100,996 matches
-
Roxana Racaru Volumul de proză scurtă al lui George Cușnarencu cuprinzînd prozele scrise înainte de 1989 și nepublicate pînă acum în volum, alături de cele scrise în ultimii ani, permite o privire de ansamblu a evoluției scrisului lui Cușnarencu. Iar comparația celor două imagini - tînărul care promitea în
Poză cu Proteus C. by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14893_a_16218]
-
ultimii ani, permite o privire de ansamblu a evoluției scrisului lui Cușnarencu. Iar comparația celor două imagini - tînărul care promitea în 1978, cînd revista Tribuna i-a acordat premiul pentru debut și maturul care încearcă să se întoarcă la proza scurtă "ca la prima iubire" fără să mai poată găsi "respirația" este în dezavantajul celui de-al doilea. Ceea ce găsim în cîteva din povestirile din prima parte a volumului ca talent, umor și acuratețe a observației, se pierde, în partea a
Poză cu Proteus C. by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14893_a_16218]
-
ansamblu, aflată nu atît sub luminosul semn al culorii oranj, ci sub acela al maimuței (maimuța Soni, lăsată de Kusturica autorului, fiind judecătorul și destinatarul privilegiat al prefeței), vechi simbol al impudorii și nebuniei. George Cușnarencu - Colonia penitenciară oranj. Proză scurtă, Editura Allfa, București, 2001, 256 p.
Poză cu Proteus C. by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14893_a_16218]
-
să le și facă publice periodic. O mare parte din dilemele critice referitoare la literatura ultimelor trei decenii s-ar clarifica, cred, cu rezultate dintre cele mai neașteptate. Dăruiește-ți o zi de vacanță este un volum antologic din proza scurtă a Gabrielei Adameșteanu, publicată în două cărți înainte de 1989. Prefața semnată Carmen Mușat atinge toate punctele esențiale ale problemei și nu este de mirare că primul dintre acestea este situarea prozei autoarei în peisajul românesc al literaturii postbelice, marcată puternic
Povestiri actuale despre o lume trecută by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14868_a_16193]
-
mânui un registru narativ variat pe care îl orchestrează armonios de fiecare dată. Maestră a monologului (în Neliniștea, de pildă), scriitoarea înregistrează uimitor și transcrie literar vorbirea curentă anunțând sau continuând turul de forță din Dimineața pierdută în proze precum Scurta internare, Ora de navetă sau vara neliniștită, bijuterii textuale perfect intraductibile. De altfel, o mare parte din trăsăturile optzecismului sunt anticipate cu brio: oralitatea, subiecte banale, situațiile mărunte, personajele comune, toposul navetei ș.a., iar Testul, de pildă, e o povestire
Povestiri actuale despre o lume trecută by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14868_a_16193]
-
al doilea război mondial prin instaurarea controlului politic al Uniunii Sovietice asupra unei părți a Europei care, din punct de vedere cultural, a aparținut întotdeauna Occidentului (prin catolicism). De aici pînă la faimoasa teorie a lui Samuel Huntington drumul este scurt, iar rodul politic al unei astfel de demonstrații a fost, după 1990, înființarea grupului de la Vișegrad (o alianță între Polonia Cehoslovacia și Ungaria, menită să accelereze integrarea europeană a acestor state). Imediat după căderea regimului comunist, la Timișoara (probabil orașul
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
de lecturi susținute, iar gustul italienizant e la Radu Petrescu o constantă. De altfel, se vede bine aici cît de diferite sînt notațiile despre cursurile și seminarele celor doi, G. Călinescu și Tudor Vianu. Exaltate, admirative, amănunțite cele despre Călinescu, scurte și seci cele despre Vianu. Parcurgînd acest jurnal liniar se vede însă și cum se degradează imaginea magistrului. Fără să fi demonstrat niciodată vreo apetență pentru bîrfa literară, pentru cancanurile lumii intelectuale, jurnalul lui Radu Petrescu reține însă în 1956
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
chiar lingvistice". Cu toate acestea, un sentimentalism se strecoară printre rînduri, o nostalgie nălucește în zarea sufletească a eseistului, potențate prin disciplina unei reprimări: "Specific: privesc Borlovenii cu imensă dragoste, dar nu-mi pot prea bine imagina măcar o vizită scurtă acolo. Să ne gîndim la Eliade, care de asemenea vroia să păstreze Bucureștii (Mîntuleasa, str. Armenească și toate celelalte) ca pe imagini ale memoriei și atîta tot. Poate e trist, dar e adevărat". Nu e mai puțin semnificativă însă reacția
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
astfel diverse forme de naționalism cultural, de la Sămănătorism la generația '27. România: țară de frontieră a Europei e o carte de popularizare, iar a te uita la tine însuți cu ochii unui necunoscut e totdeauna dificil; ceea ce rezultă pendulează între scurt atlas istorico-geografic, editorial Financial Times și ghid turistic (cu precădere capitolul despre București), construit pe principiul unui panaceu pentru țări exotice, est-europene, unde prin definiție circulă boli imposibil de identificat. Românii își vor regăsi trăsături mai mult sau mai puțin
România mea by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14922_a_16247]
-
dădusem și noi câte ceva, printre care și o damigeană cu vin bun, plus cu ce mai aveau ei haine de schimb, s-a mărit bagajul. Atunci s-au hotărât să meargă peste dealuri la Zăvideni, la tren, drum ceva mai scurt, Însă pe poteci și prin ocolișuri, urcușuri și coborâșuri. Evident că m-am oferit și eu să-i conduc până la tren, În ciuda oboselii, dar cu un scop secret. Aflasem că venise la Drăgășani circul și În sinea mea m-am
Amintiri de la circ. In: Editura Destine Literare by Valeriu Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_349]
-
folclor și de cutume, satul zugrăvit de Preda l-a surprins, prin tranșanța viziunii, pînă și pe hîrșitul E. Lovinescu, acela care, singur împotriva tuturor, a lui Iorga, ca și al lui Arghezi, salutase romanul Ion. Tematic, există în aceste scurte proze un viol, belirea unui cal bătrîn, blestemele unui muribund, ciomăgeala dintre flăcăi pentru o fată, supărarea unui țăran pe sat ori mărunte satisfacții negustorești rezultate din vînzarea grîului. Nimic eroic, nimic sublim, nimic izvorît din milenare tradiții agrare și
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
mai au nevoie de nici un comentariu. Ceea ce trebuie, însă, amintit, dincolo de aceste aspecte oarecum tehnice, este felul în care autorul îl receptează pe Octav Grigorescu, atît în mărturisirea directă, cît și în lectura pe care o face imaginilor. Dacă în scurta sa prezentare, artistul român este socotit fără echivoc "un om excepțional", care poate fi alăturat "artiștilor care domină acest secol", în ceea ce privește selectarea și ordonarea lucrărilor este evidentă intenția de a demonstra aceste afirmații. Acuarelele și pictura lui Octav Grigorescu sînt
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
de un magnetism, de un "straniu "lipici"" și care nu se mai pot regăsi, după o atare experiență, în toposul lor originar: "Oamenii care au fost și au trăit acolo (sau aici, din punctul meu de vedere) un timp destul de scurt, poate numai cîteva luni sau un an, ajung să se obișnuiască atît de tare, să fie atît de atrași de locurile respective, de modul de viață experimentat, încît tînjesc apoi, nu se mai pot reobișnui cu pămîntul lor de origine
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
Brucan, Bârlădeanu ori Marțian - au tot atât de puțin chef de Iliescu, cât aveau înaintașii lor de Coposu. în aceste condiții, spațiul de manevră al lui Ion Iliescu s-a îngustat considerabil. Trădat de vechii adulatori, președintele va trebui, în cel mai scurt timp, să-și întărească rândurile dramatic subțiate. (Cea mai spectaculoasă evadare este aceea a ministrului culturii, Răzvan Theodorescu, umil preș în fața aberațiilor anti-cultură ale lui Năstase; involuția revoltătoare a actualului șef de la Casa Scânteii a fost, de altfel, perfect descrisă
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
intraductibile. Absolut noi, niciodată încercate în literatura românească de specialitate antropologică și etnologică, sînt în-să instrumentele pe care cartea de față le folosește în analiza urîtului. Fără a fi deloc o prezentare arid teoretică, prima parte a studiului oferă o scurtă, dar extrem de sintetică privire asupra domeniilor de la care se revendică discursul Luciei Terzea-Ofrim. E vorba despre trei subramuri ale antropologiei contemporane: antropologia interpretativă, antropologia cognitivă și, mai ales, antropologia emoțiilor. Ideea fundamentală către care converge expunerea teoretică e - într-o
Sentimentul românesc al urîtului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14921_a_16246]
-
receptivi; sau pe domnul distins, la costum negru și cravată, îndreptîndu-se în pas sportiv spre gară, cu o valiză în mînă și cu fața acoperită de un strat gros de cremă albă; sau pe țiganca bătrînă, cu basma și fustă scurtă, de tergal, cîntînd la acordeon, la intrarea în Palatul Papilor, "Barca pe valuri", și lansînd, la fiecare monedă care cădea lîngă ea, cîte un gutural "Săru'mîna!"... Apropo de țiganca noastră, se pare că vara lui 2002 a fost momentul
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
de-a lungul timpului, Radu Cosașu apare cu un alt volum realizat pe același principiu al colajului de texte reeditate, Rămășițele mic-burgheze. Un editor cu experiența pieței occidentale ar spune că e poate prea mult într-o perioadă atît de scurtă, dar cum la noi asemenea considerații nu se fac pentru că nici piața și nici publicul din România nu funcționează după principii comerciale normale, nu putem decît să ne bucurăm că avem prilejul încă o dată să-l recitim pe Radu Cosașu
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
și de a face trecerea către excursul eseistic în cadrul aceluiași poem îl constrînge pe poetul sibian la elaborarea unei noi formule de expresie cum este cea din Manualul de gînduri... (2001), un fals jurnal plin cu meditații, reflecții poetice, aforisme, scurte fragmente de proză. Expresie a unei continue căutări la limita nesigură dintre truism și silogismul cel mai profund, scrisul lui Iustin Panța vine din efortul - vizibil în toate cărțile sale - de a extrage din locul comun și din mundanul anost
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
Turul Franței a plecat de la șes, a fost cît se poate de plată preț de 200 de kilometri, dînd ocazie să se afirme sprinterilor, pentru ca brusc, cînd nu mai erau decît 21 de kilometri, să înceapă serpentinele, fără cea mai scurtă "pauză", strînse în ac de păr, cu pantă medie de 9%. Și-au intrat în rol cățărătorii. Plutonul, relativ compact pînă atunci, s-a risipit ca bătut de vînt. Cîțiva fugari, care rulaseră laolaltă, s-au risipit și ei. Între
Muntele pleșuv by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14961_a_16286]
-
vom putea redeveni europeni. Academia Română, instituția cea mai importantă a țării, care trebuie să dureze opere perene, are obligația să repună în vigoare principiile care au călăuzit Junimea și care au contribuit decisiv la modernizarea într-o perioadă incredibil de scurtă a României în timpul domniei Regelui Carol I. Când era vorba de demnitatea națională, de prestigiul țării, de respingerea "lingușitorilor cu cădelnița bizantină", de spiritul de adevăr care trebuie să guverneze în cultură, Maiorescu intervenea decisiv, fără milă. Din câte știu
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
scriitori, plasticieni, muzicieni, jurnaliști și, bineînțeles, oameni de televiziune mai vechi și mai noi. Cu toții străbăteau cu dificultate curtea-culoar în cele două sensuri, se opreau să-și salute cunoștințele și să facă oleacă de "conversație de cocteil" sau o bîrfă scurtă, cum stă în firea de artist, ceea ce provoca noi poticneli marelui du-te-vino. Un grup stabil format din domnii Mihai Ungheanu, Fănuș Neagu, Răzvan Theodorescu, Adrian Riza, George Pruteanu și alții gîtuia circulația. Am zărit în mulțime și niște foști colegi
Actualitatea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15276_a_16601]
-
documentare,- adaugă în cuvântul introductiv autoarea. Mi-au luat mult timp strângerea lor, drumurile pe care le-am făcut prin orașele legate de biografia familiei, munca în arhive. Dar amintirile, mai îndepărtate sau mai recente, s-au transformat curând în scurte povestiri ce pot exista autonom." Aceste povestiri, șaptezeci și una la număr, sunt tot atâtea cioburi din oglinda trecutului, sfărâmată de un secol alienat, pe care memoria afectivă a Marinei Tarkovskaia le adună și le potrivește cu migala restauratorului, oglinda
Saga Tarkovski by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/15281_a_16606]
-
din toată această viață banală se construiește unul dintre cele mai spectaculoase texte ale ultimilor doisprezece ani. Las la o parte în spațiul rămas toate celelalte tipuri de spectaculos pe care jurnalul Tiei Șerbănescu le conține pentru a face o scurtă discuție în jurul spectaculosului literar. Jurnalul începe în septembrie 1987 și este organizat în mari capitole care poartă fiecare cîte un titlu. în corpul jurnalulului sînt inserate două texte de mici dimensiuni, scrise în februarie 2002, care explică două momente cheie
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
fi operat modificări esențiale în text. Senzația de la primele pagini, puse sub un titlu grațios oriental (Căderea frunzelor), este că de fapt nu citim un jurnal. Sau cel puțin nu un jurnal în sensul comun, cu întîmplări imediate, cu notații scurte. Bineînțeles că se pot face o mulțime de comparații cu alte jurnale de acest tip, unele celebre și poate revolta de specie nu-și are rostul. Și totuși. Insist să cred că jurnalul Tiei Șerbănescu, dacă ar fi fost lipsit
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
Cristea, autorul eseului excepțional despre Spațiul literar, ar fi meritat să fie dezvoltate. La fel și acelea despre "femeia prizonieră, femeia captivă", astfel cum apare mai ales în prozele de început ale Hortensiei Papadat-Bengescu, dar și în teatru. Într-o scurtă addenda la volum, autoarea spune câteva lucruri despre experiența raporturilor sale cu cenzura de odinioară, în calitate de editoare a Hortensiei Papadat-Bengescu. Nefasta instituție procedase intransigent, potrivit oportunităților politice, eliminând din textele prozatoarei mai ales referirile la bolșevism, la armata rusă (fie
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]