563 matches
-
cotul, în timp ce pe celălalt îl apăsa în neștire între picioare. Strângea din dinți ca să și stăpânească plânsul. Observase că lui îi făcea plăcere s o audă văicărindu se, țipând ori plângând. Oricum, nu mai avea vlagă să țipe. Se simțea secătuită de putere. Singura fărâmă de voință era tăcerea. Nici să gândească nu mai putea. Tremura într o așteptare chinuitoare, lipsită de speranță. Într o așteptare de la care nu știa ce așteaptă ... Cu picioarele pe podea și cu umerii apăsați pe
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_3_.html [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
dar, unele suprafețe ce le aparținuseră cândva, nu mai făceau parte din terenul agricol. Erau construcții pe ele: o școală generală, o grădiniță, un magazin alimentar... După alți trei ani de petiții, contestații și procese în primă instanță, care au secătuit bugetul, liniștea și speranțele familiei, Vasile a mai primit act de proprietate pe o bucată de pământ de un pogon și câțiva ari, lângă școala generală construită pe pământurile ce au aparținut cândva neamului Breazu. Pe acea suprafață era o
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437259028.html [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
sunt doar zdrobită și-n mii de bucăți împrăștiată. Cum să mă mai așez în genunchi când genunchii mi-au fost retezați? Și cum să te mai nasc când nu mai am trup, când mierea și laptele milei mi-au secătuit sânul de tot și-am istovit, am istovit... Dragă Singurătate, tu faci zidurile toate să dispară și mă duci în locuri fără memorie... Sunt una cu tine până și-n gând. Degeaba te-am dat afară pe ușă te-ai
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_ii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
secularizarea și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne vlăguiesc, din punct de vedere duhovnicesc!... Pentru combaterea acestora este nevoie de canalizarea tuturor energiilor sufletești și trupești ale omului, cu mult discernământ, bine știind că cei cu care ne luptăm sunt fără de trupuri, răcnind ca un leu
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_dialogului_intre_biserica_si_stat_in_societatea_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
teme, ești bine, îi răspunse tânăra. Sunt convinsă că va veni cineva să te ia. Apoi luă căruciorul cu medicamente și ieși pe holul care răsuna sub pașii vizitatorilor de la acea oră. Încercă să se ridice dar puterile îi erau secătuite. Îl durea cotul drept, și se masă cu grijă. Găsi că avea o zgârietură care sângerase și fusese bandajată. Îndată își pipăi barba. Era neîngrijită. I se părea că vine din altă epocă, unde ustensile de ras nu se descoperiseră
PROMISIUNEA DE JOI (XI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xi_gina_zaharia_1368212721.html [Corola-blog/BlogPost/344728_a_346057]
-
cotul, în timp ce pe celălalt îl apăsa în neștire între picioare. Strângea din dinți ca să-și blocheze plânsul. Observase că lui îi făcea plăcere s-o audă văicărindu-se, țipând ori plângând. Oricum, nu mai avea vlagă să țipe. Se simțea secătuită de putere. Singura fărâmă de voință era aceea care prin care reușea să tacă. Nici să gândească nu mai putea. Tremura într-o așteptare chinuitoare, lipsită de speranță. Într-o așteptare de la care nu știa ce așteaptă... Cu picioarele rășchirate
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1434403559.html [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
groase, pe care au pictat cum va arata acea clădire renovată. Acest tratament de pansare cu tifoane pictate l-au aplicat și altor clădiri din piață, ce vor fi scoase nou-nouțe ca din pălăria iluzionistului, după ce vor primi aprobarea să secătuiască definitiv nu numai un munte de aur ci patru munți: Cetate, Cârnic, Orlea și Jing considerați că ar conține cel mai mare zăcământ de aur și argint din Europa și unul dintre cele mai bogate din lume. Până la obținerea aprobării
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (5) – ROŞIA MONTANĂ 2012 de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_salvati_ro_corneliu_florea_1373240238.html [Corola-blog/BlogPost/357228_a_358557]
-
secularizarea și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne vlăguiesc, din punct de vedere duhovnicesc!... Pentru combaterea acestora este nevoie de canalizarea tuturor energiilor sufletești și trupești ale omului, cu mult discernământ, bine știind că cei cu care ne luptăm sunt fără de trupuri, răcnind ca un leu
DESPRE OMILIA A XXII-A CĂTRE TINERI SAU AUTORITATEA SFÂNTULUI IERARH VASILE CEL MARE ÎN RECOMANDĂRILE FĂCUTE CELOR TINERI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_omilia_a_xxii_a_catre_stelian_gombos_1385036095.html [Corola-blog/BlogPost/347276_a_348605]
-
24) Alături de alte personalități ale științei și culturii românești care au populat temnițele țării, Mircea Vulcănescu, ca și Nicolae Mărgineanu, George Manu, Constantin Noica și nenumărați alții au făcut din celula de închisoare amfiteatru academic, transformând detenția care trebuia să secătuiască spiritul și să usuce mintea, într-un fertil timp al îmbogățirii culturale și spirituale. Această atmosferă a efervescenței culturale și religioase este viu redată în mărturisirile lui Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii, însuși titlul scrierii sale fiind ilustrativ pentru ceea ce
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Marturisitorii_minuni_marturii_repere_cateva_consideratii_si_reflectii.html [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
în 24 de ore. Și asta reduce frustrarea, crește creativitatea antreprenorială și calitatea serviciilor/produselor pe care el, micul și marele întreprinzător le oferă, iar angajatul are și el aceleași beneficii rezultând din asta. „La noi”, însă, inițiativa antreprenorială este secătuită de birocrație, instabilitate legislativă, degringoladă fiscală (se fac erate la Codul Fiscal de zeci de ori pe an), ceea ce denotă ”habarnism” și lipsă de plan la nivel înalt. Atunci când nu vorbim despre moguli și barter cu statul. Astfel, prin comparație
Doamna Firea, transportul e oricum gratuit pentru marea majoritate a celor care urcă. Doar noi, câțiva fraieri, plătim bilet by https://republica.ro/doamna-firea-transportul-e-oricum-gratuit-pentru-marea-majoritate-a-celor-care-urca-doar-noi-cativa-fraieri [Corola-blog/BlogPost/338088_a_339417]
-
279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului În urma iernii a rămas o Nălucire în păduri, prin care treci. Și o înduri Ca bătrânețea, Picasso Adânc albastru. Suverane Și largi reflexe ondulante Pe ape, lișițe pedante Vâslesc spre locurile virane Secătuită de putere Se duce vara după soare Cu câte umbre foșnitoare La vama toamnei i se cere Referință Bibliografică: Frigul din culori / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
FRIGUL DIN CULORI de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Frigul_din_culori.html [Corola-blog/BlogPost/355593_a_356922]
-
surâde-n soare, apusu-l răcorește cu-nmiresmata-i boare. Pământu-n anotimpuri își schimb-a lui culoare, verde-i primăvara când glia prinde viață, și este galben vara când soarele-l răsfață. Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare... Secătuit de vlagă îl află mândra iarnă și-i învelește trupul în stratul de zăpadă. Pământul hibernează, profund se odihnește, în trup îi fierbe lava și inima-i zvâcnește. Perpetua-i existență protejată e de soare, de lună, în timp de
PĂMÂNTUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cardei_mariana_1461276094.html [Corola-blog/BlogPost/375622_a_376951]
-
24) Alături de alte personalități ale științei și culturii românești care au populat temnițele țării, Mircea Vulcănescu, ca și Nicolae Mărgineanu, George Manu, Constantin Noica și nenumărați alții au făcut din celula de închisoare amfiteatru academic, transformând detenția care trebuia să secătuiască spiritul și să usuce mintea, într-un fertil timp al îmbogățirii culturale și spirituale. Această atmosferă a efervescenței culturale și religioase este viu redată în mărturisirile lui Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii, însuși titlul scrierii sale fiind ilustrativ pentru ceea ce
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485349195.html [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
plante, scoici, trofee, figuri omenești, mai ales de copii. Ne plimbăm prin minunatele grădini cu gândul la vremurile de odinioară, la idilele și intrigile amoroase în centrul cărora se situa cocheta regină care va plăti cu viața aceste frivolități ce secătuise vistieria franceză... Rămâne o zi de neuitat... PRAGMATICUL ALBION Plecăm spre Calais pentru traversarea cu ferry-boat-ul a Canalului Mânecii, la Dover. Privesc pe fereastra autocarului și încerc să-mi imaginez ce a reprezentat această zonă încărcată de istorie de la migrațiile celților
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
despăgubiri de război). Noile modificări apărute în derularea războiului în favoarea Antantei, scoaterea din război a Puterilor Centrale și capitularea Germaniei (11 noiembrie 1918) au făcut caduc acest tratat. Războiul Civil (1918-1920) a provocat imense pagube materiale și umane unei societăți secătuită de participarea la războiul mondial, de insurecții militare și lovituri de stat. Trupele albgardiste ale amiralului Kolceak, care se proclamase șeful guvernului Rusiei, recunoscut de occidentali și sprijinit militar de Antanta, au fost în final zdrobite de Armata Roșie, comandată
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Armata franceză epuizată de forțe, înfometată, a avut surpriza să intre într-o capitală aproape pustie și incendiată. Nereușind să încheie pacea cu țarul Rusiei, trufașul Napoleon a trebuit să decidă retragerea trupelor sale pe același drum de la venire, deja secătuit de provizii, în condiții climaterice deosebit de aspre. Drama ce a urmat este cunoscută... Frigul, foamea, atacurile de gherilă ale partizanilor ruși a dus la zdrobitoarea înfrângere napoleoniană și creșterea încrederii în potențialul de război al Rusiei. La Berezina s-au
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Acasa > Strofe > Atasament > PRUNCUL SINGURĂTĂȚII Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 1737 din 03 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului PRUNCUL SINGURĂTĂȚII Legăn și acum pruncul singurătății... Îl hrănesc în neștire cu lapte-de-lacrimi, cu rouă-de-stele, chiar dacă știu că-mi secătuiește inima, și-mi frînge mîinile cu greutatea lui; chiar dacă știu că-mi obosește pînă și gîndurile sterpe. Legăn și legăn ... poate va adormi măcar o clipă. CUNUNATA CU TIMPUL Cununată cu timpul, destinul mi-a făcut rochie de mireasă din
PRUNCUL SINGURĂTĂŢII de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1443861432.html [Corola-blog/BlogPost/344414_a_345743]
-
înnebunit salcâmii/ Și tu vrei să fiu cumïnte?” Să ne deschidem inima și să ascultăm rugamintea naturii-nu mă loviți !. Cum afirma Francis Bacon :„ Nu putem porunci naturii, trebuie să o respectăm ", deși „Natura nu poate fi mândră cu noi. O secătuim, îi stricăm liniștea și-i afumăm permanent tavanul.” (Vasile Ghica), totuși încă mai existăm datorită EI. Prof.Camelia Cosma www.phoenixmission.org Referință Bibliografică: Pledoarie pentru viata / Camelia Cosma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 3, Anul I, 03 ianuarie
PLEDOARIE PENTRU VIATA de CAMELIA COSMA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Pledoarie_pentru_viata.html [Corola-blog/BlogPost/345026_a_346355]
-
lui mosor. Gândesc că-I o biată cale Pentru-o seară la plimbare Uitând că în piatra morii Se macină anii vâltorii Ce tot urcă și coboară Până rup dinții la moară. Și că într-o bună zi Apa va secătui, Iar moara va obosi Și din roata ei cea mare Se va face-o lespejoară Așezată pe o scară Printre pietre funerare, Nici măcar pe o alee, Printre flori de alizee, În înșiruiri de sfere. FÂNTÂNA DE ARGINT În Fântâna de
ULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1414006191.html [Corola-blog/BlogPost/341109_a_342438]
-
Dormitând) lăsându-se doborât de galbenul pământiu al bolii sale, care îl petrece spre negrul cenușiu. Este un cenușiu care va începe să-i tulbure energiile telurice încă din 1914 și va culmina, șapte ani mai târziu, în anul 1921, secătuindu-l până în clipa în care își va dărui sufletul înaltului celest deusian. Suferința poetului este de nedescris, este ca o inițiere, ca un așezământ pregătit pentru un drum știut, o siguranță a trecerii, a ușurării spre motivația neîntoarcerii. Toți aceia
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Actul_de_depeizare_in_scanteile_galbene_bacoviene.html [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
24) Alături de alte personalități ale științei și culturii românești care au populat temnițele țării, Mircea Vulcănescu, ca și Nicolae Mărgineanu, George Manu, Constantin Noica și nenumărați alții au făcut din celula de închisoare amfiteatru academic, transformând detenția care trebuia să secătuiască spiritul și să usuce mintea, într-un fertil timp al îmbogățirii culturale și spirituale. Această atmosferă a efervescenței culturale și religioase este viu redată în mărturisirile lui Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii, însuși titlul scrierii sale fiind ilustrativ pentru ceea ce
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467965197.html [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
spinarea ta, trebuie ținut minte și dacă poate fi scris, atunci așa să fie! Au trecut toate anotimpurile dintre care acela cel mai greu de suportat fără a avea o denumire sau fiind într-o ordine anume, a rămas să secătuiască toate celelalte anotimpuri. Este anotimpul dezrădăcinării ! Constantin Țurcanu realizează și transpune dintr-o pornire clar naturală, episoadele unei mari păcătoșenii care s-a abătut peste neamul românesc. Fiind vorba despre „importul”, mai bine zis ... Citește mai mult Despre răzvrătirea istoriei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/baki_ymeri/canal [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
spinarea ta, trebuie ținut minte și dacă poate fi scris, atunci așa să fie! Au trecut toate anotimpurile dintre care acela cel mai greu de suportat fără a avea o denumire sau fiind într-o ordine anume, a rămas să secătuiască toate celelalte anotimpuri. Este anotimpul dezrădăcinării !Constantin Țurcanu realizează și transpune dintr-o pornire clar naturală, episoadele unei mari păcătoșenii care s-a abătut peste neamul românesc. Fiind vorba despre „importul”, mai bine zis ... XIV. DANIEL MARIAN DESPRE MUHARREM KURTI
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/baki_ymeri/canal [Corola-blog/BlogPost/380682_a_382011]
-
Mărășteanu, viforât de frământări, se-ngropa încet-încet în omătul de gânduri negre, disperate. Nici nu și-a dat seama că s-a golit ceainicul și...ar mai fi vrut țuică fiartă să-i întrețină pârjolul care-l mistuia. Dar era secătuit de voință. Mai bine...să doarmă...să uite că se află în starea asta. Să-și lase sufletul purtat pe norii pufoși ai viselor. Închise ochii și așteptă...Dar Moș Ene nu putu străbate troienele de temeri și disperare. Cohortele
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1431286875.html [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
civilizația a decăzut pentru că s-a lăsat subjugată într-o perioadă îndelungată de religia creștină și în acest interval de timp n-a mai creat un alt Dumnezeu: „Aproape două mii de ani și nici un alt dumnezeu nou.” Imaginea unei civilizații secătuită de o religie bolnavă reprezintă, după Nietzsche, un „spectacol pentru zei”. Dar pentru care zei? Pentru cei care „apun”, sau pentru cei care „răsar”? Evident, pentru cei care răsar, deoarece subliniază mai departe Nietzsche, „steluța mică, jalnic de mică, care
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Nietzsche_intre_rasaritul_zeilor_si_al_florin_tene_1355474571.html [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]