911 matches
-
3-7 min, urmată apoi de o secreție „tardivă”, care se manifestă bine la 30-45 min, dar poate rămâne crescută 60-120 min și chiar mai mult, dacă valorile glicemice nu revin la normal. În faza „precoce” sunt exocitate < 5% din granulele secretorii aparținând unui compartiment insulinic special. În faza „tardivă” sunt mobilizate mult mai multe granule secretorii aparținând altui compartiment insulinic. Refacerea acestora este rapidă și bine reglată. O scădere a răspunsului insulinic postprandial se datorează mai curând unui defect de exocitare
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
dar poate rămâne crescută 60-120 min și chiar mai mult, dacă valorile glicemice nu revin la normal. În faza „precoce” sunt exocitate < 5% din granulele secretorii aparținând unui compartiment insulinic special. În faza „tardivă” sunt mobilizate mult mai multe granule secretorii aparținând altui compartiment insulinic. Refacerea acestora este rapidă și bine reglată. O scădere a răspunsului insulinic postprandial se datorează mai curând unui defect de exocitare decât unui defect de sinteză a insulinei (4). Creșterea insulinică este mai mare dacă glucoza
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
incretinici”, în special a GLP1 (Glucagon-Like Peptide 1) și GIP (Glucose-Dependent Insulinotropic Polypeptide). Stimularea maximală a secreției de insulină se înregistrează la o glicemie de 200-300 mg/dl, fapt datorat regimului de funcționare al glucokinazei. Refacerea stocurilor insulinice din granulele secretorii are loc prin creșterea translației moleculelor mRNA deja transcrise în celula β. Transcripția insulinei (în ribozomi) estre reglată de regiunea promotoare a genei (~ 400 nucleotide). Creșterea concentrației glucozei în insulele Langerhans stimulează producția de ATP pe calea metabolismului oxidativ mitocondrial
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
determinate pe aceeași probă de ser în diferite laboratoare. La persoanele normale, proporția de proinsulină din imunoreactivitatea insulinică este de ~ 10%. Ea crește în T2DM încă din stadiile precoce, chiar în prediabet. Aceasta concordă cu constatarea că în T2DM granulele secretorii din insule conțin o proporție crescută de proinsulină, incomplet prelucrată. Aceasta poate reflecta fie o rată scăzută a conversiei proinsulinei în insulină în interiorul granulelor secretorii, fie o scădere a timpului de rezidență a granulelor în celulele β. În acest fel
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
încă din stadiile precoce, chiar în prediabet. Aceasta concordă cu constatarea că în T2DM granulele secretorii din insule conțin o proporție crescută de proinsulină, incomplet prelucrată. Aceasta poate reflecta fie o rată scăzută a conversiei proinsulinei în insulină în interiorul granulelor secretorii, fie o scădere a timpului de rezidență a granulelor în celulele β. În acest fel, ceea ce se determină în circulație ca hiperinsulinemie s-ar putea datora producției mai mari de proinsulină, la rândul său aceasta reflectând o disfuncție β-celulară instalată
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
instalată precoce în cursul diabetogenezei (14). 6. CARACTERUL OSCILATOR AL INSULINOSECREȚIEI ȘI SECREȚIA INSULINICĂ BIFAZICĂ: DOUĂ CARACTERISTICI DISTINCTE Concentrațiile de insulină serică oscilează la o periodicitate de 5-15 min per oscilație. Aceste oscilații rapide par a fi necesare coordonării impulsurilor secretorii din sutele de mii de insule. Sincronizarea miliardelor de celule β prezente în pancreas necesită un sistem de coordonare încă incomplet precizat. Caracterul „pulsator” al secreției de insulină este precoce alterat în T2DM (19). În afara oscilațiilor rapide, mai există altele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
după stimulare rapidă și puternică (prin administrare i.v. de glucoză) a celulelor β. Prima se instalează rapid și are un vârf la 3-7 min, în timp ce a doua fază are un maxim la 45 min, putând rămâne la un nivel secretor înalt 60 sau chiar 120 min, dacă hiperglicemia persistă (8). Există încă discuții privind mecanismul subiacent celor două faze. După cum menționam mai înainte primul vârf insulinosecretor pare să fie indus de un anume pool de granule secretorii (mobilizabile mai rapid
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
la un nivel secretor înalt 60 sau chiar 120 min, dacă hiperglicemia persistă (8). Există încă discuții privind mecanismul subiacent celor două faze. După cum menționam mai înainte primul vârf insulinosecretor pare să fie indus de un anume pool de granule secretorii (mobilizabile mai rapid), în timp ce a doua fază insulinosecretoare să fie susținută de un alt pool de granule secretorii. O explicație alternativă ar fi legată de caracterul bifazic al unor semnale metabolice (concentrația intra-β-celulară de NADPH sau de Ca+2, de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
mecanismul subiacent celor două faze. După cum menționam mai înainte primul vârf insulinosecretor pare să fie indus de un anume pool de granule secretorii (mobilizabile mai rapid), în timp ce a doua fază insulinosecretoare să fie susținută de un alt pool de granule secretorii. O explicație alternativă ar fi legată de caracterul bifazic al unor semnale metabolice (concentrația intra-β-celulară de NADPH sau de Ca+2, de exemplu). Caracterul bifazic normal al insulinosecreției este și el precoce și evident modificat, încă din stadiile timpurii ale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
se poate observa după 20 min de la creșterea glicemică, atingând un maxim (uneori de 30-40 ori mai mare) în 60 min. După întreruperea stimulului (scăderea glicemică), întreruperea sintezei insulinei are loc lent, necesitând ~ 1 oră pentru a ajunge la ritmul secretor bazal. Controlul final al reglării sintezei de pre-proinsulină se face la nivel translațional (de asamblare propriu-zisă a moleculei) (20). Se remarcă faptul că glucoza constituie principalul factor de stimulare, atât a sintezei de insulină, cât și a exocitării granulelor insulinice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
proinsulina ajunge în RER, ea suferă un proces de împachetare, care pune legăturile disulfhidrice într-o poziție anume. Procesul este mediat de o proteină chaperon și o enzimă cu activitate disulfhid-izomerazică. Proteina chaperon are rolul de a înlătura din granulele secretorii toate moleculele de proinsulină incorect împachetate. Din reticulul endoplasmic rugos, insulina este transportată în mici vezicule de transport (care nu au nimic de-a face cu granulele secretorii), acestea fiind direcționate către aparatul Golgi, din direcția cis-Golgi către trans-Golgi, dincolo de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
cu activitate disulfhid-izomerazică. Proteina chaperon are rolul de a înlătura din granulele secretorii toate moleculele de proinsulină incorect împachetate. Din reticulul endoplasmic rugos, insulina este transportată în mici vezicule de transport (care nu au nimic de-a face cu granulele secretorii), acestea fiind direcționate către aparatul Golgi, din direcția cis-Golgi către trans-Golgi, dincolo de care începe formarea granulelor secretorii, inițial imature, apoi mature (identificate prin zona centrală compactă și zona periferică clară). Ele vor fi ulterior exocitate pe o cale reglată, proces
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
incorect împachetate. Din reticulul endoplasmic rugos, insulina este transportată în mici vezicule de transport (care nu au nimic de-a face cu granulele secretorii), acestea fiind direcționate către aparatul Golgi, din direcția cis-Golgi către trans-Golgi, dincolo de care începe formarea granulelor secretorii, inițial imature, apoi mature (identificate prin zona centrală compactă și zona periferică clară). Ele vor fi ulterior exocitate pe o cale reglată, proces declanșat de acumularea de calciu i.c. și activarea unui complex sistem kinazic. În ansamblu, din proinsulina
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
vor fi ulterior exocitate pe o cale reglată, proces declanșat de acumularea de calciu i.c. și activarea unui complex sistem kinazic. În ansamblu, din proinsulina sintetizată în celula β, cea mai mare parte (până la 99%) este împachetată în granulele secretorii și dispusă în două compartimente cu mobilitate diferită. O altă parte (mai mică) este sortată pentru a fi eliberată pe o cale denumită „constitutivă”, continuă și nereglată (spre deosebire de insulina din granulele secretorii, care reprezintă calea insulinosecretorie reglată). În fine, o
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
mare parte (până la 99%) este împachetată în granulele secretorii și dispusă în două compartimente cu mobilitate diferită. O altă parte (mai mică) este sortată pentru a fi eliberată pe o cale denumită „constitutivă”, continuă și nereglată (spre deosebire de insulina din granulele secretorii, care reprezintă calea insulinosecretorie reglată). În fine, o a treia parte mică este transportul către lizozomi, unde moleculele de proinsulină defecte sau ne-necesare sunt suprapuse unui proces de crinofagie (de dezasamblare). Mecanismul de sortare a proinsulinei pentru diferitele destinații
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
unui proces de crinofagie (de dezasamblare). Mecanismul de sortare a proinsulinei pentru diferitele destinații menționate pare a fi reglat de un sistem enzimatic operant în rețeaua trans-Golgi, precum și prin participarea unor proteine de însoțire (chaperoni). Despre biogeneza și destinul granulelor secretorii, datele pot fi găsite în capitolul ......... „Celula β pancreatică”. Principalul sediu de clivare a proinsulinei în insulină, peptid C și câteva resturi aminoacidice se află în granulele secretorii imature, după etapele schițate în figura 3. Maturarea granulelor secretorii este marcată
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
prin participarea unor proteine de însoțire (chaperoni). Despre biogeneza și destinul granulelor secretorii, datele pot fi găsite în capitolul ......... „Celula β pancreatică”. Principalul sediu de clivare a proinsulinei în insulină, peptid C și câteva resturi aminoacidice se află în granulele secretorii imature, după etapele schițate în figura 3. Maturarea granulelor secretorii este marcată tocmai de predominanța insulinei față de moleculele de proinsulină. Enzimele implicate în clivările secvențiale ce au loc între diferiți aminoacizi care fac legătura dintre insulină și peptidul C sunt
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
destinul granulelor secretorii, datele pot fi găsite în capitolul ......... „Celula β pancreatică”. Principalul sediu de clivare a proinsulinei în insulină, peptid C și câteva resturi aminoacidice se află în granulele secretorii imature, după etapele schițate în figura 3. Maturarea granulelor secretorii este marcată tocmai de predominanța insulinei față de moleculele de proinsulină. Enzimele implicate în clivările secvențiale ce au loc între diferiți aminoacizi care fac legătura dintre insulină și peptidul C sunt endopeptidazele PC2 și PC3 și carboxipeptidaza H. PC2 și PC3
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
subunități diferite: ?, β și ?) și cele monomerice (alcătuite dintr-un singur tip de subunitate). În acest grup de proteine se găsesc fosfolipazele, proteinkinazele, proteinfosfatazele, canale ionice, adenilat ciclazele, proteine citoskeletice, veziculele sinaptice, componentele proteice din diferite membrane (granule secretorii, mitocondrii, aparat Golgi etc.). S-a constatat, de exemplu, că proteinele G activează fosfolipaza C în celulele β pancreatice, intervenind în modularea secreției de insulină pe o cale independentă de cea principală. Transferul insulinei în celula β, din ribozomi până la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
a constatat, de exemplu, că proteinele G activează fosfolipaza C în celulele β pancreatice, intervenind în modularea secreției de insulină pe o cale independentă de cea principală. Transferul insulinei în celula β, din ribozomi până la locul de exocitare a granulelor secretorii (incluzând sortarea moleculelor destinate diferitelor căi: calea reglată, calea constitutivă și calea crinofagiei), este dirijat, la punctele de intersecție, de către diferite proteine G. Proteinele G intervin și în producția și destinul altor molecule intra-β-celulare importante: canalele KATP, canalele de CaVOLT
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
Se presupune că un tip de molecule G cu greutate moleculară mică (având numai două sau o singură subunitate) intervin pe traseul insulinei, de la sinteza lor în ribozomi, la transportul în cisternele RE către aparatul Golgi și apoi către granulele secretorii, participând în biogeneza acestora. Multe din proteinele G cu greutate moleculară mică poartă cele mai variate prescurtări: Ras, Rac1, Rac2, Rab, Rho etc. Multe dintre ele intervin în procesele mitogenice. Proteinele mici G pot participa (împreună cu GDP) în activarea unor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
lor mecanism de acțiune constă din stimularea secreției de insulină, la pacienții cu LADA utilizarea lor excesivă poate favoriza epuizarea rapidă a celulelor β. Totodată, studii experimentale au arătat că stimularea secreției de insulină se asociază cu eliberarea de granule secretorii cu proprietăți antigenice (23). Ca urmare, activarea răspunsului imun împotriva antigenelor β-celulare, ar putea fi amplificată de sulfonilureice. Metforminul: deoarece o parte din pacienții cu LADA sunt insulinorezistenți, utilizarea metforminului la aceștia poate fi benefică. În teste efectuate pe modele
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92247_a_92742]
-
insulină care se regăsește practic în toate cristalele, și deci și în circulația sanguină, este cea din dimerul simetric (molecula 2, conform convenției din China, față de molecula 1, din dimerul asimetric). Hexamerul de insulină este toroidal și foarte stabil. Granulele secretorii mature din celulele ß-pancreatice conțin arii dense de aprox 50Å diametru, cu o conformație asemănătoare cu a cristalului hexameric de insulină. S-a propus 9 astfel că hexamerul cu doi ioni de Zn este forma de depozitare a insulinei, această
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
sau a necrozei acestora. Aceleași modificări, dar de intensitate mai redusă au fost descrise și în diabetul autoimun cu debut tardiv (LADA) (2). În ceea ce privește morfopatologia pancreasului în diabetul zaharat tip 2, variațiile cantitative privind numărul, volumul și conținutul în granule secretorii ale celulelor endocrine, constatate în diverse studii, nu pot fi considerate ca și caracteristice, probele studiate provenind de la loturi inomogene ca vârstă, vechime a diabetului, indice de masă corporală. Relativ caracteristică este însă așa zisa "amiloidoza" insulară (remarcată de Opie
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
datorată depunerii extracelulare, strict limitată la nivelul insulelor care conțin celule ß, a unui material amorf care s-a dovedit a fi format dintr-un polipeptid fibrilar denumit "polipeptidul insular amiloid" sau "amilina". Acest polipeptid este prezent și în granulele secretorii ale celulelor ß și face parte din familia calcitoninei (care mai include polipeptidul înrudit cu gena calcitoninei, CGRP și adrenomedulina) (14, 15, 16). Dacă între cantitatea de amilină insulară și vârsta pacienților cu diabet zaharat tip 2 s-a constatat
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]