464 matches
-
fata me' ”, își lauda el progenitura către nevastă-sa. În seara în care Ion a' lu' Ionașcu luase o grea hotărâre pentru rosturile vieții sale, mamă-sa îi porunci să se culce devreme, că a doua zi au a începe secerișul celor zece prăjini de grâu de pe dealul Popii. Era vreme numai bună pentru o asemenea treabă și nu încăpea vorbă pentru vreo amânare. Ion tăcea ca mutul și asta nu-i venea la îndemână Catrinei. Simțea ea că băiatul nu
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
ori doar publicate pe internet, tot ce scriam. Așa au apărut în revistele” Moldova Literară” din Iași, în nr. 1 (7) din ianuarie 2011 un scurt C.V. și povestirea „Ceața”, în nr. 2,3 (8,9) din iulie 2011 proza „Secerișul”, în nr.4 (10) din dec. 2011 eseul „Bunica Floarea”. Tot începând cu acest număr apar în prima pagină ca membru permanent al colegiului de redacție al revistei. În nr. 1-2 (11-12) din sept. 2012 al aceleași reviste îmi apare
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
11 (70) din 2010 apar cu un interviu neconvențional luat de scriitorul Ștefan Doru Dăncuș iar în nr. 3 (74) din martie 2011 mi se publică povestea „Furtuna”. Tot în martie 2011 revista „Cuib literar” din Călan îmi publică proza „Secerișul”. Această participare doar în revistele tipărite. Mai colaborez și cu mai multe reviste electronice, mai ales cu cea din Craiova, „Constelații Diamantine” aparținând Ligii Scriitorilor din România. În nr. 4 (8) din apr. 2011 apare povestirea „Furtuna”, în nr. 6
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
care au participat 8497 concurenți din întreaga lume. Aventura mea scriitoricească a continuat cu apariții în antologii de proză și poezie astfel: Antologia Asociației „Poezia Artelor” din Iași „Primăvara esențelor” cu proza „Secerătorul” (această proză uneori s-a numit și „Secerișul”), antologia revistei „Singur” cu proza „Învingerea stihiilor”, aleasă dintre peste 6.400 de alte proze scurte propuse de diferiți autori, povestire care se publică și în antologia „Confluențe lirice” din Iași, iar ca poet apar în antologia „Expresia Ideei” din
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
ori doar publicate pe internet, tot ce scriam. Așa au apărut în revistele” Moldova Literară” din Iași, în nr. 1 (7) din ianuarie 2011 un scurt C.V. și povestirea „Ceața”, în nr. 2,3 (8,9) din iulie 2011 proza „Secerișul”, în nr.4 (10) din dec. 2011 eseul „Bunica Floarea”. În nr. 1-2 (11-12) din sept. 2012 al aceleași reviste îmi apare proza „Plânsul puiului de lebădă”, o poveste emoționantă a unui pui de lebădă prins de ghețurile lacului din
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
11 (70) din 2010 apar cu un interviu neconvențional luat de scriitorul Ștefan Doru Dăncuș iar în nr. 3 (74) din martie 2011 mi se publică povestea „Furtuna”. Tot în martie 2011 revista „Cuib literar” din Călan îmi publică proza „Secerișul”. Această participare doar în revistele tipărite. Mai colaborez și cu mai multe reviste electronice, mai ales cu cea din Craiova, „Constelații Diamantine” aparținând Ligii Scriitorilor din România. În nr. 4 (8) din apr. 2011 apare povestirea „Furtuna”, în nr. 6
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
care au participat 8497 concurenți din întreaga lume. Aventura mea scriitoricească a continuat cu apariții în antologii de proză și poezie astfel: Antologia Asociației „Poezia Artelor” din Iași „Primăvara esențelor” cu proza „Secerătorul” (această proză uneori s-a numit și „Secerișul”), antologia revistei „Singur” cu proza „Învingerea stihiilor”, aleasă dintre peste 6.400 de alte proze scurte propuse de diferiți autori, povestire care se publică și în antologia „Confluențe lirice” din Iași, iar ca poet apar în antologia „Expresia Ideei” din
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
a celor dimprejur și aceasta e cu adevărat măiestria autorului, de a-l face pe cititor să se transpună în pielea acelor personaje. Era destul să închizi ochii „și să cobori cu mintea” într-o zi toridă de iulie, la seceriș, ca să-ți apară imaginea unui câmp dogorât de soare și oamenii din lanuri. „Parcă erai într-un oraș! - povestește Alexandru Preda - Așa, cu „străzi”...sau cu „alei” cu „intersecții...” Ceea ce a reușit Sorin Preda cu acest volum este o construcție
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
și apoi în obraji, dar mai ales îi umezește privirile și-i gâtuie vocea, ori de câte ori vorbește sau își amintește de el. Chiar dacă nu e vizibil. Și e cea mai frumoasă mărturie a nepotului despre unchiul său. Fie spațiul idilic al secerișului, fie nostalgia pădurii Ciolăneasca, fie islazul, ulițele satului, Poiana lui Iocan sunt locuri cu un farmec aparte, descrise cu multă măiestrie de Marin Preda și trecute în revistă în amintirile consătenilor lui, în cartea lui Sorin Preda. În mărturia lui
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
prin universul acesta virtual de unde vă scriu eu acum pe Cerul Cristalin. Da, știu, acum nu vedeți acest Cer Cristalin, pentru că cea mai mare parte dintre voi trăiți încă asistați și aveți alte priorități în viață, dar timpul sacru și “secerișul” e aproape și în curând îl vom vedea toți. Din acest Cer Cristalin pornesc zilnic spre Pământ, mai exact spre noi, un milion de astfel de “sferoizi antigravitațional”, la bordul cărora se află oameni biofotonici. Partea tristă este faptul că
SCRISOAREA NR.137 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360378_a_361707]
-
frustrați și lipsiți de viziune, care, împinși de la spate de o pseudospecie de extratereștrii, ET-X-Y-Z, practică de o sută de ani un atentat asupra întregii umanități și o politică diabolică de Depopulare Globală. Încă odată... Acum, când a sosit “vremea secerișului”, când TEMPLUL TIMPULUI - al “Timpului ontologic prin excelență “parmenidian”: mereu egal cu el însuși, care nu se schimbă, nu “curge”, și nu are “durată” ireversibilă (am citat din cartea Sacrul și profanul de M. Eliade) - va fi unit cu TEMPLUL
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
strămoșesc. Gura rupe cu dinții, hămesită, Macină, tocând ca o batoză, Bucata de pâine, de apărare lipsită, Cu o coajă neobișnuit de roză. Atunci îmi vine în minte, Cât de grei erau snopii cu spice, Și cum ne grăbeam cu secerișul, Ca bobul bucălat să nu pice. Referință Bibliografică: Bucata mea de pâine / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 480, Anul II, 24 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
BUCATA MEA DE PÂINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359188_a_360517]
-
lumea ceapă, usturoi, ridichi, verdețuri, praz, napi dar și la câmp, arat semănat, săpat, apoi ochii pe cer, plouă sau nu plouă în mai, avem sau n-avem la toamnă mălai? Nu apuca omul să respire că lumea că începea secerișul, treieratul cu batoza la izlaz, adusul recoltei, culesul porumbului, pregătirea pentru o nouă iernare, și tot așa cum își adaugă copacii inel după inel, își socoteau și ei, oamenii, un an în plus la roata vieții. Dam fuga pe arie, alergam
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
întâlnit la fața locului. - Dezastru! a apreciat directorul. - Trebuie adus alt pietriș, scos alt nisip, și asta numai după ce seacă balta, iar cărămida trebuie să se usuce bine înainte de a o zidi. Asta durează. Dar, oricum, e timpul prașilei, al secerișului, salahori nu prea aveam, mai sunt și pe la noi pe-acasă treburi destule... Așa că, după Stămărie mai reluăm lucrarea, a apreciat Călinoiu situația. Până atunci, măcar să turnăm scările cu pietrișul rămas și cimentul pe care-l mai avem, ca să nu
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
să-i încalce legile. Dacă îi dereglăm echilibrul, ea are tendința să se redreseze și până la urmă se întoarce împotriva noastră. Astfel se explică existența cataclismelor... naturale. Când eram copil, țăranii erau cumsecade, la fel era și Natura. La sfârșitul secerișului, fiecare gospodar lăsa un smoc de grâu pe tarlaua sa. Acest smoc purta numele de “Barba lui Dumnezeu”și era lăsat pentru păsările cerului. Cât de generoși puteau fi oamenii pe atunci! Dar toate au un sfârșit. Colectivizarea a intrat
TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE(PAPARUDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341378_a_342707]
-
armonizare: „Epistola din Efes întru dezdurerare și alean”, „Calul roșu. Silabele de foc ucid splendoarea. De stricăciune Poezia fuge”, „Primul vai ! Lăcustele nimicitoare sau rostul Poeziei e-n pericol”, „Mihai și Lucifer. Lupta din cer. Lumina se ascunde în ninsoare ... ”, „Seceriș și cules de vie (II). Cosorul minții plinul înzeiește”, „Însemnul rătăcirii în neant. Pe cerul din Balaci e chipul meu ... ”, „A patra cupă. Smerește-te, iubire, în spada ta mă-ncred!” sunt numai câteva exemple care evidențiază tensiunea ce se
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
A copilărit însă la țară, lângă bunici, unde a prins obiceiuri despre care astăzi nu se mai pomenește. La opt ani a stat cu oile la stână ori cu vacile la pășune, a mers la arat cu boii ori la seceriș. Pe-atunci, toată lumea muncea pe brânci, doar pentru strictul necesar. Dacă într-o familie erau, să zicem, trei copii, se știa că peste iarnă e nevoie doar de zece saci cu făină. Iar dacă nu era un an prea mănos
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
o biserică, o catedrală decât să formezi un monah. Tocmai pentru că aici este de lucru cu partea spirituală, cu sufletul omului pe care trebuie să-l formezi. A forma pe cineva nu este un lucru la îndemâna oricui. Sunt puțini secerători, secerișul este mult, dar puțini sunt secerătorii, spune Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Ei bine, în secerători îi văd pe acei părinți, pe acei clerici care cunosc firea lucrurilor, acei părinți harismatici, adică purtători de duh, care au înlăuntrul lor Duhul Sfânt
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
Era momentul potrivit pentru recoltarea cu succes a buruienilor de leac. Sărbătoarea era o invocare a fertilității, de către o ceată de fete, ritualul cu care se încheiau obiceiurile agrare din perioada când se zămislea rodul pământului. Este o sărbătoare premergătoare secerișului. Drăgaica este un ritual ce vizează prosperitatea și protecția culturilor cerealiere. Acest obicei este consemnat și de Dimitrie Cantemir în „Descriptio Moldaviae”: „un ceremonial al tinerelor fete, practicat atunci când semănaturile începeau a se coace ”. Un grup de 5-7 fete tinere
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
covor aspru, țepos, circular, fierbinte. Dacă îmi privesc picioarele, încălțate în teneși cu pânză găurita în dreptul degetului mare, văd iarbă crescută printre cotoarele paielor de grâu, volbura, știr, căprița, mohor, mult mohor, troscot și grâu, crescut din boabele căzute la seceriș... Îmi mut privirea către marginile tipsiei și verdele ierburilor este înlocuit, treptat, ca o pictură impresionista, de galbenul șters al miriștei, care se termină sub franjurii tremurători, de un verde-albăstrui, ca un fermoar care țese tipsia de marginea ... Citește mai
VASILE DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]
-
covor aspru, țepos, circular, fierbinte. Dacă îmi privesc picioarele, încălțate în teneși cu pânză găurita în dreptul degetului mare, văd iarbă crescută printre cotoarele paielor de grâu, volbura, știr, căprița, mohor, mult mohor, troscot și grâu, crescut din boabele căzute la seceriș... Îmi mut privirea către marginile tipsiei și verdele ierburilor este înlocuit, treptat, ca o pictură impresionista, de galbenul șters al miriștei, care se termină sub franjurii tremurători, de un verde-albăstrui, ca un fermoar care țese tipsia de marginea ... Abonare la
VASILE DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]
-
covor aspru, țepos, circular, fierbinte. Dacă îmi privesc picioarele, încălțate în teneși cu pânza găurită în dreptul degetului mare, văd iarba crescută printre cotoarele paielor de grâu, volbură, știr, căpriță, mohor, mult mohor, troscot și grâu, crescut din boabele căzute la seceriș... Îmi mut privirea către marginile tipsiei și verdele ierburilor este înlocuit, treptat, ca o pictură impresionistă, de galbenul șters al miriștei, care se termină sub franjurii tremurători, de un verde-albăstrui, ca un fermoar care țese tipsia de marginea cerului, franjuri-copaci
CÂNTEC de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341111_a_342440]
-
Discursul autorului este echilibrat și accesibil. Recomand cu căldură această lucrare tuturor”, a subliniat dr. Negrean. „Sunt un mare admirator al pictorului Arthur Verona care este comparabil cu Nicolae Grigorescu. Mărturisesc că m-a încântat mult tabloul său intitulat : “La seceriș” executat în anul 1907 care se află în colecția Muzeului nostru. Am descoperit de curând la Muzeul Național de Artă documente despre Verona și cu siguranță, în cel mai scurt timp va exista și o a doua ediție a acestei
BĂIMĂREANUL IOAN BOTIŞ A LANSAT CARTEA ARTHUR GARGUROMIN VERONA (1867-1946) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344309_a_345638]
-
pălărie. Că vânt suflând, ți-o rostogolește. Vara-i trecută, vremea se asprește, cerbu-n ape tulburi, chipu-și vede. Se sperie și fuge unde este vestit rege al codrului verde. În lan de grâne, spicele sunt coapte și poate-ncepe secerișul lor. Boabele-n pâine de-a fi transformate, spre-ndestularea mesei tuturor. După obișnuință strămoșească, creștini așteptă luna lui cuptor, pe Sântilie să-l sărbătorească. Profetul de Mesia vestitor. Înscrisu-mi leg de-a lui proorocire, să dăinuie cu viața
ÎNSEMNĂTATEA SF.PROROC ILIE ȘI RITUALURI DE PLOAIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344002_a_345331]
-
cu mai mulți elevi ortodocși: liceul Emanuil Gojdu, Școala Normală de fete și Școala Normală de băieți. Mare a fost bucuria Preasfinției Sale, când a văzut cu ochii, că elevii ortodocși de la școlile amintite, ca spicele pline stau gata pentru seceriș. Examenul de religie a fost un seceriș bogat. Întreg materialul de învățământ religios: Istoria Biblică, Viața Lui Iisus, Istoria Bisericească Universală și Națională, Dogmatica, Morala, Apologetica cu noțiuni de filozofie a religiei, totul a fost un întreg, o materie bine
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]