113,551 matches
-
a fost, în bună măsură, o perioadă de ruptură față de formele instituționale tradiționale, observându-se totuși evident un ritm alert și un conținut înnoitor al substanței materiale și spirituale a socetății românești - cu toată orientalizarea de care a fost afectată - secolul al XIX-lea este perceput de contemporani ca o vreme a renașterii, de reîntoarcere la matcă și la adevăratul sistem de valori. Modernizarea civilizației, dezvoltarea instrumentelor culturale și alcătuirea unui sistem de valori corespunzător noilor realități alcătuesc, pricipalele capitole ale
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
a renașterii, de reîntoarcere la matcă și la adevăratul sistem de valori. Modernizarea civilizației, dezvoltarea instrumentelor culturale și alcătuirea unui sistem de valori corespunzător noilor realități alcătuesc, pricipalele capitole ale procesului de renaștere culturală parcurs de societatea românească, de la începutul secolului al XIX-lea și până la Marele Război de Reîntregire a Neamului din pragul secolului al XX-lea. Pe această linie a modernizării și a preocupărilor pentru iluminarea lumii rurale se înscriu și eforturile cărturărești de inițiere și cuprindere administrativă și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
dezvoltarea instrumentelor culturale și alcătuirea unui sistem de valori corespunzător noilor realități alcătuesc, pricipalele capitole ale procesului de renaștere culturală parcurs de societatea românească, de la începutul secolului al XIX-lea și până la Marele Război de Reîntregire a Neamului din pragul secolului al XX-lea. Pe această linie a modernizării și a preocupărilor pentru iluminarea lumii rurale se înscriu și eforturile cărturărești de inițiere și cuprindere administrativă și obligatorie, în sfera sacră a bucoavnelor, a tot ce mișcă și este interesat la
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
trei trepte de învățătură, cea mai înaltă fiind a celor ce învățau la Psaltire. Dezvoltarea comerțului cu vite, brânzeturi, lână, cherestea a făcut ca la Rucăr să crească și mai mult interesul pentru învățătura de carte în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18 neguțători de cherestea, 12 cârciumi. Erau de asemenea mulți meșteșugari, lemnari, rotari, cojocari, morari, croitori, cismari, dulgheri. În sat funcționa o
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
învățau la Psaltire. Dezvoltarea comerțului cu vite, brânzeturi, lână, cherestea a făcut ca la Rucăr să crească și mai mult interesul pentru învățătura de carte în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18 neguțători de cherestea, 12 cârciumi. Erau de asemenea mulți meșteșugari, lemnari, rotari, cojocari, morari, croitori, cismari, dulgheri. În sat funcționa o "cășerie"adică o fabrică de brânzeturi. Schimbul de mărfuri, ocupațiile zilnice
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
dat învățătură de carte pe cale particulară, începând din anul 1838 se iau măsuri speciale privind organizarea instituțională propriu-zisă a școlii sătești, comunitare. Se știe că prin Regulamentul Organic, aplicat în principate începând din primii ani ai deceniului al patrulea al secolului XIX se prevedea, între altele, și înființarea de școli naționale, publice, în fiecare reședință de județ. Statul a început să se intereseze de organizarea unei școli în care să învețe tinerii de la orașe, într-o școală condusă de un profesor
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
dascăli desăvârșiți, devotați misiunii lor de a răspândi lumina, mai ales în lumea satelor muscelene. (Monografia Școlii generale "Nae A.Ghica"din Rucăr-Argeș de Gheorghe Pârnuță și George Nicolae Podișor, revăzută, adaptată și adăugită) Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XIX-lea / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
Acasa > Impact > Analize > ISABELA VASILIU-SCRABA - O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRȘIT (/ȘI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” Autor: Isabela Vasiliu Scraba Publicat în: Ediția nr. 495 din 09 mai 2012 Toate Articolele Autorului Nici cei mai anti-naționaliști dintre anti-protocroniștii noștri, nici cei mai naționaliști dintre naționaliștii noștri nu au visat că certurile dintre ei vor
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
Vasiliu Scraba Publicat în: Ediția nr. 495 din 09 mai 2012 Toate Articolele Autorului Nici cei mai anti-naționaliști dintre anti-protocroniștii noștri, nici cei mai naționaliști dintre naționaliștii noștri nu au visat că certurile dintre ei vor lua sfârșit odată cu sfârșitul secolului XX. Că toți românii (din România sau din oricare altă țară) vor fi scutiți de problema existențială român sau cetățean al planetei numai după zece ani de post-revoluționară diversiune. Ivită probabil din vremea când în Cadrilaterul devenit bulgăresc românilor le
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
confuziei toată istoria românilor. Pe o astfel de pantă, academicele viziuni „subiective” asupra istoriei românilor, cu toate pretențiile lor, ca și viziunile „școlăresc alternative”, devin simple jocuri de copii. Asta ca să nu amintim de o altă tragedie de sfîrșit de secol, petrecută sub ochii neputincioșilor noștri lingviști. Anume furtul limbii române, la drumul mare și în blândă lumină a zilei. Limba română de peste Prut, odată cu incorporarea (după 23 august 1944) acelui teritoriu românesc în Uniunea Sovietică a devenit „moldovenească” din, chipurile
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
s-a publicat după numai un an de la Revoluția din decembrie 1989 sub titlul de Dicționar rrom-român (Editura Kriterion, București, 1991). Isabela VASILIU-SCRABA „Acolada" p.19 aprilie, 2012 Referință Bibliografică: Isabela VASILIU-SCRABA - O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRȘIT (/ȘI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” / Isabela Vasiliu Scraba : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 495, Anul II, 09 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Isabela Vasiliu Scraba : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
ziua noului an, dar din 1582 de pe vremea lui Carol al IX-lea, oamenii încă au avut probleme cu schimbarea, iar ziua de 1 aprilie a fost numită “nebuni de aprilie”. În Franța, ziua păcălelilor a fost marcată începând din secolul al XVI-lea, păcălitul fiind numit “poisson d’Avril” adică “peste de aprilie”. Tradiția spune că porți o zi întreagă o hârtie prinsă pe spate sub formă de pește, asta pentru că în luna aprilie , soarele părăsește semnul zodiacal “Pești”. În
Monica Columbeanu pozeaza in Playboy datorita divortului si lipsei de bani by http://www.iasi4u.ro/monica-columbeanu-pozeaza-in-playboy-datorita-divortului-si-lipsei-de-bani-aprilie-2011/ [Corola-blog/BlogPost/95317_a_96609]
-
Epinois, Leval-Trahegnies, Péronnes-lez-Binche, Ressaix și Waudrez. În prezent are o populație de 32.750 de locuitori. Este renumit datorită carnavalului sau și a patrimoniului arhitectural. Binche este situat în regiunea centrală, pe axa care leagă orașele Mons și Charleroi. În secolul al XII-lea, Yolande de Gueldre, văduva contelui Baudouin III de Hainaut, a fondat orașul Binche. Fiul său, Baldwin IV îl fortifica, astfel încât acesta devine o putere împotriva regatului Franței. Binche-ul prosperă cu repeziciune, dezvoltând hale, piețe, tăbăcarii, mori, fabrici
CARNAVALUL DIN BINCHE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Carnavalul_din_binche.html [Corola-blog/BlogPost/355699_a_357028]
-
până spre zona Niprului. (I. H. Crișan, Burebista și epoca sa. Ediția a II-a revăzută și adăugită. București, 1977, p. 283) Cercetătorii avizați consideră că separarea daco-geților, ramura de nord de marele trunchi trac s-ar fi petrecut în secolul al VIII-lea î.d.Hr. Drama tuturor popoarelor lumii, ca și măreția lor dealtfel, fie creștine, fie necreștine se datorează în mod expres Aristocrației mirene și Clerului, care nu înțeleg că noblețea lor nu constă în heraldică, în arborele
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
tron și avere, nu și de Țară, și a micimii înaltului cler ortodox în mare parte, grijuliu doar de el, nu și de Dumnezeu, Neamul nostru creștin din toate Principatele dacoromâne și-a aflat Unitatea politică de la Viteazul MIHAI, după secole de suferințe, înfrângeri, biruințe, îngenuncheri, pătimiri și răstigniri. Prima Mlădiță regală care a fost leagănul marilor personalități crescute la Sânul daco românismului ce s-a trezit spre comuniune, spre Unirea cea Mare a fost Basarabia, Mireasa și Martira, care a
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
-mi vor călca pragul, vor trebui să se sărute, reînnoind focul dragostei . Doresc să păstrez vie, legenda vâscului dar mai ales, simbolul lui. La români, vâscul este una dintre plantele sfinte alături de busuioc, brad și tămâie. În urmă cu un secol, simbolul Crăciunului erau ramurile verzi ale vâscului și nu bradul. Românul ocrotea pădurea care-i oferea hrană, adăpost și lemne pentru foc. Pe atunci, pădurile erau pline de vânat iar tăierile se făceau cu discernământ, fiind sacrificați doar copacii uscați
TRADIŢII LA ROMÂNI-CRENGUŢA DE VÂSC de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_crenguta_de_vasc_floarea_carbune_1355055248.html [Corola-blog/BlogPost/365772_a_367101]
-
Cultură, spectacole, evenimente Dacă e prima zi de Paști, la Mediaș e țuru, un joc simplu asemănător cu oina, a cărui tradiție trece granița unui secol, un joc ce aduce aproape comunitatea în ziua cea mai importantă a creștinătății. Țuru se joacă dintotdeauna în cartierul Moșnei, iar regulile pun față în față două echipe de bărbați, unii la bătaie, alții la primire. Cei de la bătaie lovesc
Ţuru, tradiţie medieşeană by http://www.zilesinopti.ro/articole/2360/turu-traditie-medieseana [Corola-blog/BlogPost/99466_a_100758]
-
incultura indivizilor rămași în afara evoluției firești, incitând la violență și răzbunare. Autorii acestor atacuri fac din aceste carnagii, un titlu de glorie. Faptul că ucid în numele lui Alah arată cât de involuați sunt. Cel puțin, noi, europenii, am renunțat de secole la acest motiv ridicol, contrar Bibliei, Coranului și altor scrieri programatice. Ceea ce se petrece este un nonsens pe care un simplu european nu are cum să înțeleagă și se tot miră cum „autoritățile ” nu stăpânesc fenomenul. Terorismul e greu de
TABLETA DE WEEKEND (147): DEBALANSAREA TERREI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1459107739.html [Corola-blog/BlogPost/384655_a_385984]
-
din temelii vestitul templu. Ori alt student ar putea să-l întrebe dacă nu cumva biblioteca din Alexandria- despre care se spune că ajunsese la peste 700.000 de volume pe timpul lui Cesar- a fost distrusă parțial de creștini în secolul 3 AD, după ce au fost manipulați pe Google sau Facebook, de către Theodosius. Nenorocirea e posibil să fi avut ca scânteie postarea împăratului de pe Instagram, cum că religiile păgâne au fost scoase în afara legii (n.a. recunosc, numărul de cărți despre care
Sunt generația „Google”, „Facebook”, „SMS”, sau toate la un loc by https://republica.ro/sunt-generatia-zgoogle-zfacebook-zsms-sau-toate-la-un-loc [Corola-blog/BlogPost/339148_a_340477]
-
Time în mai 2013. În ce privește viziunea apocaliptică despre minți malefice care ne vor răul, poate nu ar fi o idee neinspirată ca profesorii noștri să studieze prezența marilor universități în mediul online și pe rețelele de socializare. Pentru că lupta acestui secol nu este despre cum să te bați cu tehnologia și noile relații sociale, ci cum să inovezi sau măcar cum te faci auzit acolo unde sunt oamenii care ar putea capta și deveni emițătorul mesajului tău. Marea provocare- în aceste
Sunt generația „Google”, „Facebook”, „SMS”, sau toate la un loc by https://republica.ro/sunt-generatia-zgoogle-zfacebook-zsms-sau-toate-la-un-loc [Corola-blog/BlogPost/339148_a_340477]
-
peste 20 de cărți ale prietenului Costea Marinoiu, “starostele “ librăriilor vâlcene, care a răspuns prezent la toate evenimentele editoriale din municipiul de sub Capelă, și nu numai. L-am cunoscut la prima ședință a Cenaclului “Anton Pann “, prin anii `60, din secolul trecut, (Doamne, cum se rostogolește timpul peste noi! ), era alături de alți amici, Traian D. Lungu, Doru Moțoc, și alți creatori, iubitori de cultură din Rm.Vâlcea. Când scriu aceste rânduri, îmi aduc aminte cu nostalgie de clipele când primeam cărți
DESPRE COSTEA MARINOIU NU TREBUIE SCRIS LA TIMPUL TRECUT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_costea_marinoiu_nu_trebuie_scris_al_florin_tene_1329854776.html [Corola-blog/BlogPost/346794_a_348123]
-
care m-a fascinat timp de atâta vreme.”(Katie Hickman) O poveste care împletește trecutul cu prezentul, „Poarta coliviei” (2008) prezintă descoperirile lui Elizabeth Staveley, o cercetătoare de la Oxford care reconstruiește aventurile Celiei Lamprey, fiica unui căpitan de corabie din secolul al XVI-lea și logodnica negustorului Paul Pindar. Dispărută într-un naufragiu, Celia ajunge în haremul din Constantinopol, implicată în intrigile care se țes pentru favorurile sultanului și influență politică și unde crima este un instrument mereu la îndemână pentru
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
Nurbanu, în adâncimile lui amețitoare mocnind puncte de foc negru. „Tu ce ai face acum în locul meu ?“ se întreba Safiye. Închise o clipa ochii, simțind ultima rază a soarelui pe pielea feței.” Citind această poveste te simți transportat în Constantinopolul secolului al XVI-lea, în lumea fascinantă a curții sultanului Murad III. Purtat pe aripile imaginației, te plimbi pe culoarele palatului urmat de eunuci în labirintul camerelor din palat, asemeni femeilor din harem pregătite pentru noaptea cu sultanul. Ai tot timpul
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
și spre odăile bărbaților, era marcată drept ”Poarta Coliviei”.” „Un roman extraordinar, cu o intrigă complexă, descrieri care îți taie răsuflarea și având în centru o fascinantă poveste de dragoste, pe fundalul plin de culoare și parfum al Constantinopolului din secolul al XVI-lea.“ Joanne Harris Poarta Coliviei este o poveste exotică deosebită în care se împlestesc intrigi, iubiri interzise, secrete periculoase, ritualuri orientale, imagini ale Constantinopolului de ieri învăluite în mister și perpetuate în Istanbulul de azi. Misterele de ieri
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
ÎN DRUM SPRE SANTIAGO DE CHILE Autor: Corneliu Leu Publicat în: Ediția nr. 769 din 07 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Cui i-a plăcut anticonformismul și cine a urmărit pledoaria antitotalitaristă a gânditorilor occidentali din a doua jumătate a secolului trecut, nu s-a putut să nu i se remarce gestul invers pe care un intelectual francez de prim ordin îl făcea în anii '70, renunțând la cariera universitară pentru a se dedica publicisticii. Un emul al lui Sartre care
O BIBLIOGRAFIE OCCIDENTALĂ PENTRU CUNOŞTINŢELE DE BAZĂ ALE LIDERILOR EUROPENI ÎN DRUM SPRE SANTIAGO DE CHILE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_o_bibliografie_corneliu_leu_1360234810.html [Corola-blog/BlogPost/341395_a_342724]