211 matches
-
autorul procedează ca un romancier, povestește, relatează”, semnalând virtuțile „realiste” ale textului, însă a blamat excesele lacrimogene, înduioșarea ieftină, finalul forțat etc. Oarecare ecou în epocă a avut Vis de secătură (o probabilă eboșă fiind reprezentată în 1941 sub titlul Secătura mahalalei). Ambianța - după cum relata într-o cronică Șerban Cioculescu - este cea a unui „colț pitoresc din Bucureștii de după primul război mondial, cu covrigari greci, cu rahagii turci, cu țigănci florărese și cu lampagii de altădată”. Dudu Zamfirescu, lumpen-intelectual boem și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
-se într-o serie tipologică ilustrată în perioada interbelică de Mitică Popescu, din piesa omonimă a lui Camil Petrescu, sau, în alt registru, de Șbilț din Patima roșie de Mihail Sorbul. „Om fără căpătâi”, el rămâne, în pofida amoralismului scandalos, o „secătură” simpatică, viziunea dramaturgului - cu unele accente malițioase și acide - fiind definită de trăsături relevate judicios de comentatori: lirism tandru, ironie îngăduitoare, natură luminoasă și solară, idealism moral. Un succes durabil a înregistrat Micul infern, comedie amăruie „de salon” despre vicisitudinile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
de practician al domeniului, și care constituie o adevărată „mină de aur” pentru cei interesați de istoria vieții teatrale românești din secolul trecut. SCRIERI: Comedia zorilor, București, 1930; Revelația, cu ilustrații de Ion Anestin, București, 1932; Acolo, departe..., București, 1939; Secătura mahalalei, în Două piese într-un act, București, 1943; Papagalul în colivia lui de 128 de pagini (în colaborare), București, 1945; Casa cu două fete, București, 1946; Vis de secătură, pref. Radu Beligan, București, 1946; Ave Maria, București, 1947; Jos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
ilustrații de Ion Anestin, București, 1932; Acolo, departe..., București, 1939; Secătura mahalalei, în Două piese într-un act, București, 1943; Papagalul în colivia lui de 128 de pagini (în colaborare), București, 1945; Casa cu două fete, București, 1946; Vis de secătură, pref. Radu Beligan, București, 1946; Ave Maria, București, 1947; Jos Tudorache!... Sus Tudorache!..., București, 1952; Matei Millo (Căruța cu paiațe), București, 1953; ed. București, 1976; Zestrea Ilenuței, București, 1953; Patriotica română, București, 1956; Teatru, pref. Mihai Gafița, București, 1959; Joc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
antiteze, București, 1936, 323-324; Perpessicius, Opere, IV, 254-256, V, 368-369; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 380-381; N. Carandino, „Acolo, departe...”, „România”, 1939, 16 martie; Sebastian, Jurnal, 560-562; Șerban Cioculescu, Spectacole, spectacole, spectacole, „Semnalul”, 1946, 1 323; Alice Voinescu, „Vis de secătură”, RFR, 1946, 12; N. I. Popa, „Matei Millo (Căruța cu paiațe”), IL, 1953, 1; Nicolae Sireteanu, Eugen Luca, „Matei Millo”, CNT, 1953, 42; Horia Bratu, Din literatura nouă, București, 1953, 143-166; Vicu Mîndra, „Patriotica română”, GL, 1956, 3; Radu Popescu, „Acolo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
care se stabilesc între așezări și cadrul natural pe o anumită treaptă de evoluție a societății omenești. Primele vetre de sate au fost localizate în poienile sau runcurile create de om în codrii seculari. Mărturie stau toponimele (de ex. Runcul, Secătura, Dealul Scăuelelor etc), dar și relatările documentare. Astfel, la 17 oct. 1451, Bogdan Voievod «Întărește lui Pătru Durnea un loc de prisacă în pustie, pe Șacovăț, la capătul Cornișului, unde dă Gruețul în Șacovăț, pe partea de dincolo de Șacovăț și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană, cartier, canton, fabrică, palat, tranșee, școală. Din punctul de vedere al originii, cele mai multe aparțin stratului etimologic
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
la mahala (1847): „Ș-apoi ia zi ceva daca poți, că-ți sar în cap muma și fata, îți strigă în ochi că ești bursuc, că ești urs sălbatec și că le pricinuiești nenorocirea. Poftim, astăzi iar dandanale, iar mascaralâcuri, secături!“ A negustorului bucureștean Hagi G., din romanul Hoții și hagiul de Al. Pelimon (1853), care își mobilează salonul „cu un gust foarte eschiz“ și începe să dea serate, dar fuge când sosesc musafirii și se înfundă prin vecini la joc
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
București pentru difuzarea în manuscris a poeziei Blestemul României contra apăsătorilor ei, iar casa din Câmpulung a părinților va fi supusă percheziției. „Ce boață ai mai făcut iarăși? - îi scrie obidit bătrânul -. Te-i fi apucat să mai faci vro secătură de poezie, ca cea de la leatu 1846, prin care împungeai pe doamna lui vodă Bibescu, care te-a gonit cât a stat ea pe scaun. Toată pasărea piere pe limba ei. De te-a fi mușcat șarpele de inimă să
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
viața dinafara ei (culturală, politică, didactică, familială) m-au pus în contact cu o lume diversă, surprinzătoare, cu contraste ce mi s-au dezvăluit pe parcurs, uneori abia după ce m-am ciocnit de ele: oameni integri, cu calități remarcabile, și secături cu năravuri dezgustătoare; talentați și veleitari; consecvenți și marionete; moderați și abuzivi; loiali și ipocriți; zeloși și rezervați; sinceri și vicleni; îndrăzneți și fricoși; calmi și anxioși; robaci și superficiali; onești și „învîrtiți”, generoși și egoiști etc. Am asistat la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Onești dă drumul și el (nu fără talent anecdotic și cu o voce impozantă) unei porcării: bancul cu cei doi stareți aflați la reciclare! Trecînd de la haz la îngrețoșare, mi-a venit să strig cu vorbele lui Goga: „Țară de secături, țară minoră...” * Cînd își pune căciula și paltonul cu guler de nurcă, șoferul de la scara vecină, lucrător la miliție, străbate aleea pășind cu mîinile la spate și bătînd ușor cu palmele, așa cum a văzut el la televizor că fac, în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fățarnicul, ca fariseul; și sînt romîn-neaoș, dar eu cred că nu e alt neam în care să fie mai mulți farisei ca la noi; nu e alt neam la care să fie mai mulți înțelepți și sfinți cu vorba, și secături și mișei cu fapta. Și dacă ar fi numai în treburile lor particulare calea-valea; da’ sînt și în trebile țării și asta crez c-o să ne ducă de rîpă. Pe care-l auzi vorbind, îți vine să-l săruți, așa
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
chiaburi a constat în trecerea a 5 hectare teren fără nici o despăgubire la IAS Copou care lua ființă - ca model a agriculturii înaintate - iar 5 hectare le-au dat părinții la întovărășire, ca să scape de impozitele împovărăto are. „Țară de secături, țară minoră, căzută rușinos la examenul de capacitate în fața Europei... Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoții improvizați astăzi în moraliști, miniștrii care s-au vândut o viață întreagă, deputați contrabandiști... Nu ne prăbușim nici de numărul dușmanului, nici de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
O întrebare ar trebui să dea de gândit: De ce-a tăcut și tace securitatea de 16 ani în loc să fi dat o mână de ajutor la deconspirare. Chiar din zilele evenimentelor din decembrie 1989 s-a strigat „jos securitatea”, fiecare secătură, ca să se apere, dădea vina pe securitate. Tăcerea foștilor securiști nu poate fi explicată decât prin interesele comune cu ale colaboratorilor-informatori, în acapararea unor averi uriașe, în devalizarea Țării de toate averile adunate în perioada comunistă. Într-o societate care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
caractere, dar depinde de fiecare participant cât își însușește din tezaurul culturii și gândirii. Depinde cu ce își populează mintea. Dacă își populează mintea numai cu discoteci, baruri, băuturi, țigări, droguri, nu poate ieși decât cum a spus domnul președinte. Secătura, scăpată de bacalaureat, cumpără o diplomă „la distanță”, ba, dacă este ambițioasă, cumpără și un doctorat și iată, cum devine cazul, că avem specialiști în tăiat frunze la câini. Și, puteți fi siguri că un tinichigiu sau ospătar, propus școlii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a obținut moșia prin muncă comună și, pe această bază, toți aveau drept la moșia indiviză. Un alt procedeu de obținere a suprafețelor necesare gospodăriei țărănești consta în „inelarea” copacilor, îndepărtarea cojii care ducea la uscarea pădurii, formându-se o „secătură”. Operațiunea de „runcuire”, de defrișare și obținerea unor poiene, avea un caracter permanent, deoarece pământul obținut era cultivat trei ani, după care se defrișa în continuare, sau în altă parte, fără să se depășească hotarul obștii. Treptat, odată cu creșterea populației
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
seca evocă în primul rând durerea, suferința ("Cîntă cucu dă mă sacă", citat în Dicționarul limbii române, tomul X, partea a 2-a, 1987) - de la care trecerea către enervare și plictiseală nu e imposibilă, dar nici foarte probabilă. Derivatul vechi secătură "om de nimic, lichea etc." este mult mai ușor de explicat, prin evoluție de la sensul "uscat, inutil, lipsit de valoare" și prin analogie cu alți termeni peiorativi (uscătură, tîrîtură etc.). Vorbitorii leagă, desigur, sensul nou al lui a seca de
"Mă seacă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9451_a_10776]
-
decît este în realitate și vizibilă pentru toți. El crede că e o actriță talentată, chiar genială, că e bună și generoasă, ba chiar, fiind odată supărat pe ea, nu o sărută ca să o „pedepsească”. Nutrește planuri matrimoniale cu acestă secătură. Și, esențial pentru desfășurarea romanului, îi scrie mereu scrisori, din care, după sinuciderea sa, Fred Vasilescu îi reconstituie existența. Din partea cealaltă, din perspectiva Emiliei, Ladima este un tip ridicol, lesne manipulabil și uneori vag util. Pe de altă parte, din
Viața și opera personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4504_a_5829]
-
că în societatea românească de azi criza e, în primul rând, morală. Uitați-vă cum arată televiziunile noastre. Vulgaritatea și prostul gust nu mai au nici un fel de trac. Mitocănia e curentă și fără complexe. Ca să nu mai vorbesc de secăturile și nulitățile care fac carieră în politică. Să tot fii optimist! Și, mă tem, domnule Alex. Ștefănescu, că degradarea valorilor e mai gravă decât dispariția lor. Când pierzi niște valori, păstrezi amintirea lor, pe care chiar o idealizezi. Gândiți-vă
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
de a opta poezie și ultima, publicată de "Universul copiilor și al tineretului" este cea intitulată Stricăcioasa, apărută în nr. 43 din 21 octombrie al revistei. Tema ei e grija pentru flori, îndemnul de a face bine în loc de rău: "Mititica secătură,/ Vru să smulgă o răsură./ Ce pe loc s-a scuturat,/ Daca-ar fi lăsat-o-n pace/, Să trăiască-ar fi urmat,/ Biata floare de răsură.// Mititica secătură,/ Nu strica ce nu poți face!" Chiar dacă nu avem la îndemîna
O enigmă dezlegată by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/7850_a_9175]
-
grija pentru flori, îndemnul de a face bine în loc de rău: "Mititica secătură,/ Vru să smulgă o răsură./ Ce pe loc s-a scuturat,/ Daca-ar fi lăsat-o-n pace/, Să trăiască-ar fi urmat,/ Biata floare de răsură.// Mititica secătură,/ Nu strica ce nu poți face!" Chiar dacă nu avem la îndemîna decît opt poezii din cele publicate de Al. Macedonski în volumul său Din viața copilărească, ne putem face lesne o imagine despre conținutul acestuia. Fiecare poezie este astfel scrisă
O enigmă dezlegată by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/7850_a_9175]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Pierre Lellouche, deputat al opoziției de dreapta în Adunarea Națională, a declanșat un incident diplomatic între România și Franța, după ce acesta a declarat că România este o “secătură de stat”, din cauza comportamentului său față de romi. Replica ambasadorului român la Paris, Bogdan Mazilu, nu a întârziat. Acesta i-a transmis lui Lellouche o scrisoare, în care îi reproșează cuvintele folosite cu ocazia unei interpelări a Guvernului pe tematica rromilor
Deputat francez: "România este o secătură de stat" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56046_a_57371]
-
de prietenie Franța-România din Adunarea Națională “Această scrisoare nu este acceptabilă nici prin formă, nici pe fond”, i-a răspuns Lellouche... “Acest comportament nu este demn de un stat al Uniunii Europene, și o repet, este un comportament al unei secături de stat”, a mai scris deputatul francez, potrivit Liberation. “Regret să vă spun că nicio formulă de politețe nu îmi vine în minte”, încheie acesta misiva.
Deputat francez: "România este o secătură de stat" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56046_a_57371]
-
oameni de prisos. Amanți de-al doilea, colportori ai unor zvonuri deja vechi, încasatori pentru păcatele altora, strategi de-o seară, neauziți, nemeritați, într-un anonimat aproape înduioșător, reușesc să spargă ghinionul și să ajungă în fruntea bucatelor. Acolo, nepricepuți, secături, prisosesc încă mai mult, imitând toate relele unei lumi pe care au dărâmat-o. Fiindcă nerăbdarea lor n-are nimic revoluționar, dimpotrivă. Degeaba aria din Bellini, Suoni la trompa e intrepido, cu al său, foarte romantic, patria, vittoria e onor
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6094_a_7419]
-
fiindcă tu esti un copil, nu știi nimic, nu poți bănui nimic, nu ai de unde să cunoști ce triste surprize îți rezervă un om. Chiar un om a căci mă socot un om, deși în actele mele adesea par o secătura. Ia gîndește, mica Georgetta, și te rog fii atentă! Gîndește că eu am aproape 40 de ani. Ani trăiți. Trăiți atît de intens, încît toată literatura mea e numai un palid fleac pe lînga dramele, comediile, farsele, peripețiile pe care
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]