4,368 matches
-
ei de pe nisip - vitralii în bleu Cu trup de ape ceața mă îmbrățișa - fata morgana Autografe - hoții au fugit lăsând cărări în rouă Laba lupului rupând vreascul înghețat - flacăra armei O buburuză sorbind norii din roua în floarea de mac Secetă mare - numai umbrele mai cresc înspre chindie Secvență horror - doar de tăcerea oii ierbii i-e frică Cocorii sub pin perechi, perechi prin rouă cu ramuri în cioc Pe malul apei broaște și greieri cântând - concert de seară Oile-n
HAIKU & SENRYU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1445766747.html [Corola-blog/BlogPost/349897_a_351226]
-
În incinta campingului nostru tocmai se retezau cinci arbori distruși. Rangerul de serviciu avea lacrimi în ochi în timp ce ne spunea că neam de neamul său - el fiind la a treia generație - n-a trăit așa tragedie, cauzată în principal de seceta îndelungată. Dacă ar fi avut suficientă apă, pinii ar fi secretat un lichid care ține dăunătorii la distanță, dar așa... Alte porțiuni de pădure erau distruse de incendii, fenomen frecvent în California, dar nu la fel de tragic. În fapt, popoarele indigene
YOSEMITE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1496291635.html [Corola-blog/BlogPost/375251_a_376580]
-
a rămas cititul. Citeam chiar când mă duceam, în vacanța de vară ,,Cu cartea la păscut”, cum mi-am intitulat una din ,,amintirile mele din copilărie” și pe care v-o trimit pentru amuzamentul cititorilor revistei ,,Melidonium”. Sunt născut pe timpul secetei și foametei (pe 1 iunie 1946, într-o sâmbătă, pe timpul ,,Crepusculului de miere”, cum mi-am intitulat unul dintre volumele de versuri). În copilărie mâncam orice se găsea pe câmp: gorgoaze, morcovi din grădina C.A.P.-ului, cartofi și popușoi
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491431902.html [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
Spiridon Smerit, păstor de oi la stână, l-A mutat DOMNUL la Amvon ! Avea nevastă și o fiică, Irina,ce} a feciorit (Văduv rămas...), în Trimitunda, Ierarh a fost Hirotonit ! I-A dat DOMNUL multe Daruri : de boli tămăduitor La secetă sau revărsări de ape, a fost spre Ceruri, un Mijlocitor ! Tot Pronia lucra prin Sfântul, salvând pe cei înfometați Pe cei săraci sau păcătoși cu fapta (pe cei ce s-au lăsat salvați !) Sub Maximian, Galeriu, torturat îngrozitor, Că prea
SF.SPIRIDON AL TRIMITUNDEI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1418401129.html [Corola-blog/BlogPost/382041_a_383370]
-
când mama ta era trecută de treizecișicinci de ani și eu de patruzeci. Un om la țară, dacă trece de șaizeci de ani, este deja considerat bătrân. Munca în agricultură lasă urme adânci asupra omului. A mai fost și războiul, seceta din patruzecișișapte, apoi colectivizarea forțată. S-au adunat toate asupra noastră. - Lasă, tată, că poate vin încoace și va fi mai bine. Mai am și eu salariu, nu mai trebuie să plătesc gazdă, unde mănâncă doi, poate mânca și al
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
se supără, se duce în adânc. Și acum se supără din ce în ce mai des. E greu de scos apă și de adus mai ales. Acum, o găleată este pentru o zi pentru că fiecare om trebuie să aibă un pic de apă acasă. Seceta asta ucide orice, fără milă. Azi, parcă e mai cald ca oricând. Nu poți mânca, nu te poate răcori nimic și mai ești și bătrân și bolnav. - Da, sunt singură! Nu mai am pe nimeni, doar pe Dumnezeu. Nu m-
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1438935235.html [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
Și iar tace. Gândurile sunt încălzite și ele. Brațele sun vlăguite dar pot duce la gură cana cu apă. Două sorbituri îi ajung. Cine să-i mai aducă până deseară încă o găletușă cu apă? Toți sunt pentru ei de parcă seceta asta i-a făcut pe toți egoiști. La colțul ogrăzii, în fața cuștii sale, stă lățit pe pământ, cățelușul Puf. Albul blăniței s-a transformat în gri. Nu mai latră, nu mai scheaună, stă îmbrățișat cu pământul. Stăpâna este la vreo
ARSITA IMPOVARARII de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1438935235.html [Corola-blog/BlogPost/368150_a_369479]
-
prag de sărbătoare ne străduim să fim mai buni și-n satul mirosind a pâine, cum dat ne este din străbuni, pășim încet, încet spre mâine căci este Sfânta Joie Mare.... un colț de pagină ruptă dintr-un măr înflorit ... seceta gândului peste buze arse poposind însetate pe trifoiul cu patru foi zâmbind sub poveri înrourate chemări depărtări visuri patimi adieri de zefir pribeag narcise firave îndrăgostite de iriși-vâslași unduind miresme crude înoată într-un ostrov de verde crud ploaie de
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_florilegiu_georgeta_resteman_1368700542.html [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
să văd ce-a mai fi ". 1882-04-09 Extenuat și bolnav, cu rănile de la picioare gata să se redeschidă, cu tot tratamentul de la Constantă, Eminescu îi trimitea puțin ajutor atâta Veronicăi cât și bătrânului său tată. Acesta pierduse toată averea din cauza secetelor necurmate și se mută de la Ipotești la oraș. 1882-06-06 Pe Mihai îl supărau rănile apărute la picioare și pe care le trata cu felurile leacuri folosind și colțuni de cauciuc. Veronica era tristă că nu îl putea ajuta cu nimic
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1464077641.html [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
Acasa > Orizont > Portret > IRINA TEBEICĂ. LA "HANUL ARTIȘTILOR" Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Licorile din pahar, care nu se torn peste digul gurii ca la o secetă, ci se topesc strop cu strop în suflet, au gustul catifelat al iubirii. Nu se beau în singurătate pentru că iubirea nu-i a gheții sau pietrei. De aurul fluidizat din țâțele pământului, izbucnite pe araci, ori de argintul mărgelelor cazanului
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Irina_tebeica_la_hanul_arti_aurel_v_zgheran_1388575655.html [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
Cina cea de taină. Se spune că strămoșii noștri daci se nășteau cu privirea îndreptată spre înaltul cerului, pentru a lua cunoștință, încă din prima clipă a vieții, că acolo, Sus, sălășluia puterea divină care îi veghea, mustrându-i cu secete sau cu boli, când uitau uneori de vechile datini, dar și cu ploi și lanuri mănoase de grâu, cu sănătate în trupurile lor viguroase și cu bogăție în case, când vocile acestora înălțau imn de mulțumire zeului suprem. Una dintre
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
nu aș putea să citez întregul volum, dar s-ar supără autorul pe mine definitiv și total! (Sic!) Verva este în toi: „Au dispărut și tacîmurile ”, si oasele, si copitelele, adidașii . Au ieșit urzicile, dar puține și scumpe, că-i secetă...” Mi-am amintit astfel că intrăm în măcelăria din Piață Dorobanți și întrebăm, timid: „Aveți adidași?” Răspunsul măcelarului: „Avem, dom scriitor!” Eu: „Mărimea 42 aveți?” Și măcelarul: „Să moară mama dacă nu m-a tîmpit cu prostia asta de mai
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_lila_poezia_criticii_ioan_lila_1341101460.html [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]
-
soare când la apus, când „în căușul palmei”, când „plin de nemurire”, o sumă igenuă de autoidentificări cu elemente ale naturii care, personificate, se joacă unele cu altele „mistic” și „imponderabil”. Poeta își face astfel o autobibliografie în care include seceta, ecoul, ploaia (Incantație), galbenul toamnei (Orizont imponderabil), combinându-le cu percepții auditive de înaltă frecvență: aude „note eminesciene”, „cântul naturii”, „note astrale”. *** ADALBERT GYURIS Abordează tot o lirică albă, care cucerește prin simplitate. În foarte puține cuvinte poetul (care este
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1488191479.html [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
Dobre, Radu Burciu, Pușcaciu Gh., Stancu Popescu Firică S., Fieraru R., Voicu Crăciun, V.,T.Dobrescu. Neagoe Alex., Dincă Tudor, Petcu Ifrim și Dindirică, Vlad Ion, Floreanu Tudor, au luptat fără de frică! D.Deaconu și Vlad Ion, alături de Petcu Ifrim Secetă : Ilie, Nae ; an-de-an, noi îi cinstim! Ca și pe Barbu Ion, alături de Florea Scarlat Ion Buzatu și Ciontâc : SERGENȚI ce glia-u apărat ! Caporalii : Petcu Gheorghe, Ion Ion, Gheorghe Drugă, Gheorghe Din, Șerbănică Alexandru, Nicolae Drăgușin. Luchian Gheorghe, Alex.Popescu : CAPORALII
EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC DIN VALEA MARE-OLT de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1495707680.html [Corola-blog/BlogPost/371815_a_373144]
-
Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 614 din 05 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Vom face la noapte un singur copil Te-aștept iubito să vorbim despre toate. Vino să facem la noapte un singur copil; În țară e secetă, verbele-s moarte Și-l vom alăpta anticipat cu hidroxil. Îl vom îndruma cu noi dicționare Și educa admirativ cu anasâna, Să știe a folosi-n vacanța mare La țară la bunica lui anglo-româna. Să nu cunoască un adverb de
VOM FACE LA NOAPTE UN SINGUR COPIL de STELIAN PLATON în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Vom_face_la_noapte_un_singur_copil_stelian_platon_1346862910.html [Corola-blog/BlogPost/343775_a_345104]
-
să vorbim românește. Deci «nu» eram român, dar atunci când mergeam pe valea Prutului mi se umezeau ochii, privind prin păienjenișul sârmei ghimpate spre satul de pe celălalt mal“. Pedagogul unui neam Într-un imens teritoriu românesc, pustiit de război și de secetă, cu satele și orașele rămase fără preoți, fără învățători, profesori și ingineri, fără funcționari publici, care odinioară avea o așezare în firesc, intervin situații care vor să schimbe istoria unui neam, limba și toate obiceiurile lui. Dar nimeni nu realiza
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ by http://balabanesti.net/2014/04/07/doar-in-limba-ta-durerea-poti-s-o-mangai/ [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
Stropii cu otravă întind în pahar, Copii îi adună de pe străzi,din case Mame privesc jalea,plîng neputincioase. Soarele nu-i soare,raze pîrjolesc S-a întins prea mult puștiul grotesc, Bucăți din țarina s-au vîndut bizar Lacrimi,umilință,secetă,amar. Pînă cînd se strînge lanțul umilinței Pînă cînd se întinde timpul neputinței, Pînă cînd cu toții în genunchi vom sta Pînă cînd,o Doamne,mai putem rabdă? Români,Romania-gradina sfințită Vin alții,o lasă mereu neîngrijita, Neghina tot crește iar
PINA CIND... de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 by http://confluente.ro/_pina_cind_radu_botis_1343507192.html [Corola-blog/BlogPost/357637_a_358966]
-
fânului cosit s-a dus, A mai rămas un singur avanpost Întins pe tavă, sufletu-mi adus. La ceasul iernii când se visează Tăceri în cuvintele uitate, Dorința-n flăcari la amiază, Sparge clipe de singurătate. Nu-s zăpezi, e secetă-n stele Doarme visul pe poteci pierdute, Fantome închise în castele, Se luptă închipuind redute. Noi plecăm pe drumuri ocolite N-avem aripi vrednice de zbor, În inimi puternic răscolite Luceferii pe raze se cobor. La steaua-mi veșnic norocoasă
LUCEFERII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Luceferii.html [Corola-blog/BlogPost/357062_a_358391]
-
Bobu Apelând la memoria vie a vârstei paradisiace, ce păstrează ea din inocența copilăriei? Grigore Vieru Copilăria mea a fost desculță, pârjolită săraca de ea de focul războiului și umilită de urmările sale. Pomul schilodit de explozii, pământul ucis de secetă... Mă urmărește, de atunci, din copilărie, un fel de teamă în fața neploii, a nezăpezii... Unele dintre cântecele mele sunt un fel de litanii pentru firul de grâu și de iarbă. Mă tulbură ninsorile albe, tot mai rare azi și mai
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
în cuptorul de sub dudul de lângă casă. Pâinea, la țară se cocea o dată pe săptămână, să nu se ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut cerealele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
să nu se ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut cerealele din cauza secetei din primăvară. Boabele costelive de grâu sau de orz ce au scăpat de la secetă, le-au cărat șoarecii de câmp prin găurile lor, unde și-au pregătit adevărate comori pentru iarna ce se anunța aspră după spusele bătrânelor din sat. Înainte de cumpăna dintre ani, mama Ioana, mătușa lui Victor, tăia în două cu cuțitul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
de o suliță, usucă orice urmă de umezeală a boabelor de grâu și așa costelive și fără de miez, făcându-le să părăsească alveolele spicului scuturându-se la orice atingere, pierzându-se astfel și descurajanta brumă de recoltă ce scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile pe lângă care căruța se zdruncina în trapul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
se lumineze de ziuă. Peste puțin timp soarele se va ridica cu repeziciune deasupra lanului, iar razele sale vor deveni din ce în ce mai puternice, uscând tot ce întâlnea în cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iulie. Puteai foarte ușor să bagi palma printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Ici colo, mai găseai câte un pepene mai mare decât pumnul, dar nu știai dacă a apucat să se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Nici să crească curpenii nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]