266 matches
-
dacă ești singur și ești lovit, daca ți-i foame și umilit umbli pe drumuri, să știi mereu că-nduri acestea că Dumnezeu, lovit cu pietre, rîs și scuipat, roagă-te zilnic și fii curat, lovit cu pietre, rîs și scuipat, roagă-te zilnic și fii curat! ! plînge-i pe-acei ce te schingiuiesc, eu pentru tine numai trăiesc, eu pentru mine nu am folos decît în tine, Fiu Glorios, tu-mi ești grâi limpede, grâi ocult, tu decît mine ești mult
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
Cele mai frecvente reacții adverse sunt somnolența , starea de rău sau amețeala . Dacă începeți să simțiți o stare de amețeală mai puternică sau o stare de somnolență mai accentuată înainte de dizolvarea completă a comprimatului , clătiți- vă gura cu apă și scuipați imediat bucățile rămase din comprimat într- o chiuvetă sau la closet . • O reacție adversă gravă provocată de Effentora este respirația lentă și/ sau superficială . Aceasta poate apare dacă doza dumneavoastră de Effentora este prea mare sau dacă luați prea mult
Ro_281 () [Corola-website/Science/291040_a_292369]
-
egiptean într-o groapa. Se spune că a cucerit Roma și Cartagina. Ar fi întâlnit giganți, oameni fără cap, cu șase picioare și șase brațe, pitici, oameni-maimuță și oameni galbeni în India. A fost înghițit de un pește uriaș și scuipat afara. A călătorit în ținuturi întunecate unde Soarele nu răsărea niciodată. Ar fi explorat Munții Himalaya. Că a zburat pe spatele unei păsări imense și că s-a întâlnit cu amazoanele. Acesta ar fi descoperit și fântâna tinereții. Atât de
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
înaintea lui la locul de mija. Cine ajunge înaintea celui care a mijit la locul de mija, este salvat de la a miji tură următoare. 7. Tură se încheie atunci când toți cei care au stat ascunși fie au fost găsiți și scuipați, fie au ajuns la locul de mija și au scuipat ei pe cel care a mijit. 8. Cel care va miji tură următoare este cel care a fost scuipat primul de cel care a mijit. 9. “Ultimul scăpa turmă!” înseamnă
De-a v-ați ascunselea () [Corola-website/Science/331570_a_332899]
-
din minte pe computer e cel mai adesea un delir, cînd nu o miștocăreală vulgară, cu fandoseli obositoare de grafie. Textele par scrise, cum spun polițiștii, "sub influența alcoolului" - o trăncăneală cu fugă de idei, agresînd un interlocutor colectiv, ba scuipat, ba pupat, după logica deviantă a crampelor ei cerebrale. Mostră din 3 iunie: "Așa, puțin câte puțin, sau, cum ar spune românu', bit bai bit, ajungi la tot felul de revelații cu efect secundar. Ajungi, de pildă, să constați că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
biblioteca Universității a ziarului Scînteia. După aproape 30 de ani, am impresia că în afară de regim, nimic nu s-a schimbat. Lectura abjectei prese românești te vindecă de orice dor de casă. Vulgaritate, violență, rufe spălate în public, lipsă de măsură, scuipat, spurcăciune. Lichide biologice etalate pe pagina de hârtie. Când scrii despre abjecție riști să devii abject la rândul tău. "Par choix ou par la force, les voyageurs et les migrants sont sujet à un haut degré aux situations d'incertitude
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
al șoferului era calat pe frecvența unui post de radio FM idiot, dar complet idiot, la microfonul căruia sporovăia un soi de maimuță veselă; debita glume și invita la "concurs" ascultătorii într-o limbă română impregnată cu anglicisme prost formulate, scuipate rapid printre dinți. Tema unuia dintre concursuri era "Câștigă 200 de euro să-ți vizitezi soacra". Pentru a câstiga, cei care obțineau legătura telefonică cu saltimbancul FM erau obligați să claxoneze în trafic, cât puteau de tare și îndelungat, pe
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
nu erau legate de suspiciuni imaginare de colaborare cu inamicul. Un intelectual evreu a definit astfel căutarea „probelor” și a armamentului: „Percheziția, sinonim cu jaful... Se caută acte compromițătoare: inele, ceasuri, brățări șde aurț, bani etc. șDupă aceeaț suntem bătuți, scuipați, Înjurați În drum șspre Chesturăț”37. Mulți dintre cetățenii români ai Iașiului au luat parte la arestări, la năvălirea În locuințe, depistări și denunțuri, la Îndrumarea patrulelor către locuințele și adăposturile unde locuiau sau se ascundeau evrei, la campania de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
umiliți, bătuți, Împușcați - cu toate acestea Însă, nici unul dintre ei nu bănuia că sunt duși spre moarte. „Sistemul general”, a notat un evreu, era „Încolonarea evreilor În lungi șiruri, escortați și bătuți de acei ce-i conduceau, pe drum loviți, scuipați și batjocoriți de toți trecătorii creștini”111. Spaima era insuportabilă și Înainte de intrarea În curte, deoarece În orele dimineții, convoaiele cuprindeau și femei, copii, mulți evrei fuseseră bătuți atât de crunt, Încât fața lor se transformase Într-un terci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
care mai Întrețineau Încă relații diplomatice cu România, printre care și Statele Unite XE "Statele Unite" și Elveția XE "Elveția" . Ultima Înjosire „La urcarea În vagon eram din nou loviți cu drugi, răngi de fier, cravașe de cauciuc, paturi de armă și scuipați și batjocoriți ca o ultimă maltratare adusă unor trimiși la moarte.”42 La această ultimă maltratare au luat parte și ceferiști români, În afară de jandarmi, polițiști și soldați din ambele armate. Majoritatea torționarilor erau români. Toți au acționat În concordanță și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
noștri scoși din Învățământ, șavocațiiț scoși din barou, din servicii, prăvăliile și fabricile rechiziționate, aruncați din armată ș.a.m.d.”. În ajunul pogromului Evreii din Iași erau obișnuiți cu ceea ce unul dintre ei a numit „micile excese” - „o palmă, un scuipat, un geam spart” erau fapte zilnice, fără motiv și fără răspunzători. O dată cu izbucnirea războiului Împotriva Uniunii Sovietice, XE "Uniunii Sovietice" s-a schimbat complet atmosfera față de evrei. Iar primii care și-au permis să exprime această schimbare au fost criminalii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
încă erect, se găsește în palma murdară a lui Coco. Așaa...! Sex oral ai vrut, sex oral ți-am făcut! Împuțitule! Snagă-acră! țipă ea, trecându-și dosul celeilalte palme, peste fălci și peste gura știrbă, năclăită scârnav de sânge și scuipat. Fiți atenți, a intrat în șoc! În colaps! Se duce...! strigă Dănuț și se apleacă deasupra rănitului, smulgându-și fără ezitare cămașa de pe el, sfâșâind-o pe lungime și improvizându-i lui Nae un bandaj încrucișat, pe sub pulpe și peste coapse
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Peste două puncte... Sau peste trei sau peste patru, la mahomedani, va fi niscaiva revoluție. La Ierusalim, pe-aproape de Biserica Nașterii Domnului, vor bubui tunurile. Pe Esplanadă, niște moschei străvechi se vor dărâma, va fi mare scandal, bastoane, pietre, pumni, scuipați, emoții, declarații, vânzoleală, războiul va ciocăni, hăt! până la ușa bătrânei Europe și arabii le vor tăia din start petrolul, tuturor necredincioșilor. Și vor ieși, apoi, nebunii cămilari, la Jihad... Dar și acestea vor trece! Peste patru puncte sau peste cinci
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cirenaic îl întâlnim așadar pe Aristip luându-se la harță cu o potârniche, un măgar, apoi un catâr, niște prostituate, unele foarte arătoase, altele cu stagii vechi de activitate, apoi niște legume care trebuie curățate, în speță o salată, un scuipat, un delfin, într-o continuare la bestiar, un cal de îmblânzit, dar și o furtună, o masă bine garnisită, niște curteni și curtezane, dar, ne amintim acum, și parfum, dansuri, o rochie... Tot atâtea ocazii, pentru docți și persoane serioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Lui Socrate care, dacă e să-l credem pe Xenofon, discută cu dânsul despre necesitatea de a fi un bun cetățen, filosoful anarhist îi răspunde printr-un refuz: nici bun soț, nici bun părinte - își vedea progenitura ca pe un scuipat ieșit din el, fără mai multă importanță decât scuipatul... -, el mai adaugă la acest portret și faptul că n-ar putea fi un bun cetățean. în Atena zisă democratică, nu se prea glumea cu astfel de lucruri. Virtuosul Socrate, apărător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
tu asta. Aici, afară, se simte ca un pește pe uscat. — Dar ăsta este electoratul, replică Zero fără milă. Când, În cele din urmă, Elio termină de citit, discursul său fu primit cu o tăcere definitivă și arzătoare, ca un scuipat. Din rândul suporterilor se ridică un ropot nesigur de aplauze. Chipul lui Elio - alb ca zăpada - se contopea cu imaginea munților Înzăpeziți. Unul dintre cei prezenți spuse pe un ton aprins că aici În cartier era nevoie de farmacii, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
se poate. Desculți? În alte țări (nu imaginare), ar fi posibil. Asfaltul e neted, curat, răcoros (pentru că îl îngrijesc ca pe gazon). La noi, după primii cinci pași, picioarele ar aduna bucățele de sticlă, murdărie de toate felurile, pământ și scuipat. Apoi, nici pantofii din casă nu-i puteți lua, că e păcat să umblați prin oraș ca o balerină rănită. Ce e de făcut? Un proverb țigănesc (da, există și așa ceva) spune că nu-i bine „să intri în sufletul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
un aer demn, ușor revoltat - cred că asta a vrut să spună Vali cu „șmecher“. Dormitorul se cutremură de un rîs isteric. Cineva aruncă un bocanc În el. Altcineva aruncă un chiștoc de țigară, Însoțit la scurtă vreme de un scuipat. Probabil că nici el nu reușește să Înțeleagă ce păcate ispășește aici, nu Înțelege ce dracu’ i se Întîmplă și de ce. Probabil că și el s-a bucurat că a ajuns mai aproape de casă. Mă uit la el și Încep
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
mîndri de asta. Inițiativa consta În formarea unor echipe ce urmau să supravegheze comportamentul cetățenilor pe stradă. Atunci cînd un trecător arunca, fie și din neatenție, vreo hîrtie, vreun muc de țigară, vreun ambalaj de biscuiți sau chiar un simplu scuipat, membrii echipei se apropiau, recuperau Îndată acel obiect (firește, dacă mai putea fi recuperat) și i-l Înapoiau individului respectiv cu observația politicoasă: — V-a căzut ceva! Dacă el recunoștea nepăsător că Îl aruncase din proprie inițiativă, Îl Întrebau, pe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
jurau soldații și paznicul de vânătoare - că i-ar fi tras o palmă-două. Vestea se Întinsese și sporise ca o vâlvătaie Într-un lan uscat. La urechile singurului fiu al Tușii ajunsese că maică-sa fusese călcată În picioare, schilodită, scuipată și batjocorită cu vorbe grele, Îi fuseseră scoși dinții, i se umflaseră ochii, i se spărseseră buzele, Îi crăpaseră coastele. Fiul Își făcea armata nu foarte departe de Satul cu Sfinți, Într-o cazarmă dintr-un sat de dincolo de codrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și cu posibilități financiare solide - că a născocit o mașinărie de tundere automată a ovinelor: oaia intră printr-o deschidere a utilajului, plină de lână cu scaieți și ciulini, și iese pe partea cealaltă, cheală și nevătămată, iar lâna e scuipată (expresia aparține inventatorului) printr-un horn special, gata descornăcită și dărăcită; soldatul Armeanu, fiu al satului, suflet poetic și sensibil, membru activ al Cenaclului inițiat și coordonat de omul de spirit și artă Marin Foiște, din Înalte pricini de iubire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
în remușcare. M-am rătăcit în Litere din neputința de a ucide sau de a mă ucide. Această neputință, această lașitate, doar ea a făcut din mine un scrib” (I, 10). Este momentul în care, disperat, Cioran exclamă: „Dintr-un scuipat al diavolului, iată din ce sunt plămădit” (I, 11). Consacrat literelor, el țese mreaja care-l desparte de lume și în care, captiv, sinele își construiește sentimentul unei libertăți explozive. Conștient, însă, că totul e consecința unei mistificări, Cioran nu
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
chiar atunci când mărturisește că nu crede în el. „De obicei, îi spune cuiva, Dumnezeu îmi pare de neconceput, dar în anumite momente pot concepe să mă adresez Lui, fără să cred cu adevărat în el” (III, 72). Se crede un scuipat al diavolului („Dintr-un scuipat al diavolului; iată din ce sunt plămădit” Ă I, 11), dar ezită între „rugă și blasfemie” (I, 9), între „extaz și rânjet” (I, 295), pentru a mărturisi paradoxul că nu poate trăi „nici cu Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
crede în el. „De obicei, îi spune cuiva, Dumnezeu îmi pare de neconceput, dar în anumite momente pot concepe să mă adresez Lui, fără să cred cu adevărat în el” (III, 72). Se crede un scuipat al diavolului („Dintr-un scuipat al diavolului; iată din ce sunt plămădit” Ă I, 11), dar ezită între „rugă și blasfemie” (I, 9), între „extaz și rânjet” (I, 295), pentru a mărturisi paradoxul că nu poate trăi „nici cu Dumnezeu, nici fără Dumnezeu” (I, 157
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
erau mereu umede și bolnave și putrede Și încă Întreg poporul Mereu prea mare și prea mic și mult prea mult crescut Umed până la nașterea mea Cu umezeala cea mare a cerului Și cea mai rea apă a pământului Umezeala scuipatului și a gerului cel mai adânc Vătraiul a fost mereu inutil Ca și mine în burta înnegrită de putregai a mamei (bea) Cred că pe mama mea cea bună trebuie că au apucat-o năbădăile E pe scaun S-a
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]