112,413 matches
-
suntem nevoiți să schițam un scurt istoric al termenului și să decidem care dintre sensurile atribuite de diferiți teoreticieni poate să ne intereseze în cazul de față. Ideea de political literacy apare pe fondul unor statistici din anii '60 ai secolului trecut privind "implicarea" sau "angajamentul" unor anumite grupe de varsta în viața politică a Statelor Unite 9. Datele au dus desigur la considerații despre raportul direct proporțional dintre "implcarea politică" și "sofisticarea elitelor" sau la generalizări despre felul în care capacitățile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
-l aibă mai întâi, si nefericitul împricinat, când vine în aldoilea rând, aleargă disperat la ușă tuturor celorlalți avocați ca să caute o contrabalansare a influenței"19. Într-un corpus de 94 de texte (rostite de 35 de oratori consacrați în secolul al XIX-lea) pe care l-am constituit în vederea publicării 20, referințele la protocolul parlamentar westminsterian și la Parlamentul englez ca instituție de prestigiu sunt mult mai frecvente decât cele care au în vedere Adunarea națională franceză. De asemenea, precizam
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de 444 811 cuvinte). În sensul creionat mai sus, ne propunem că în viitor să lărgim analiza cantitativa, care poate deveni relevanță pentru argumentarea ipotezei că, în ciuda îndepărtării geografice și lingvistice, "alfabetizarea politică" în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea se face prin influență consistentă a tradiției anglo-saxonă. Precum demonstrează și bibliografia de specialitate, veștile din Regatul Unit, acțiunile sale de politică internă/externă, precum și întreaga tradiție a instituțiilor politice engleze se constituie, pentru o lume românească
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
clasa politică și opinia publică românească aspiră și vor să-l atingă. Personalități precum Ion Ghica, Manolache Costache Epureanu, P.P. Carp, Titu Maiorescu, Take Ionescu, Nicolae Fleva, Nicolae Blaremberg, Ion I.C. Brătianu (care se afirma ca politician încă de la finele secolului al XIX-lea, după ce, la îndemnul tatălui său, își face studiile în Anglia, la fel ca mulți alții) nu sunt străine de tradiția politică anglo-saxonă, drept care aduc mereu în discuție modelul britanic. Apoi, grupări precum Juna Dreapta, Junimea, Liberalii Sinceri
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
alfabetizare politică a elitelor conducătoare. Maiorescu însuși se vede nevoit să suporte acidă ironie a lui Delavrancea, care observa tendința liderului junimist de a ridica discuția concretă la înălțimea "gândirii filosoficești"22. Semnalată că patologie a discursului public la începutul secolului al XX-lea, "politicianismul"23, "limbuția"24 sau "politica de vorbe"25 decurg și din insuficientă educare a patimilor, și din etichetarea imprecisa a realităților politice. Insuficient pregătiți pentru o lectură politică a vietii obișnuite, unii politicieni se definesc exclusivist
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
anglo-saxon. Alteori, modelată de intermediarul francez, terminologia politică englezeasca ajunge la noi într-o formă deja "negociată" că înțeles. Un clasic precum John Stuart Mill, de pildă, este tradus cu On Liberty abia în 190227, cărțile sale fiind citite în secolul al XIX-lea în original sau în tălmăciri franceze sau italiene 28. Karl Marx este tradus în română abia după al Doilea Război Mondial, desi Kogălniceanu vorbește despre "comuniști" încă din anul 1861, iar Take Ionescu, Titu Maiorescu, Nicolae Filipescu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Jeremy Bentham sau Thomas Hobbes circulau în original și în traducere franceză 29, precum o dovedește fondul BCU "Mihai Eminescu" Iași. Precizam că în același fond de carte am putut descoperi trei române semnate de Benjamin Disraeli în ediții din secolul al XIX-lea: Lothair (1870), Conigsby (1853) și Henrietta Temple (1859)30, ceea ce dovedește că scrierile omului de stat englez aveau, în Iașul secolului al XIX-lea, un public cititor, care le putea înțelege în original. Unele discursuri ale lui
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
același fond de carte am putut descoperi trei române semnate de Benjamin Disraeli în ediții din secolul al XIX-lea: Lothair (1870), Conigsby (1853) și Henrietta Temple (1859)30, ceea ce dovedește că scrierile omului de stat englez aveau, în Iașul secolului al XIX-lea, un public cititor, care le putea înțelege în original. Unele discursuri ale lui Gladstone pot fi găsite, de asemenea, în ediții englezești din jurul anului 1875. De asemenea, operele lui Thomas Babington Macauley circulau atât în original 31
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
oratorii politici români devin și principalii vectori ai alfabetizării. Prin noțiunea de "alfabetizare politică", am încercat să înțelegem cum s-au fixat, prin traduceri și scrieri originale, anumite noțiuni și idei politice în rândul elitelor din a doua jumătate a secolului a XIX-lea și care este rolul tradiției politice englezești în constituirea alfabetului politic românesc (i.e. a terminologiei politice de bază). Necesitatea de a învăța, perfecționă și aplică unui nou alfabet politic vine pe fondul dispariției accelerate a memoriei politice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
strâns atât de complect și de răpede de la noi". 3 Vezi ritualul investiturii domnilor fanarioți în Nicolae Suțu, op. cît., pp. 63-68. 4 Vezi Roxana Patraș, "Consecventă doctrinara și libertate estetică în dezbaterile publice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Irina Frasin & Daniel Șandru (coord.), Repere ale comunicării interculturale, Editura ProUniversitaria, București, 2015, pp. 183-218. 5 Lucian Blaga, Spațiul mioritic (Trilogia culturii), cap. "Influențe modelatoare și catalitice", Humanitas, București, 1994, pp.192-220. 6 Constantin Ardeleanu, Evoluția
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
liberté, Guillaumin, Paris, 1860. NEMOIANU, Virgil, Micro-armonia. Dezvoltarea și utilizarea modelului idilic în literatura, traducere de Manuela Cazan și Gabriela Gavril, Polirom, Iași, 1996. PATRAȘ, Roxana, "Consecventă doctrinara și libertate estetică în dezbaterile publice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Irina Frasin&Daniel Șandru (coord.), Repere ale comunicării interculturale, Editura ProUniversitaria, București, 2015. ROSETTI, Radu, Amintiri. Ce am auzit de la alții. Din copilărie. Din prima tinerețe, prefață de Neagu Djuvara, Humanitas, București, 2013 SUȚU, Nicolae, Memoriile
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1957, #297; L. Rozenblum, Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. 10 Tamara Gane, Prezentări și comentarii, Opere (11 vol), vol. 1, București, Editura pentru Literatură Universală, 1966. 11 Tudor Vianu, Imaginația durerii. Secolul 20, 100(4), 48-49, 1969. 12 Ion Ianoși, "Prezentări și comentarii, Dostoievski", Opere, vol. 3, București, Editura pentru Literatură Universală, 1967. 13 Peter Sekirin, The Dostoevsky Archive, Jefferson, McFarland, 1997. 14 G. M. Friedlander,, Prefață la românul ,,Idiotul" (N. Gane
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. 22 Boris Riurikov, "Postfața", Crima și pedeapsă, op. cît. 23 Alfred Heinrich, Tentația absolutului: personaj și compoziție în opera lui Dostoievski, Timișoara, Facla, 1973. 24 George Călinescu, Realism și parabolă. Secolul 20, 100(4), 1969, p. 21. 25 Valeriu Cristea, Dicționarul personajelor lui Dostoievski, Ed. Cartea Românească, 1983 26 Alfred Heinrich, Tentația absolutului: personaj și compoziție în opera lui Dostoievski, op. cît. 27 Ileana Mălăncioiu, Vina tragică: tragici greci, Shakespeare, Dostoievski
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
27 Ileana Mălăncioiu, Vina tragică: tragici greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka, Cartea Românească, București, 1978. Bibliography BLOSHTEYN, M. R., The Making of a Counter-culture Icon: Henry Miller's Dostoevsky, Toronto, University of Toronto Press, Bloshteyn, 2007. CĂLINESCU, George, Realism și parabolă. Secolul 20, 100(4), 1969. CRAINIC, Nichifor, Dostoievski și creștinismul rus, Constantă, Editura Sfinții Martiri Brâncoveni, 2013. CRISTEA, Valeriu, Dicționarul personajelor lui Dostoievski, Ed. Cartea Românească, 1983. DOBROGEANU-GHEREA, Constantin, ,,Generația nouă" de Turgheniev, Studii Critice. București, Editura pentru Literatură, 1967. ERMILOV
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pedeapsă, Dostoievski (S. V. Teodoreanu & I. Dumbrava, Trans.). București: Cartea rusă, 1957. ROZENBLUM, L., Românul lui F. M. Dostoievski ,,Umiliți și obidiți" (Prefață la Umiliți și obidiți). București, 1957. SEKIRIN, Peter, The Dostoevsky Archive, Jefferson, McFarland, 1997. VIANU, Tudor, Imaginația durerii. Secolul 20, 100(4), 48-49, 1969. ZEGA, N., "F. M. Dostoievski", în Gazeta Învățămîntului, 17 februarie, 1956. Hegel despre intelect, rațiune și devenire (Hegel about intellect, reason and evolution) Emanuel COPILAȘ Abstract. Hegel's philosophy is characterized, to a great extent, by
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ca spirit încă înstrăinat de sine, deoarece totalitatea substanței spinoziste era luată drept imanenta, neproducându-și astfel propria contradicție din care să rezulte conceptul care să îi ofere ulterior identitatea la sine și cu sine1 - ajunsese în a doua jumătate a secolului al XVII-lea - intelectul era asimilat vonței 2. În termeni kantieni, așa cum vom constata, aceasta însemna o impardonabila confuzie între intelect și rațiunea practică. Pentru Kant, cunoașterea umană "începe cu simțurile, înaintează de aici spre intelect și sfârșește cu rațiunea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
of Foreign Affairs Ministers, December 13, 2010, http://www.eeas.europa.eu/ eastern/docs/eap meeting foreign affairs 131210 en.pdf (accesat la 13.04.2015). Dreptul omului de a fi protejat de stresul negativ excesiv -- un nou drept fundamental al omului postmodern, la începutul secolului XXI1 (The right to be protected from the negative stress - a new fundamental right of the post-modern human, at the begining of the XXIst century) Mădălina Virginia ANTONESCU Abstract:The development of the human rights field, at the beginning of
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de teatrul de operațiuni militare sau de locul în care se produce un dezastru natural sau provocat de om). Un nou drept al omului: dreptul de a fi la adăpost de stresul negativ excesiv Dezvoltarea materiei drepturilor omului, la începutul secolului XXI, aduce cu sine noi provocări pentru doctrina juridică, nevoită a realiza un continuu efort de adaptare la schimbările din lumea globală și la cele rezultate din acțiunea actorilor statali și non-statali, sub impactul unor amenințări și probleme specifice 8
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dezvoltare, dreptul la un mediu sănătos și curat (drepturi de generația a III-a). Consacrarea acestui drept pe plan internațional, regional și în ordinile naționale ale statelor este, în opinia noastră, de cea mai mare importanță pentru societatea globală a secolului XXI, datorită, între altele și următoarelor considerente: - un stil de viață "consumisto-globalist" (răspândit la nivel universal) supus factorilor de presiune, viteza (o criză de timp nesfârșita în care se află omul postmodern)11, datorită intensificării și difuzării la scară globală
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ar realiza o enumerare a drepturilor omului pe baza exclusiv, a calității sale specifice de "om trăitor în mari aglomerații urbane" (metropole, megalopolisuri), având în vedere fenomenul de universalizare al urbanizării 16, ca fenomen specific al epocii globalizării, la începutul secolului XXI. Calitatea de "om trăitor în mari aglomerații urbane" ar trebui, în opinia noastră, luată în considerare cu mare atenție de juriștii secolului XXI, devenind o calitate juridică, generatoare de drepturi și de obligații specifice omului urban al societății globale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
având în vedere fenomenul de universalizare al urbanizării 16, ca fenomen specific al epocii globalizării, la începutul secolului XXI. Calitatea de "om trăitor în mari aglomerații urbane" ar trebui, în opinia noastră, luată în considerare cu mare atenție de juriștii secolului XXI, devenind o calitate juridică, generatoare de drepturi și de obligații specifice omului urban al societății globale a sec. XXI. Astfel, în cadrul Cartei, dreptul la fericire al omului metropolitan, precum și dreptul acestuia de a fi la adăpost de stresul negativ
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
specifice omului urban al societății globale a sec. XXI. Astfel, în cadrul Cartei, dreptul la fericire al omului metropolitan, precum și dreptul acestuia de a fi la adăpost de stresul negativ excesiv s-ar număra alături de alte drepturi specifice omului urban al secolului XXI (de exemplu, un drept la sănătate multidimensional, îmbunătățit, ca și nivel de protecție juridică, față de condițiile de poluare și toxicitate existente în marile orașe; dreptul la un mediu social, cultural și natural sănătos - deoarece trebuie să se vorbească și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
precum poluarea morală (proliferarea imaginilor degradante privind ființele umane, a vulgarității, a promiscuității, a agresivității verbale, imagistice și fizice din viața civică și din mass media)17. Dreptul (cu un conținut juridic adaptat și îmbunătățit la condiția urbană a omului secolului XXI) la un mediu natural sănătos și curat, al omului urban, este unul necesar a fi consacrat în această Carta, tocmai din pricina îndepărtării omului urban de contactul cu natura, prin conceptul învechit de "orașe totalmente separate de natură"18. De
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
natură și cu posibilitățile reale, existente ale orașelor de a răspunde acestei nevoi fundamentale, direct conectată la beneficiul real al dreptului la fericire al ființei umane). Această Carta globală ar fi destinată să asigure omului urban al societății globale a secolului XXI (dincolo de nivelul de protecție al setului general de drepturi ale omului, recunoscut tuturor ființelor umane) și un nivel special de protecție juridică în materia drepturilor omului, adică drepturile recunoscute de statele sec. XXI oamenilor supuși condițiilor stresante de trai
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
responsabilă direct pentru calitatea vieții sale și pentru viața de pe planetă, pentru calitatea mediului înconjurător și pentru păstrarea și transmiterea unui mediu sănătos, curat și ne-modificat ireversibil sau grav, catre generațiile viitoare, reprezintă responsabilități de primă importantă ale omului secolului XXI. În acest context, în cadrul măsurilor și politicilor speciale pe care statele secolului XXI vor fi nevoite să le adopte cu privire la protecția mediului înconjurător (pe baza legăturii directe dintre securitatea umană și securitatea mediului), față de avântul noilor tehnologii (în special
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]