186 matches
-
Ca un demon zburător prin văzduhu-i natal. Roșu negru. (...) În preajmă se învoaltă din frunziș frumoasele românce cu o ederă de pasiune voioasă pe fustă și pe mînecile umflate de fum alb. (...) Cu sărituri mediteraneiene, artiștii futuriști români rup rîndurile. Sculptorița Pătrașcu cu mîini încîntate sculptează de-a dreptul în jăratec. (Irina) Codreanu elansează ideal sinteza flacărei. Iancu înalță arhitecturi de neon. Maxy precizează formele veloce ale mobilelor și imensifică razele lămpilor sale. Minulescu ritmează versuri albe terenurilor petrolifere, nesfîrșite tuburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
efect al recrudescenței persecuțiilor antisemite în anii dictaturii militare. Jacques G. Costin emigrează de două ori - prima oară refugiindu-se din calea prigoanei antonesciene, a doua oară definitiv, după ce - marginalizat în calitate de sionist - fusese implicat în procesul intentat de regimul comunist sculptoriței Milița Petrașcu și compozitorului Mihai Andricu. Un caz aparte este reprezentat de emigrarea membrilor neevrei (uneori chiar antisemiți) ai „generației tinere”. Eugen Ionescu, Mircea Eliade sau Emil Cioran părăsesc mai întîi țara pe cale oficială, sfîrșind prin a se exila, odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
viața și avea o voce ascuțită ca un diamant; ar fi putut tăia sticla. Mă privi din cap până în picioare, cu răceală și o anume scânteiere în ochi care aducea cu firele de nisip din marmură. —Tu trebuie să fii sculptorița lui Salvatore. —Sam Jones, zisei, invidiindu-l un pic pe Bez pentru nonșalanța pe care și-o permitea, ca de la client la constructor, sub oblăduirea sindicatului. V-a arătat Sally schițele? —Sunt sigur că o să mi le arate Melanie, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
uita la mine și la Sophie cu ochii ei cei albastrupanseluță absolut îngroziți. Credeți... zise ea. Putem să ne întoarcem un pic? sugerai eu, adoptând tonul cel mai înțelegător, de om căruia îi poți spune orice, vorba ceea, doar eram sculptoriță. —Violet, tu luai insulină dintr-un motiv anume. Se ia insulină, așa, de plăcere? mă întrebam eu. Lăsând asta la o parte, să trecem peste considerațiile terminologice seci și să ajungem la problema cea mai importantă: până la urmă de ce dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
mâna și mi-am dat seama că nu-mi plăcea, deși nu știam clar de ce. Poate că era modul în care mă privea, măsurându-mă cu răceală, ca și cum s-ar fi gândit dacă merita sau nu să mă cunoască. — Ești sculptoriță, nu? zise Gita. — De unde știi? exclamă Janey. — Tu mi-ai zis, acum o mie de ani. Țin foarte bine minte ce-mi spui. Avea o voce joasă; pun pariu că se străduise din greu să capete un registru mai profund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
organizat această festivitate pentru a conferi Premiul Baiocco. Scopul acestei inițiative este acela de a premia exponenți diferiți proveniți din spațiul societății civile rezidenți în acea circumscripție. În lista premiaților, prezentată în ziarul Libero, în mod ciudat nu apare numele sculptoriței Magda Nica care este româncă. În schimb, în același număr, apare pe prima pagină, un articol de două pagini, în care este prezentat cazul unei agresiuni a unui om al străzii de către doi români. Pe scurt, sunt români răi și
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
competiție, dar și un acord tacit, o solidaritate ce unește secolele și impune prin stăruința idealurilor asumate. Noul venit ridică sacra torță din mâna celui căzut, continuând aventura cunoașterii prin "deșertul timpurilor", cum se spune în epigraful statuii ridicate de sculptorița din Hungtington, ea însăși solidară astfel cu aventura umanității întregi. Odată pătruns în incintă, spațiile destinate pentru lucrări ți se prezintă cu rânduială, oarecum simetric, un personal specializat te îndrumă la nevoie. Cine n-a asistat la un congres mondial
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lucrări revendică contactul cu formula rodiniană, sculptori precum Ion Jalea cu opera de început, Cornel Medrea (1888-1964) cu Sărutul și Christ, Floarea de zăpadă (1923), Păcatul (1926), proiectul din 1925 pentru Monumentul aviatorilor din Bucuresti care a fost câștigat de sculptorița Lydia de Kotzebue -, Alexandru Călinescu cu Tinerețe, George Dimitriu cu Meditație, Suferința, Cel din urmă glas al durerii, Supliciul 303, Gheorghe Leonida (1892- 1942) cu Prometeu (bronz, 37 x 28 x 17 cm), Somnul, Diavolul, pentru a nu vorbi de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
știu, în urma obținerii unei călătorii de studiu și documentare... E vorba de bursa din 1974, când am lucrat în Italia și am și deschis o expoziție la Academia di Romania. La întoarcerea în țară, împreună cu pictorul Dan Cristian Popescu și sculptorița Geta Caragiu Gheorghiță, am expus la Bacău sub genericul „De 3 ori Italia”. Bineînțeles, schițele făcute în Italia le-am continuat, așa că am deschis o expoziție mai amplă, tot la Bacău, o parte din lucrările acestui ciclu urmând să intre
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
știu, în urma obținerii unei călătorii de studiu și documentare... E vorba de bursa din 1974, când am lucrat în Italia și am și deschis o expoziție la Academia di Romania. La întoarcerea în țară, împreună cu pictorul Dan Cristian Popescu și sculptorița Geta Caragiu Gheorghiță, am expus la Bacău sub genericul „De 3 ori Italia”. Bineînțeles, schițele făcute în Italia le-am continuat, așa că am deschis o expoziție mai amplă, tot la Bacău, o parte din lucrările acestui ciclu urmând să intre
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
feminin este eliberat pentru practicarea sportului și pentru animarea cluburilor. Femeia „nouă” nu-i doar o citadină, ci și rurală. Figura mujicului este înlocuită cu cea a Kolhoznicei care conduce tractorul, reprezentată, la expoziția universală de la Paris din 1937 de sculptorița Vera Muhina alături de muncitor - ea înalță o seceră și el un ciocan, elemente clasice ale simbolisticii comuniste*. Aceste măsuri sunt luate sub impulsul secției feminine a Comitetului Central al PCUS*, Jenotdel, înființat în august 1919, și care lansează campania de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
am putut duce, fiind de serviciu. Am reluat munca, de câteva zile și trebuie să-mi împart timpul între obligațiile profesionale și pasiunea pentru literatură. De la București - când ne-am despărțit -, am plecat la Brașov, unde am vizitat-o pe sculptorița fălticeneană Maria Mihăescu. E o artistă foarte talentată. La cei 76 de ani ai ei, are o condiție fizică și o prospețime spirituală excepțională. Vă închipuiți, face ascensiuni pe Tâmpa ! A fost profesoară de desen și caligrafie la Fălticeni, București
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
mea. Le-am și inclus în monografie. Lucrarea este dactilografiată. Cuprinde trei părți: 1) Viața Dv., cu activitatea didactică și artistică; 163 Romanul lui Eugen Lovinescu, cu autograful autorului, către prof. Ion Roman din București. Rămas ca amintire, în posesia sculptoriței. 119 2) Anexe - cuprinzând reproduceri din diverse documente și fotografii cu diferite momente din viață; 3) în fine, reproduceri din opera dv. În total e vorba de 86 de pagini. Am încercat să reconstitui personalitatea dv. complexă, după ce s-au
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
înmormântată lângă biserica din acest sat. 183 bătrâni întemeiat de mătușa Dv.? Ceasul din turnul Adormirii, adus de la Viena, pe cheltuiala ei, în 1883, funcționează și azi, cu multă precizie. În Brașov mai locuiesc doi fălticeneni: D-na Maria Mihăescu (sculptoriță, profesoară), care a fost cândva căsătorită cu maiorul Costescu. Vă dau adresa, pentru eventualitatea că ați dori să o cunoașteți: Str. N. Bălcescu nr. 8. Tot din Fălticeni e și Dl. Remus Ciuntu, colonel pensionar, prieten al Dnei Mihăescu, care
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fiind, astfel, capabili să le și păstreze. L-am intervievat pe Deepak Ganguly, un artist zvelt În vârstă de 28 de ani, expert În grafica computerizată, care lucra pe atunci la JadooWorks. „Părinții mei sunt și ei artiști. Mama este sculptoriță“, mi-a explicat. „Tata a fost designer de modele pentru covoarele indiene tradiționale. Am avut dintotdeauna Înclinație pentru desen pentru că am crescut Într-un asemenea climat, așa că am ajuns să lucrez În acest domeniu. Când mi-am Început cariera În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
știu, în urma obținerii unei călătorii de studiu și documentare... E vorba de bursa din 1974, când am lucrat în Italia și am și deschis o expoziție la Academia di Romania. La întoarcerea în țară, împreună cu pictorul Dan Cristian Popescu și sculptorița Geta Caragiu Gheorghiță, am expus la Bacău sub genericul „De 3 ori Italia”. Bineînțeles, schițele făcute în Italia le-am continuat, așa că am deschis o expoziție mai amplă, tot la Bacău, o parte din lucrările acestui ciclu urmând să intre
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
altul, până ce, în sfârșit, au ajuns la prințul Alexandru Mavrocordat. El a renovat palatul a aplicat inițialele A.M. emblema familiei și numele „Miroslava” pe frontonul,clădirii. După moartea prințului, totul a rămas Olgăi, fiica sa, căsătorită Sturza. Olga Sturza, o sculptoriță cu har, a dăruit Iașului, la 29 mai 1927, Monumentul Reîntregirii, cu dedicația: „ Neamului Românesc reîntregit și Iașului leagănul unirilor închin această lucrare a inimii și mâinilor mele”. La început, monumentul a fost așezat pe soclul unde se află astăzi
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
362. 3.3.1.7.2. Miina! Astra Film Fest. Festival internațional de film documentar & antropologic; Sibiu, 20-26 octombrie 2002 ne introduce în atmosfera festivalului de la Sibiu. La acest festival a participat și Finlanda cu filmul documentar Miina! despre viața sculptoriței Miina Akkijyrkkä și lupta acesteia pentru suținerea unei rase bovine rare, prin intermediul unor statui realizate plecând de la carcasele unor mașini avariate. Aceasta, prin ardoarea sa, este văzută ca o persoană excepțională ce a întreprins numeroase acțiuni curajoase și care a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
din momentul în care se spală pe față cu apa adusă de Zamfira (termenul de bază din numele Arghirei, argintul, aparține lanțului simbolic lună-apă), cea care deține secretul apei vii481. Cel de-al treilea personaj din serie, verișoara lui Dragomir, sculptorița "pe numele ei adevărat Marina" se consideră "Zamfira, reîntoarsă pe pământ după două sute de ani, dar nu ca să redea lumina ochilor Arghirei, ci să învețe oamenii cum să vadă. Pentru că, gândea Marina, oamenii nu mai știu să vadă, să privească
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de guvernul Vaida - succesorul guvernului Iorga -Argetoianu la Florența. Acordul nu prevedea nimic relativ la Voievodul Mihai, rezolvând numai chestiunile materiale dintre foștii soți, comentează A. Călinescu. Duminică, 28 februarie. Presa românească se referă la „cuvintele unei artiste despre Voevodul Mihai”. Sculptorița de origine maghiară Alice Gastonyi, care a realizat un bust al Voievodului Mihai, studiindu-l în timp ce acesta era la lecții, își publicase impresiile într-o gazetă minoritară germană. „Este fermecătoare îmbinarea seriozității mature cu copilăria nobilă ce caracterizează pe Marele
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
arăt recunoștința; am dat tot ce am avut la sufletul meu. Ași da bucuros mai mult, domnule director, dar n-am. Nu vă supărați! Vă rog cu lacrimi, nu vă supărați! [BUCUREȘTI MILIȚA PETRAȘCU]1*1 27/XI.948 O sculptoriță găsește în atelierul ei, într-o dimineață de ianuarie, un fluture cap-de-mort; un somptuos fluture viu, proaspăt ieșit din gogoașa lui, din pricina căldurii și umezelii din atelier. Soarta lui era, se înțelege, pecetluită. Trebuia să moară în câteva ore, sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
era, se înțelege, pecetluită. Trebuia să moară în câteva ore, sau în câteva zile, fără să fi străbătut etapele normale următoare ale vieții lui. Nu va avea primăvară, nici flori, nici cer albastru, nici zborurile de noapte în căutarea miresei. Sculptorița i-a reprodus imaginea pe o placă de piatră semiprețioasă. Astfel, acest sărman va trăi în vremile viitoare. [GHERGHIȚA VÂNĂTOARE]2 28.12.948 În pădure la Gherghița, la vânătoare, pe un vânt aspru din crivăț, cu fulguiri de ninsoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Alfons Castaldi (1874-1942) compozitor, fost profesor de muzică la Liceul Național din Iași. 6. Sintagma ironică "duduca de la Vaslui" circula curent în cadrul "amicilor" de la Viața românescă". O întâlnim, scriptic, la G. Ibrăileanu. PARTEA a V-a 1. Milița Petrașcu (1892-1976), sculptoriță. 2. Gherghița, comună în județul Prahova, pe râul Prahova. 3. Barbu Lăzăreanu (1881-1957), gazetar, istoric literar. 4. Titel (Constantin Mitru) (1920-2001) cumnat, fratele Valeriei (a doua soție a lui Sadoveanu); secretar al prozatorului. A publicat volume despre acesta: Aspecte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din Iași. Prin tot ceea ce a reușit să înfăptuiască în plan profesional de-a lungul carierei sale, prof. dr. Vasile Adăscăliței va ocupa pentru totdeauna un loc de cinste între cei mai prestigioși teoreticieni ai folcloristicii românești. ADOC-MANOLE, GABRIELA (1926-2002) SCULPTORIȚĂ Personalitate ieșeană din domeniul artelor plastice, Gabriela Adoc Manole a fost un nume de prestigiu pentru sculptura românească. S-a născut la 14 noiembrie 1926, în satul Pleșani, comuna Trușești, județul Botoșani. În anul 1927 s-a stabilit cu familia
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
femeie care întruchipează țara și care poartă mai departe, spre secole, steagul izbânzilor noastre... prin eșarfă am încercat să fac o trimitere la conturul țării, fără a fi o hartă, ci mai mult o sugestie“ afirma Gabriela ManoleAdoc. În 1981 sculptorița a primit Premiul „Ion Andreescu“ al Academiei Române pentru această lucrare. O a doua creație a Gabrielei Manole-Adoc existentă în Iași, orașul copilăriei și tinereții sale, este bustul istoricului Nicolae Iorga, realizat în anul 2000 și amplasat în fața bisericii „Sf. Nicolae
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]