „harbujăi muraț”. Era Lăsatul Secului, Începea postul Paștelui și bunica Ileana, fire evlavioasă ținea cu sfințenie la toate „celi sfinti”. Cei mari trecuseră de multă vreme peste mâncare, erau la amintiri și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
puse la punct și, În timp ce Marinița „hăcuia”pentru rățuștele mărișoare, Va mătura ograda cu târnul și căra gunoiul. Când au considerat că și-au terminat treburile, au mers În casă și au mâncat lapte cu mămăliguță și două ouă făcute scrob. Bomboanele erau terminate de multă vreme. Au dat amândoi muștele afară din odaie, fata deja măturase și așternuse paturile. Va era stăpânit numai și numai de un singur gând, cum să ajungă prin locurile de curând vizitate și să mai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
dar mergea înainte cum putea. Când ajungea seara și trebuia să-și hrănească copilașii, se gândea mereu ce să le mai gătească. Avea câteva găini. Când se adunau ceva ouă, le zicea copiilor: - Astăzi vom mânca scrobușor cu apă bună! Scrobul era un fel de mâncare pregătită din ouă bătute (uneori amestecate cu brânză, jumări, ceapă, mărar) și coapte la foc mic. Această mamă inventase încă un fel de scrob: bătea ouăle bine, bătea și ceva făină de grâu cu apă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ouă, le zicea copiilor: - Astăzi vom mânca scrobușor cu apă bună! Scrobul era un fel de mâncare pregătită din ouă bătute (uneori amestecate cu brânză, jumări, ceapă, mărar) și coapte la foc mic. Această mamă inventase încă un fel de scrob: bătea ouăle bine, bătea și ceva făină de grâu cu apă „bună”, care era adusă anume de la acea fântână, le amesteca, le mai bătea puțin, adăugându-le sare și le cocea la foc în ulei cu puțină ceapă prăjită. Însoțit
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
sat? Mai știi... Știam una focoasă, care a pus ochii pe el. Am început, Doamne iartă-mă, să intru la bănuieli, să mă frământ. Copiii flămânzi așteptau cu gurile deschise mâncarea care parcă nu se mai gătea. Am făcut un scrob cu ouă, brânză și măliguță caldă, le-am dat să mănânce. Mie nu-mi ardea nici de mâncare, nici de nimic. Ași fi vrut doar să aflu dacă e sau nu cu aia pe care o bănuiam eu. N-au
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Vă doooonez... O fermă rustică! O, nu ? O...?! Nici. Nu ! Pur și simplu vreau să vă donez...nevasta! Nev...Du-te, dom’le... Da, nevasta! Un metru șai’jdoi cu șaptejdouă de kile. Stie sa facă omletă, ochiuri, ouă fierte, scrob, omletă...De toate știe, domnule. E o intelectuală dedată la ...ouă! Domnule ! Dumneata îți bați joc de mine?! Cred c-ai incurcat spitalele. Aici singurul nebun pe schemă sunt eu, acesta, ca director...Ce să fac cu nevasta dumitale ? O
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
difuzarea în Austro-Ungaria. D. v. se transformă destul de repede într-o revistă literară a unui cerc de gazetari dintre care, alături de B. Florescu, făceau parte Aureliu Candrea, Mircea Demetriade, N. G. Rădulescu-Niger, N. Țincu ș.a. Mai colaborează cu versuri Carol Scrob și se republică mai multe din poeziile lui Dimitrie Petrino. B. Florescu își tipărește o parte din cursul de istorie a literaturii franceze și tot el scrie câteva studii dedicate literaturii grecești de la sfârșitul secolului al XIX-lea, precum și articolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286643_a_287972]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, între 21 septembrie 1886 și 18 ianuarie 1887. Colaborează cu versuri Th. M. Stoenescu și Carol Scrob. În cel dintâi număr se anunță că se vor publica romane „alese” din toate literaturile. Primul dintre acestea era Dracul șchiop de Lesage, din care s-au tipărit câteva capitole, într-o transpunere destul de cursivă. S-au mai tradus romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289590_a_290919]