34,020 matches
-
imunitatea însoțitorului - poate, tocmai din acest motiv, să transporte și obiecte care ies din sfera "legalului". Cu atât mai mult în perioada imediat următoare căderii zidului Berlinului, când agenții comuniști ajung să se disemineze în toată lumea, infiltrându-se în serviciile secrete occidentale. Personajul lui Deville transmite în Havana castristă un pașaport fals unei foste spioane sovietice sau redegiste sau de prin țările baltice (dacă se poate vorbi de "fost" într-o asemenea meserie), pentru a o "scoate" din Cuba și a
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
Etno, sar peste el printr-o mișcare de deget, tot așa cum sar și peste alte inepții mitocănești. În răstimp poporul de rând se hrănește cu inepțiile și se modelează corespunzător. Intelectualii se ferecă în lumea lor autistă, deplângând în strict secret lipsa de educație a compatrioților lor cu care în curând nu vor mai avea nici o pistă de comunicare. Iar "poporul", autist și el, își face din muzica folclorică o pavăză care, speră ei, îl pune la adăpost față de toate vicisitudinile
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
începeau să sporească în noile condiții? Amestecând în doze alchimice servilismul și insinuarea, bonomia și amenințarea, securiștii au devenit indispensabili noilor potentați, într-un grad mai mare chiar decât îi fuseseră lui Ceaușescu. Ceaușescu avea - nu doar teoretic - pe lângă serviciile secrete, o armată gata să tragă în populație (a și tras), avea o administrație direct dependentă de toanele lui și un partid al slugărniciei absolute. Ion Iliescu și clica lui nu-i aveau decât pe trădătorii din toate aceste organisme. Prin
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
stat, nu trebuie să fii o prezicătoare din cele dragi lui Iliescu pentru a ști cum va arăta, în scurt timp, țara: un loc viran lugubru, în care se aud doar sirenele automobilelor prim-ministeriale și șoaptele metalice ale agenților secreți care-și comunică unul altuia capitalele informații despre deplasarea pe două cărări a unui popor turmentat. N-aș acorda prea mare importanță nebuniei pesediste dacă n-aș bănui ce ne așteaptă. Iliescienii n-au învățat nimic din jalnica lecție a
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
conștient, pentru că autoarea atrage cu insistență parantetică atenția asupra lui în altă parte: "... umbra ta mirosea a hoit (cuvîntul se întîlnește des la arghezi pentru neîncrezători a se verifica)...". Plutește diluată în acest fel de a scrie o nostalgie parcă secretă după un mod dispărut de a face poezie, închisă într-un poem cu început de basm fantastic: "a fost odată ca niciodată o femeie care s-a așezat la o masă a luat călimara și tocul (nu era încă moda
Jurnal de versuri oranj by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15148_a_16473]
-
la masă, dreptul de a visa la propriul viitor, mobilat cu lucruri care să-ți aparțină, eventual un iepure sau câteva ace cu gămălie pe post de albine, dreptul la universul interior, la nervii personali, dreptul de a încredința un secret celui mai bun prieten și de a nu afla de la autorități ce i-ai spus, dreptul de a nu ți se transforma casa, sufletul, în mijloc de transport în comun. De la a semăna la a însemna Trei dinți din față
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
19) sub titlul Devine lectura publică o Cenușereasă? Constatările sînt alarmante. A crescut producția de carte, a scăzut numărul de librării. Acest prim paradox nedumerește la fel de mult ca și refuzul unor librari de a-și declara vînzările. Ar fi, cică, "secrete". Autorii anchetei au calculat totuși singuri, luînd ca eșantion cea mai mare librărie din Transilvania, cu vînzări record pe țară, și anume Librăria Universității din Cluj, și au descoperit că în trei luni s-au vîndut aici cărți în valoare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
certe că desfășoară activități incompatibile cu politica generală, democratică, a Americii. Evident, nu cred că dl. Pașcu aparține acestei categorii! Se știe, doar, că "Ștefan Gheorghiu" era epicentrul liberalismului românesc! îmi manifest doar îngrijorarea ca nu cumva în computerele serviciilor secrete americane să fi subzistat, până în ziua de azi, date - cum să le zic? -, eronate despre cel care negociază în numele nostru intrarea României în N.A.T.O. ... Ajungând cam la aceleași concluzii, autorul Caravanei cinematografice propune lansarea unui program de monitorizare a
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
eu l-am ales pe Row sau/ dacă el m-a ales pe mine. Uneori Ochiul/ său e un coridor torsionat pe unde/ năvălește satul meu ca o viitură învolburată/ peste paginile poemelor. E o văgăună,/ o poartă, o valvă secretă a beznei/ Ochiul orb. Prin nămolurile scrisului/ își tîrăște animalele diforme ale Nopții" (Iarba e un serviciu divin). Liber de obligațiile omenirii canonice, inspirat de demonia persiflării care-i modelează imaginarul, George Vulturescu unifică motivul Nordului cu motivul or-birii, într-
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
Cronicarul se declară "perfect de acord" cu dl Agopian. Ca să nu mai înțeleagă nimeni nimic. În fine, dl Mircea Toma încheie așa articolul său din ultima pagină intitulat Dezonorată instanță morală: "Peste o sută de procurori au ales prin vot secret cele două staruri ale moralității, Picioruș și Țuculeanu. I-au ales pe cei mai buni dintre ei. Or, dacă Panait s-a eliminat de bună voie ca incompatibil cu mafia, iar sculele puterii Picioruș și Țuculeanu sînt cei mai morali
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15184_a_16509]
-
în ceață - depărtarea de pierduta lentoare a metafizicii. Pașii din copilăria lui Benjamin mai lăsau pe parchet "urme de hoț", intruziuni ale visului și meditației care aveau încă suficientă vreme să așeze o urmă în praf. Orologiul școlii ritma deliberări secrete, în casele umbroase treceai pragul către odinioară și te împiedicai de cuvântul ca un manșon al unei vizitatoare din viitor. "Acum știu să merg, dar nu mai știu să învăț să merg". Covoare bătute în ritmuri neeuropene cuibăreau timpul îmbătrânind
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
agregatele cromatice posedă aici o expresie puternic individualizată. Nu se aseamănă cu armoniile mistice ale lui Messiaen, nici cu "brontozaurii" acordici ai lui Xenakis, ci duc cu gândul mai mult la coloanele de foc vulcanice, la incandescența lavei. O știință secretă de a alia metale instrumentale diverse într-o sonoritate compactă și terifiantă pare a fi la originea tuturor acestor calități: o știință a combinatoricii și analogiei, a corespondențelor sonore infinitezimale, a dublajelor rafinate și a tensiunilor intervalice relative. De altfel
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
fiindcă acest eres s-a cam pierdut - niște omuleți mai mici decît piticii și de o bunătate fără pereche. Probabil că de buni ce erau nu puteau fi văzuți. Ce tradiție păgînă va fi fost metamorfozată în această sărbătoare pascală secretă nu știu și nici nu are importanță pentru rostul acestui articol. Înțelesul ei scapă de sub controlul Bisericii. E un semn că țăranul de pe aici a cugetat el că și pe pămînt trebuie să fi rămas niște ființe în întregime bune
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
doctorat în filosofie despre principiile care întemeiază valorile vitale și morale ale relației dintre medic și pacient. Dacă acest om sărac programatic n-ar fi fost unul dintre blajinii care există și de fapt nu există din această sărbătoare pascală secretă, cu siguranță că principalul motiv pentru care am scris acest microscop ar fi dispărut. Restul nu mai e treaba mea.
Blajinii dintre noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15232_a_16557]
-
și José-Luis Barros. Cu toții mi-au spus că au fost emoționați, fără să știe de ce. Cinci mi-au mărturisit că plânseseră chiar. Nu știu ce provoacă emoția aceasta, comparabilă uneori cu cea generată de muzică. Ea se datorează desigur pulsațiilor unui ritm secret care ne parvine din exterior, dându-ne un fior fizic, dincolo de orice rațiune. Fiul meu, Jean-Louis a realizat un scurt-metraj, Les tambours de Calande - Tobele din Calanda - iar eu m-am servit de aceste bătăi profunde, de neuitat, în mai
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
pe amante să audă în întreaga lor deșuchiere șoaptele picurate macho-ist în ureche. Nu va trece multă vreme până când această pleavă umană va fi risipită de vânturile nenorocirilor ce se apropie de țară. Cunoscând disponibilitatea la trădare a serviciilor secrete (iar la noi "paza" e integrată, direct sau indirect, acestora!) nu m-ar mira ca, într-o situație disperată, pentru a-și salva pielea, să-i sacrifice fără milă pe cei în fața cărora se ploconesc astăzi atât de scabros.
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
există în fondul Bibliotecii, dar adevărul este mult mai crud: nici numărul respectiv, nici ziarul din 1947 și nici alte ziare mai vechi decât cele din ultimii trei ani nu pot fi consultate. Nu mai este vorba despre vreun "fond secret" - dar bariera este chiar mai de netrecut decât pe atunci, când o "aprobare specială" te făcea să atingi ópusul damnat. Nu: la această mare Bibliotecă din țară, care deține dreptul de "fond legal", nu se mai păstrează acolo, în sălile
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
arsenal azi dispărut. Suportul e concret și scrisul personal. Amprenta fiecăruia se recunoaște în caligrafie, în ezitări și ștersături, în hîrtia însemnată. Dincolo de cuvinte, scrisoarea e o mărturisire indirectă a corpului, o dezvăluire a expeditorului în ce are el mai secret. Privesc, probabil, aceste tablouri reunite în jurul corespondenței cu o atenție specială pentru că în ele regăsesc propriu-mi gust desuet pentru scrisori, apeluri care se formulează și cer un timp pentru a-și atinge destinația. Scrisoarea e lentă, uneori ajungerea la
O zi la Dublin by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13403_a_14728]
-
e ZIUA. Din cauză că a scris una, alta despre acest subiect, ziarul a fost acuzat de marele maestru Gheorghe Comănescu că a interpretat părtinitor rezultatele alegerilor. Nu era mai bine dacă și Ziua lăsa masoneria în plata ei, de fostă societate secretă care își spală în public și rufele și alegerile? l COTIDIANUL și nu numai el ne anunță: „Un român ar putea ajunge liderul Partidului Conservator Britanic”. Este vorba despre Michael Howard, fiul unui negustor evreu care în 1939 a emigrat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
interzis și apoi emigrat, Jaroslav Kohout, mirîndu-se și el candid, de „progresele” patriei căzute sub ocupație rusească. Să răsfoiască un ghid turistic al Pragăi destinat americanilor, în care sînt trecute drept obiective turistice închisorile politice de maximă siguranță, sau sediile secrete de anchete ale Securității cehoslovace; albume cu desene și compuneri ale elevilor care-și exprimau idei rezultate din educația „omului nou”. Ar trebui să vadă cărți ale unor cunoscuți autori interziși, scoase în samizdat în una, două, trei ediții, prevăzute
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
în această sărăcie extremă, în această materie deșertică, artistul găsește nenumărate surse pentru voluptăți rafinate. Gestul sumar dinainte devine acum axiomatic, un adevărat ritual de întemeiere, după cum raportarea la gol, la această metaforă a neantului, poate alimenta subtil o dorință secretă de posesiune demiurgică. Dacă umilința sau vanitatea se situează aici în primul plan, este greu de spus, dar în mod sigur ele se îngînă permanent și sînt inseparabile în absolut.
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
aberațiile cu pricina. Între timp, România Mare continuă a oferi spațiu halucinațiilor tracomane ale lui Ion Gheorghe (curios, poetul e ignorat de dl Săvescu et. comp.) care are în pregătire o nouă carte, un „memoriu științific (sic!)”, intitulat Tărtăria - Preistoria Secretă. l În Dilema din 12-18 septembrie, iată-l și pe dl C. Rogozanu luînd taurul gerontocrației de coarne: profitînd de tema numărului (Teribilismul), fostul nostru colaborator pare sigur că una din cauzele penuriei de teribiliști în România constă în faptul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
os de ardelean, și încă de la Bobâlna!) Dar parcă prea suntem ridicoli creând probleme acolo unde nu e decât criză de subiecte. Pentru că așa „delirant verbal” cum îl definește Nistorescu, Dinescu n-a divulgat în gazetele sale nici unul dintre presupunsele „secrete” din cuibarul Securității. O poate afla oricine, răsfoind revistele conduse de „febrilul jucător mediatic”. Asta dacă nu cumva Cornel Nistorescu insinuează că „agricultorul” de la C.N.S.A.S. a furat din dosarele rumegate în exercițiul funcțiunii rețeta vinului pe care încearcă să
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
rău din Slobozia. Rolul legal al C.N.S.A.S.-ului e opus celui presupus de editorialistul de la „Ev. zilei”: la C.N.S.A.S. se deconspiră secretele Securității (”destul de greu, cu rezultate modeste, mai ales din cauza încrâncenării actualei puteri și a fostelor servicii secrete” — aici, C. N. are dreptate), și nu se dosesc informații spre-a fi folosite în inavuabile scopuri. Dosarele ajunse la C.N.S.A.S. devin publice în chiar momentul intrării pe poarta instituției, când, teoretic (e un cuvânt care-mi place și
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
la telefon, cam către 350 de mii de lei per abonat. Sociologii, politologii, istoricii și etnologii consideră măsura bine venită, fiindcă astfel se va reînnoda oficial un vechi obicei de comunicare, eficient și ieftin: strigarea peste sat... Pentru intimități sau secrete, deocamdată experimentul în zona Munților Apuseni, se va folosi Tulnicul... Adică 57% dintre români se opun politicii PSD, față de 52 cu vreo lună mai înainte.
Teleștiri de vacanță by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13558_a_14883]