211 matches
-
chiar pe el la telefon, vrea să te salute. Îmi întinde un mobil cu luminițe aprinse. Total buimacă, îl iau și-l duc la ureche. — Bună, Samantha, aud glasul tărăgănat, de om de afaceri, al lui Daniel. Uite ce e, scumpete, sunt băgat într-o megaafacere. Nu pot să vin. Mă străbate un val de dezamăgire totală. Nu vine nici unul dintre ei ? — Îmi pare foarte rău, păpușă, zice Daniel. Știi cum e. Dar te rog să te distrezi foarte bine cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Panther, spun, arătînd spre cutia mea. Bunicul e Înnebunit după batoanele energizante de ciocolată Panther, la fel ca toți amicii lui de la clubul de bowling, așa că, de fiecare dată cînd trec pe la el Îi duc o cutie Întreagă. — Îți mulțumesc, scumpete, spune el radios. Ești o fată foarte bună, Emma. Unde să le pun ? Ne uităm amîndoi neajutorați În jur, la camera plină de troace. — Ce-ar fi să le pui acolo, În spatele televizorului ? spune bunicul În cele din urmă. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
N-am nici măcar un șervețel. Doamne, ce jenant ! O să trebuiască să-mi trag nasul, așa cum fac mamele la piesele de Crăciun. Nu mai lipsește decît să mă ridic repede și să fug lîngă scenă cu camcorderul și să zic „Bună, scumpetea lu’ mama, fă-i cu mîna lui tati !“ OK. Trebuie să fac eforturi să mă stăpînesc, ca să nu fac cum am făcut mai demult, cînd am dus-o pe fina mea Amy să vadă Tarzan, desenul animat Disney și, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Ridică fata, o acoperi cu cearșaful, cu macatul, cu ce mai găsise pe pat și o zbugi afară. Țipa deznădăjduită: - Nu muri, prințesa mea! Nu mă lăsa chiar acușica, comoara vieții mele! Cum să mori, regino? Cum să ne lași, scumpetea scumpeților?! Nu vezi că e sărbătoare sfântă, cum să mori, chiparoasa mea?! Aooooleeeuuuu, săriți că mi se moare prințesa, chiar acu’, la mine-n brață! Era în poarta casei, cu fata în brațe, urlând disperată. Girevengu începu și el să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să-i răzbată pasiunea prin toți porii, lingându-și buzele cărnoase cu limba. O limbă bine instruită, gândi. - Da, locul tău e-n pat. Iar al meu ar fi peste tine sau sub tine, numai că acum trebuie să plec, scumpete. Se ridică, își trase pantalonii, apoi luă cămașa de pe jos. În timp ce încheia nasturii, o văzu cum întinde mâna către noptieră pentru a apuca telecomanda. Unii fumează, alții mai beau un pahar, își spuse. Ea privește la televizor după ce face dragoste
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Victima, un agent imobiliar, decedase, iar autorul părăsise locul faptei. Un individ în vârstă, probabil martor ocular, dădea declarații și făcea pe interesantul. O privi mirat. I se întipărise pe chip un zâmbet ciudat. - Ce dracu` e așa de interesant, scumpete? L-a lovit pe unul mașina, extraordinar, un agent imobiliar mai puțin. Niște escroci. Vând cocioabe și zic că sunt palate, te simți obligat să le mulțumești fiindcă vor sări țevile în aer, abia după ce te muți, bineînțeles, parcă sunt
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
găsește un geamantan cu bani și pe urmă se omoară fiindcă nu știe dacă să îi cheltuiască sau nu. - De-aia e un scriitor ratat, fiindcă visează geamantane cu bani. Ăștia care scriu visează numai bani, ascultă-mă pe mine, scumpete. De ce visează ei numai bani? (Degetul arătător al bărbatului se ridică în aer, seamănă acum cu un professor aflat în fața clasei, așteptând răspunsul la o întrebare foarte important). - Îți spun eu, drăguță, fiindcă nu-i pot obține sub nicio formă
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
în afacerile lui, veni la Felix cu câteva coale de hârtie și felurite note de plată și însemnări și-l rugă să-i alcătuiască o listă de tot ce cheltuise pentru materiale. Felix i-o făcu, rămânând totuși mirat de scumpetea articolelor. O cărămidă veche din demolițiuni costa aproape cât și una nouă. Cum moș Costache nu arăta a fi omul ușor de păcălit, ignorant în asemenea chestiuni, ai fi fost înclinat să crezi că socoteala urmărea să înșele pe cineva
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și torța brutală, din sârmă de alamă, a părului proaspăt tuns, dar dezvăluind, din pricina neglijenței, și o bordură albită, cam de un centimetru, la rădăcină, nemaiscufundată în colorant. Vorbi, c-o bună dispoziție cuceritoare, hîțînîndu-și cu umor un picior. - Gabi, scumpete, ce-ai rămas așa, cu capul în buzunar?! Doar n-o să-mi ții acum neprezentați doi domni atât de plini de responsabilitate, de șarmanți și de distinși? - Sânt niște clienți... Par but de bani. Au venit cu un taxi... - Clienți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
apreciația noastră, dar, pentru cei ce vor să înțeleagă ciudata stare de lucruri în care e cu putință ca concertul unui violonist bun să nu fie vizitat de fel, vom spune că toate concertele date în orașul nostru atârnă, din cauza scumpetei locurilor și a micului număr de amatori de muzică, de la câteva saloane din Iași, mai cu samă însă de la dame. Numai când frumoasele mâni de fee se însărcinează cu desfacerea biletelor un concert reușește; publicul cel mare ieșan nu e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la redacție” aflăm că în iulie 1926, cu nr. 1, anul I de activitate, apare la Bârlad și „Foaiea Băncei de Credit măr unt din Bârlad” și că, și atunci, publicația trecea prin mari greutăți materiale „mai ales față cu scumpetea mereu crescândă a h ârtiei”... În cuprins, din același număr aflăm și de câteva cărți semnate de Virgil Caraivan aflate în difuzare: „Basme și legende străine” ‐ traducere din folclorul lumii, Editura și Tipografia Vălenii de Munte, 1911; „La gura sob
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Paraschivei Pităreasa, de la Botoșani. Corespondența purtată cu marele dragoman mai apoi domn al Moldovei cu fratele și cu surorile sale arată că el le-a trimis, din Țarigrad, dese și multe cadouri, prin oameni de mare încredere: sipete pline cu scumpeturi, traiste cu haine, năframe de obraz, basmale, soponuri de mosc, zgărzi cu diamanturi, brîie scumpe, inele de aur, brățări de aur, cu multe diamanturi, cercei cu briliante, pînzeturi scumpe, puști de Damasc pentru cumnați etc., etc.69, așa că, din toate
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
oboseală; omenire; omul; onestitate; oportunitate; oportunități; oraș; orgasm; orizont; oxigen; pace; pădure; pămînt; peisaj verde; persoană; în plăceri; plimbări; plină; plină de minuni; pulover; populație; posibilitate; primăvară; privilegii; profund; pronunțată; puritate; reîncărcare; relativitate; renaștere; repede; respiră; rutină; sănătoasă; școală; scumpă; scumpete; scurt; seamă; o secundă; senină; sens; sentimente; sfînt; siguranță; simplitate; singură; student; suferință; sufletul; supraviețuire; teatru; timp scurt; tot; trăiesc; trăit; trecătoare; trist; tristă; trofeul fiecăruia; umanitate; unică; valoare; vesel; veselie; viață; vînt; violență; vis; visuri; vitalitate; voiaj; zi de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sticla... pe jumătate plină. Ermolae făcu un semn deznădăjduit către duhovnic. Acesta își lărgi brațele în semn de nedumerire și dezamăgire și grăi astfel: Fiule Chiril, sfântul apostol Pavel, în epistola sa către efeseni, scrie aceste cuvinte: "cine seamănă cu scumpete, cu scumpete va și secera..." Ți-a plăcut cântarea părintelui Arcadie și ce ți-ai grăit: "ia să mai scot eu o sticlă în cinstea lui și întru a mea mulțămire". Până să ajungi însă la butoi, a venit Diavolul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
jumătate plină. Ermolae făcu un semn deznădăjduit către duhovnic. Acesta își lărgi brațele în semn de nedumerire și dezamăgire și grăi astfel: Fiule Chiril, sfântul apostol Pavel, în epistola sa către efeseni, scrie aceste cuvinte: "cine seamănă cu scumpete, cu scumpete va și secera..." Ți-a plăcut cântarea părintelui Arcadie și ce ți-ai grăit: "ia să mai scot eu o sticlă în cinstea lui și întru a mea mulțămire". Până să ajungi însă la butoi, a venit Diavolul și ți-
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
unei fălci în părți mici pătrate, 8 ocă de sămânță. Fiind că pentru sămănarea pe întregul a unui loc de pădure, pământul trebuie mai întăi a fi arat, care lucrare, în părți muntenoase nu se poate săvârși, apoi și pentru scumpetea seminței sfătuiesc a se face sămănăturile crinului numai în bucăți și părți mici de loc. Sămănarea în straturi se face așa ca ei să aibă o lungime de mai mulți stânjeni, după cum ar <i>erta locul. Aceste straturi se sapă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
D., Neculai A. B. și alții, care sunt mijlocași cu stare materială bună”. O altă problemă gravă, care frământa lumea satelor, era discriminarea fățișă pe care o promova puterea comunistă. Dacă muncitorii beneficiau de un salariu, de o indemnizație de scumpete și de cartele, țăranii nu aveau nimic din aceste avantaje. De aici, nemulțumirile. Pe 19 decembrie 1949, milițianul șef al Vasluiului, nota următoarele: „...suntem informați că, din cauza lipsei de lemne, populația din comuna Rediu-Vaslui nu mai ține seama de paza
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
comune sunt nemulțumiți (...)”. În nota informativă nr.36/17 mai 1947, șeful postului de jandarmi Valea Rea mai trăgea un semnal de alarmă, scriind șefilor de la Vaslui următoarele: „...starea de spirit a populației din toată raza postului este îngrijorătoare din cauza scumpetei din ultimul timp. Ar căuta să muncească numai pentru hrană pe care nu o au de unde o căpăta (subl.ns.)”. Referitor la aceleași cantine sătești, șeful de post nota: „...cantinele sătești, deși funcționează, nu pot satisface toată lumea deoarece primesc alimente
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
al fiecărui salariu era hotărât prin vot, în cadrul ședințelor consiliului comunal. În conformitate cu prevederile decretului-lege din 27 decembrie 1918, funcționarii comunali au beneficiat de o consistentă mărire a veniturilor. Astfel, pe lângă salarii și diurne, funcționarii șiau sporit veniturile cu „alocațiile de scumpete” - suplimente financiare acordate angajaților administrației locale, pentru armonizarea lefurilor cu ritmul alert de scumpire a produselor. Ulterior, datorită inflației galopante, guvernul României a decretat, prin legea din 8 septembrie 1919, „sporirea retribuțiilor lunare, doar pentru funcționarii statului și militari, cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
administrativă din anul 1925, salarizarea a fost reglementată în conformitate cu normele legislației de încadrare a funcționarilor comunali - articolele 100, 386, 388 din legea de unificare administrativă. Retribuția funcționarilor cuprindea „leafa de bază, ajutorul de familie, indemnitatea de chirie și indemnizațiile de scumpete”. Prin articolul 41 din legea contabilității publice consiliilor comunale le era refuzat dreptul de a mări alocațiile de personal prin intermediul creditelor suplimentare. La calcularea remunerației se avea în vedere postul ocupat, pregătirea și calificarea pentru acel post, cât și vechimea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
subvenționată din plin și probabil în totalitate. Din statele de salarii ale personalului pe luna august 1929, am reținut că președintele comunității (numit și secretar) avea o retribuție lunară de 500 de lei la care se adăugase și „indemnizația de scumpete” în cuantum de 3.000 de lei. După scăderea cotizației la comunitate de 4,40% în valoare de 121 de lei, președintele secretar semnase pentru primirea sumei de 3.379 de lei. Funcționarii cimitirului evreiesc au primit, în ordinea din
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
valoare de 121 de lei, președintele secretar semnase pentru primirea sumei de 3.379 de lei. Funcționarii cimitirului evreiesc au primit, în ordinea din tabel, următoarele salarii: „D. Schwartz (intendent) - 1.000 de lei (500 salariu și 500 indemnizația de scumpete), scăzut cotizația de 4,40% = 956 de lei; B. Rozen (cioclu) - 1.000 de lei (100 salariu plus 900 indemnizația de scumpete), minus cotizația - rest 956 de lei; Fișel Ceaușu (cioclu) - 800 de lei (100 salariul și 700 indemnizația) minus
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ordinea din tabel, următoarele salarii: „D. Schwartz (intendent) - 1.000 de lei (500 salariu și 500 indemnizația de scumpete), scăzut cotizația de 4,40% = 956 de lei; B. Rozen (cioclu) - 1.000 de lei (100 salariu plus 900 indemnizația de scumpete), minus cotizația - rest 956 de lei; Fișel Ceaușu (cioclu) - 800 de lei (100 salariul și 700 indemnizația) minus cotizația - rest de plată 764 de lei și 80 de bănuți”. Corpul didactic era format din trei salariați, din care doi institutori
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
20 de geamuri la Bae, repararea balamalelor de fer pentru a se putea deschidea [sic!, n.a.]”) a fost acordată unei rude, probabil, pe nume Leiba Alaman, care a ridicat de la casierie suma de 3.000 de lei (contravaloarea indemnizației de scumpete a „Domnului Președinte Glückman” pe o lună). Pentru „...punerea de geamuri bae, 113 colțare și 15 patrate cu sticla dumisale”, meseriașul A. Breimann a ușurat sarcina casierului I. Istric de a mai număra suma de 6.282 de lei, iar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de plată pe luna august 1930, la cimitir mai fusese angajat și un „păzitor” în persoana lui F. Zeltzer, căruia i se fixase un salariu de 200 de lei/lunar, fără să primească nici un sfanț în plus ca „indemnizație de scumpete”! După cum spuneam, Comunitatea acorda și ajutoare de înmormântare atunci când era vorba de persoane foarte sărace. Astfel, la data de 7 septembrie 1930, președintele aprobase suma de 500 de lei „...pentru cheltueli cu înhumarea D-lui E. Rottenstein”. Pe 28 septembrie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]