211 matches
-
bandajate.) PARASCHIV: Mi-a scăpat. Ia-l pe ăsta! MACABEUS (Molfăie.): E bun. PARASCHIV (Începe să-i bage în gură într-un ritm tot mai rapid.): Și pe ăsta! Și pe ăsta! la-i pe toți! MACABEUS (Se îneacă.): Pfff... Secătură... (Vomită.) Te omor! PARASCHIV: O să-ți treacă. MACABEUS (Mieros.): Mi-e foame. Mai vreau. PARASCHIV: Trebuie să te porți frumos cu mine. MACABEUS: Mă port frumos. PARASCHIV: Ar trebui să-mi pupi mâna. MACABEUS: Ți-o pup. PARASCHIV: Ha! (Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ia cu ei, într-o dimineață, după apă. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: E departe... apa? HAMALUL: E. Cam la zece kilometri de aici... E acolo o fântână, o fântână pe care o ținem încuiată. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Străbătut de un fior.): Secături! HAMALUL: Cum? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: De ce o țineți încuiată? Cine vă dă voie să încuiați o fântână? HAMALUL: He-he-he... Păi... (Năuc.) Păi, cum? Păi, dacă n-o încuiem... vreți să se scufunde păsările în ea? Să spurce apa? CĂLĂTORUL PRIN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
l-o fi făcut mă-sa, că neamul nostru arată altfel... Mai spălat, mai cu ilustrație. Suntem un neam frumos, totuși! Popa își făcu automat trei cruci. Se foi neliniștit. - Lasă-l în plata lui! Ce-mi pasă mie de secăturile astea... Dar tu-mi vorbești de caracter? Tocmai tu?! Preotul dădu să plece. Țongu îl trase de poalele anteriului. - Matale îți place cum atacă acuma Țonți al nostru și alții de teapa lui și Biserica și sărutatul icoanelor și tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
era cazul cu Otilia, se îndrăgostea. - Ești foarte elegantă, dacă-mi îngădui să spun! zise el cumină serioasă. - Nu numai că-ți îngădui, dar îmi face plăcere, deșiexagerezi. Știi, când ai de-a face ca mine cu tot felul de secături care își închipuie că te dau gata debitîndu-ți complimente de fotograf, elogiul unui om serios ca dumneata încîntă. Oh, de-ai ști ce plictisită sunt câteodată, ce descurajată! O altă Otilie i se păru lui Felix că i se destăinuie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
zbor. - Am sufletul ușurat, încheie el, ieșind pe ușă. Azi amfăcut o faptă bună! În acea seară, Georgeta pretinse ca Felix să rămână la ea. Rămase, dar satisfacția bărbătească îi fu alterată de un sentiment lăuntric că a devenit o secătură. În pat, Georgeta îl stimulă mereu să vorbească despre el. Voia să știe intențiile lui, planurile de viitor. Aceste întrebări, cam asemănătoare cu acele ale Otiliei, îi aduse aminte că trădează o imagine scumpă. Încercă să uite, vorbind Georgetei despre
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Am fi putut s-o urmăm, dar ne temem de-a nu voi să probăm ceea ce nu putem proba, cumcă autorul adecă ar fi învățat în școli nemțești; apoi neci ni place, neci avem timpul de-a ne ocupa cu secături și greșeli de virgulă, pe cari timpul și școalele românești ale viitoriului le vor șterge cu desăvârșire și din grai și din scris. Eu, din partea mea, sunt mai puțin lugubru decât d-l critic și, deși țin la desființarea acelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de trai pentru o cultură străină, pentru un popor străin, pentr-o industrie străină. Acele popoare ar ajunge la proletariatul plugului, ar fi silite să asude o zi pentr-o cutie de chibrituri, să plătească cu greaua lor muncă agricolă secăturile și nimicurile industriale ale mult civilizaților austrieci, reprezentați prin d. Ițic Silberstein. Numai o Confederație Dunăreană cu o politică comercială protecționistă și sub protectoratul său propriu și al nimărui altcuiva ar conținea în sine sâmburi de dezvoltare adevărată. "Post" se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
coruptă pe care germanii o numesc cu drept cuvânt francezo - judaică și-au tipărit impresiile sale, culese pe la Colomeia, Sadagura, Podul-Iloaiei și alte asemenea locuri în care se prăsește jidovimea, sub titlul "Aus Halb-Asien" (din Semi-Asia). D-sa numește aceste secături icoane de cultură (Culturbilder) din Galiția, Bucovina, Rusia meridională și România. Credem însă că, pentru a da o icoană fidelă despre cultura unor popoare, trebuie să le cunoști limba, căci cunoștința limbei jidovești nu poate servi decât pentru a te
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mai înțeleagă și să ieie la serios galimatia cea mai colosală din lume. Asemenea oameni, fără știință de carte și fără grăunte de judecată firească, vor a dovedi gustul literar la români, botează cu numele unei reviste a lui Alexandri secăturile lor și se gerează ca literatori la noi. Deja în n-rul 2 al nouăi "Romînii literare" un domn semnat N. Rozescu, au mistificat redacția toată printr-un articol intitulat "știința în secolul al XX-lea", dar acel articol, nefiind destul de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acidități de tot felul... Format 48x33 cm, anual 6 lei, 10 bani numărul. Apare la tipografia Cațafany. Ziarul de după 9 noiembrie 1912 nu‐și pierde combativitatea, dar dă atenție și aspectelor cu lturale. La rubrica „Literatură și știință” se publică: „Secătura politică” de M. Zaharia; „Psihologia iubirii” de C. Popescu, profesor iar în „Foița ziarului Drapelul” seriale precum: „La mormântul lui Conachi” de Nicolae Iorga, „Femeia și alcoolismul” de Sofia Nădejde, „Pe Nistru în sus” de N. Dunăreanu, „Aromânii” de D.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
jivina aia, și vă veți alege mai degrabă cu exemple nominale, decât cu o explicație sănătoasă. Licheaua, s- o știți de la mine, este o persoană fără caracter, fără demnitate, dispusă la orice pentru a parveni. Este taman ceea ce unii denumesc, secătură sau netrebnic. Este insul care își face rugăciunea de seară cu un scop anume, care face din slugărnicia interesată, un stil de viață și de care nu poți scăpa decât cu forța, dacă ai sânge-n tine. Și ca să fim
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de nimica." Se accentuează inflexibilitatea Modernilor, incapacitatea acestora de a privi multilateral. Dorința desprinderii de influența Anticilor este atât de mare încât însușirea modelelor este percepută drept o înjosire: "N-am să mă cobor asemănându-mă cu tine, adause el, secătură ce ești." În aceeași ordine de idei, păianjenul continuă prin a-și exacerba în mod orgolios individualitatea: "Acest castel [...] a fost în întregime durat de mâinile mele, și tot materialul de trebuință l-am scos dinlăuntrul meu." Se exprimă aici
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
despre el de peste un ceas. Avantajul de a avea o viață e un avantaj rar. Singurul pe care-l au compatrioții noștri. Dar în cele din urmă contează” (III, 239). Un alt conațional, numit simplu X, e un „amestec de secătură și nebun”, care s-a înconjurat cu un „dispreț general”: „Amestec, cu siguranță, de sânge grec și slav, două elemente incompatibile, ce n-ar putea da naștere decât unui monstru. Ascuns și arogant” (I, 41). Așadar, defectele românilor, pe care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană, cartier, canton, fabrică, palat, tranșee, școală. Din punctul de vedere al originii, cele mai multe aparțin stratului etimologic
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
povestire urmu ziană, în care absurdul îi dispută tragicului întîietatea, este o figură pe care nu o poți șterge ușor din memorie, odată cu închiderea cărții. Băbuța aceasta, zdrobită de inepția nivelatoare a unei ocîrmuiri care a promovat în funcții doar secături imbecile, ai cărei bărbat și fiu ispășesc la Canal vina de a fi refuzat să-și cedeze oile noilor stăpîni, se prăbușește sub coarnele jucăușe ale unei capre bezmetice, care a "prins" din zbor un tablou cu președintele Dej și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
un semnal de alarmă trăgea și Mircea Eliade: "Mahalaua a creat pînă acum un stil grotesc, care ne amuză cînd îl întîlnim în Caragiale, dar care e tragic, cînd îl privim istoric. Acest stil de cafenea, acest geniu verbal de secătură sceptică, acest proverb mixt și impur care reprezintă o înțelepciune de slugă și o enciclopedie de gazetar nu ne reprezintă. Ea nu are nimic de-a face cu demnitatea românească pentru că nu are nimic de-a face cu nici o demnitate
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cu totul, însă, altfel decît cum ni se apropie prințul Salina." Adevărat este iarăși că universul romanului matein este unul al rentierilor, proxeneților, prostituatelor și cerșetorilor, că chiar treimea este alcătuită din "niște stricați subțiri, amestec de murdărie și sublim [...], secături ale vechii capitale române" (G. Călinescu); în escapadele lor, se mărginesc să arunce "priviri cotoiești cocoanelor de la mesele vecine", Pirgu îi întrerupe de multe ori cu replica "Ia mai lăsați, nene, ciubucele astea, să mai vorbim și de muieri", el
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
vrei? - Vreau... ... și am ascuns-o sub mine când au început să curgă grăunțele acelea care fac rău, oriunde s-ar nimeri. Ne-am făcut grămadă sub bar, ploua cu tiruri scurte și prelungi, oamenii aceia se pricepeau la șters secături alde mine de pe fața pământului. M-am tăvălit în brațe cu picioarele acelea lungi până-n amigdalite într-un loc unde aveam și eu unghiul meu de geometrie. De acolo l-am achitat sec! pe unul, săracu', a căzut de sus
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ai ucis mai bine de jumătate dintre fiii mei, creiațiile mele. -Dar Luminate, eu nu m-am atins de ei. S-au ucis reciproc. -Tu nenorocitule, ai băgat zâzania între ei, i ai instigat la ură, răzmerițe și războaie. Tu secătură le-ai adus seceta, foametea, potopul și molimile. Fiindcă nu mi-ai ascultat porunca și te-ai atins fără nici -un drept de viața lor, o mie de ani nu vei mai vedea lumina. Marș!, imediat în întunericul iadului. Marele
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
iscusință căință - căincios împac - împăcăciune - împăcăcios [bolnav] - bolnăviciune - bolnăvicios kraenklich [galben] - gălbenicios - gelbich* privință - privincios putință - putincios moeglich neputință - neputincios împăcăciune - împăcăcios (sich zu beruhingen) rugăciune - rugăcios întristăciune - întristăcios [2] 2257 - ură fermecatură căutătură băutură suitură cărătură murătură suduitură pornitură secătură stârpitură adunătură înjurătură bărbos - bărboșie Baertigkeit spân - spînie bărbat - bărbăție Maennlichkeit beat - beție Trunksucht mustăcios - mustăcioșie mândru - mândrie ghebos - gheboșie mănos - mănoșie sfătos - sfătoșie întunecat - întunecime finster-niss mare - mărime tare - tărie boier - boierime țăran - țărănime Bauernschaft părui - păruială cârpi - eală
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
toate celea mai bine decât dânsul. Băieți fără de simțire, cari imită iară de-a-nțelege pe Schiller, pe Paul Heyse ș. a. vor să-nvețe pe* poporul nostru cum să simtă. Am auzit singur cu urechile mele pe un asemenea esemplar de secătură zicând "că poporul nostru trebuie să-nvețe a simți, căci n-o știe". După care teorie simțirea se-nvață? Filologii voi să știe mai bine limba decât totalitatea poporului, căci în scrierile lor nu se vede cum limba este obiectiv
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cazul acestor schimbări: politică (Polițeni înlocuit cu Vadurile; Averești cu Deleni); religioasă (Călugăra Mare a devenit Măgura, Drăcenii - Slatina); socială (Golanii schimbată în Zorile; Haimanale în I.L. Caragiale), etnică (Țigănimea în Dealu Mare; Tătăruși în Breaza); economică (Pîrlita > Bărbulenii Noi; Secătura > Livada Nouă), etică (Băsenii a fost schimbat în M. Kogălniceanu; Băligoși în Deleni; Puturoasa în Teiușu; Ciungi în Fîntînele; Flocești în Florești; Tîmpești în Grădinile). Cel puțin comice erau unele nume „noi“ menite să glorifice idealurile și realizările noii societăți
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Fotograme din postmodernitatea românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2010, p. 280. 196 Reținem, pentru ilustrarea asemănărilor, un fragment din Moftul (Studiu de mitologie populară): Moftul este un demon cu trei capete oribile: Minciuna, Bârfirea și Zavistia. Mama lui a fost Secătura, o fecioară pe care o ademenise Șmecherlâcul; Secătura l-a născut pe Moft departe de casa părinților ei, Netotul și Zevzecia, într-o poiana misterioasă, vorba "Constitutionalului" asta numai de rușinea părintilor. El, Moftul, a crescut cu o iuțeală nemaipomenită
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
2010, p. 280. 196 Reținem, pentru ilustrarea asemănărilor, un fragment din Moftul (Studiu de mitologie populară): Moftul este un demon cu trei capete oribile: Minciuna, Bârfirea și Zavistia. Mama lui a fost Secătura, o fecioară pe care o ademenise Șmecherlâcul; Secătura l-a născut pe Moft departe de casa părinților ei, Netotul și Zevzecia, într-o poiana misterioasă, vorba "Constitutionalului" asta numai de rușinea părintilor. El, Moftul, a crescut cu o iuțeală nemaipomenită și a fost alăptat de Hârtia, căreia i
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care să fi stabilit atât de înalte ideale de moralitate ca tocmai înțeleptul de la Frankfurt. Disprețul amorului de patrie și a sentimentelor de onoare nu le-a propagat niciodată. Ceea ce combate este acea mândrie deșartă națională care face pe niște secături să se laude c-o calitate la care cel mult părinții lor poartă meritul și pe care o împărtășesc cu alte milioane de oameni. O dovadă ne dă însuși d. Holban. Într-o cumpănă pune 12 ani de muncă literară
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]