KorAP: Find »[drukola/base=secuime & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...9 >

220 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304

nu vă îndoiți, pentru că Dumnezeu este cu voi și veți birui pe dușmanii voștrii și pe vrășmașii care se bat cu voi”. În împrejurări speciale, Ștefan cel Mare a făcut apel numai la oastea mică: incursiunile din Polonia și din Secuime, sau în luptele din 1467, 1485, 1486 și în timpul incursiunilor din Polonia, din ultimii ani ai domniei. Părerea, potrivit căreia Ștefan cel Mare a făcut apel la țărani, la oastea cea mare, numai în momente de mare primejdie, ca în timpul

Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823

în timpul domniei lui Ștefan Rareș 7. Interpretările greșite și exagerările cuprinse în articolul din „Religio“ i-au atras atenția lui Alexandru Șterca Șuluțiu 8. Acesta a pregătit un răspuns cu • Pentru trimiteri la astfel de documente în care armenii din secuime au amintit de venirea înaintașilor lor din Moldova, vezi ibidem, p. 93. • Nicolae Edroiu, Câteva precizări pe marginea articolului „Un manuscris inedit și o controversă istorică“ de Sergiu Selian, în „Revista istorică“, serie nouă, tom V, nr. 5-6, maiiunie, 1994

[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724

că ungurii au cucerit Ardealul în etape, adică pe zone: la început Valea Someșului, apoi, după aproape un secol, Valea Mureșului și a Tîrnavei Mici, ulterior, după cîteva decenii, Valea Tîrnavei Mari, și, după alte decenii, Țara Bîrsei și Treiscaunele Secuimii. Năvălirea tătarilor (1241-1242) a împiedicat unirea și consolidarea administrativă a acestor cuceriri, astfel că Ardealul a denumit secole de-a rîndul numai primele zone cucerite, așa cum se păstrează și astăzi în conștiința populară. Într-o geografie din secolul al XVII

101 nume de locuri by Ion Toma (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683

patru categorii (fără școală și primar, gimnazial, școala profesională și liceu, postliceal și studii superioare) și apartenența etnică. Variabilele contingente au fost: nivelul de instrucție al tatălui (cu o scală identică cu nivelul de instrucție al subiectului), regiunea de rezidență (Secuime și restul Transilvaniei), tipul localității de reședință (urban și rural), genul și cohortă (patru categorii: născuți înainte de 1937, născuți între 1938 și 1950, între 1950 și 1973 și cei între 1974-1977). Rezultate O simplă verificare a relației dintre apartenență etnică

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
încă din 1970, printre cele mai industrializate regiuni ale țării (Dobrescu, Blaga, 1973, 126). Premisa de eterogenitate regională este și mai plauzibilă atunci când vorbim despre distribuția capitalului uman în regiunile locuite de maghiari. Maghiarii sunt concentrați în mare măsură în Secuime, care este o regiune cu indicatori de dezvoltare mediocri în comparație cu cei ai restului Transilvaniei (Sandu, 1999), ceea ce implică și stocuri de educație mai precare (vezi tabelul 4). Admițând chiar măsurările lui Sandu din lucrarea citată, în comparație cu restul țării, indicatorii capitalului

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
Clujul, Timișul, Sibiul și Brașovul. Tabelul 4 arată, pe de-o parte, că populația din Vechiul Regat are un avantaj în raport cu restul Transilvaniei în ceea ce privește înzestrarea cu diplome superioare, în timp ce diplomele de nivel mediu sunt mult mai frecvente în Transilvania, inclusiv Secuimea. Pe de altă parte, referindu-ne la modalitatea de măsurare a stocului de educație întrebuințată în Sandu (op. cit.) este evident că, agregând cifrele corespunzătoare ponderii absolvenților de liceu și celei a absolvenților de studii postliceale și superioare, diferențele dintre regiuni

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
modalitatea de măsurare a stocului de educație întrebuințată în Sandu (op. cit.) este evident că, agregând cifrele corespunzătoare ponderii absolvenților de liceu și celei a absolvenților de studii postliceale și superioare, diferențele dintre regiuni dispar (63,2% în Ardeal, 62% în Secuime și 63,2% în Vechiul Regat). Tabelul 4. Regiune și nivel de instrucție al subiectului (procente și reziduuri standardizate ajustate față de frecvențele teoretice) fără școală, primară gimnaziu școală profesională liceu postliceal, facultate Total Ardeal 13.9 22.9 46.1

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
de instrucție al subiectului (procente și reziduuri standardizate ajustate față de frecvențele teoretice) fără școală, primară gimnaziu școală profesională liceu postliceal, facultate Total Ardeal 13.9 22.9 46.1 17.1 100 -5.0 2.8 3.1 -2.1 Secuime 8.0 30.0 49.0 13.0 100 -5.4 5.1 2.3 -3.3 Alta 17.0 20.8 43.7 18.5 100 6.8 -4.5 -3.8 3.2 Total 15.9 21.6

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
18.5 100 6.8 -4.5 -3.8 3.2 Total 15.9 21.6 44.5 18.0 100 P(χ2)<0,01 Tabelul de contingență al regiunii de rezidență a subiectului - codificată în trei categorii (fostul regat, Secuime și restul Transilvaniei - inclusiv Banatul și Crișana) cu nivelurile de instrucție ale tatălui subiectului conduce la rezultate care confirmă, în continuare, tezele noastre (Tabel 5). Tabelul 5. Regiune și nivel de instrucție al tatălui (procente și reziduuri standardizate ajustate față de

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
de instrucție al tatălui (procente și reziduuri standardizate ajustate față de frecvențele teoretice) fără școală primară gimnaziu școală profesională liceu postliceal, facultate Total Ardeal 44.3 32.8 17.9 5.1 100 -7.6 7.6 1.7 -1.1 Secuime 36.4 44.8 15.6 3.2 100 -4.9 6.9 -0.6 -1.7 Alta 52.9 24.8 16.6 5.7 100 9.1 -9.9 -1.4 1.7 Total 50.1 27.5

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-1.0 -3.1 Total 12.5 23.3 47.1 17.1 100 P(χ2)<0,01 Ponderea subiecților cu studii superioare este semnificativ mai mare în fostul Regat decât în Ardeal și, mai ales, mai mare decât în Secuime. Tot aici, avem procentul cel mai mare de persoane fără educație sau doar absolvente ale claselor primare. Aceste date, precum și procentele importante ale celor cu studii medii din zonele locuite de maghiari, confirmă statistic așteptările noastre chiar dacă indică o dezvoltare

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
capital educațional vom elimina din analizele următoare subiecții din afara Transilvaniei. Comparațiile dintre români și maghiari nu vor fi afectate de vreme ce 94,5% dintre maghiarii din Barometrul Consolidat locuiesc în Transilvania. În același timp, vom deosebi, în continuare, între locuitorii din Secuime și cei din restul Transilvaniei, ponderea celor cu studii gimnaziale fiind mult mai mare în prima regiune. Analiza log-liniară construită cu ajutorul noii variabile confirmă paradoxul lui Simpson (tabelul 7). Am putut, prin eliminarea locuitorilor din afara Transilvaniei din baza de date

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
ponderea celor cu studii gimnaziale fiind mult mai mare în prima regiune. Analiza log-liniară construită cu ajutorul noii variabile confirmă paradoxul lui Simpson (tabelul 7). Am putut, prin eliminarea locuitorilor din afara Transilvaniei din baza de date și prin identificarea celor din Secuime, să elaborăm un model în care nivelul de instrucție al subiectului este independent condițional de apartenența etnică. La nivelul locuitorilor din Transilvania, asocierea dintre nivelul de instrucție și apartenența etnică este determinată de faptul că maghiarii sunt concentrați în Secuime

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
Secuime, să elaborăm un model în care nivelul de instrucție al subiectului este independent condițional de apartenența etnică. La nivelul locuitorilor din Transilvania, asocierea dintre nivelul de instrucție și apartenența etnică este determinată de faptul că maghiarii sunt concentrați în Secuime iar aici avem o distribuție după niveluri de instrucție diferită din punct de vedere statistic, într-o măsură semnificativă, de cea din restul Transilvaniei. Tabelul 7. Model log-liniar 2. Interacțiuni semnificative între nivelul de instrucție al subiectului, etnie, nivelul de

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
Parametri relației dintre nivelul de instrucție al subiectului și regiunea din Transilvania în care domiciliază subiectul sunt și ei interesanți (Tabel 8). Tabelul 8. Parametri λ ai relației dintre regiune și nivel de instrucție al subiectului Educația subiectului *regiune Ardeal Secuime Fără școală, primar -0.31* 0.31* Gimnazial -0.12 0.12 Școală profesională, liceu 0.22* -0.22* Studii superioare, Posliceal 0.20* -0.20* *coeficienți semnificativi la p<0.05 Controlând celelalte variabile incluse în modelare, inclusiv apartenența

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
Școală profesională, liceu 0.22* -0.22* Studii superioare, Posliceal 0.20* -0.20* *coeficienți semnificativi la p<0.05 Controlând celelalte variabile incluse în modelare, inclusiv apartenența etnică, probabilitatea de a deține o anumită diplomă educațională de către cineva din Secuime, comparativ cu cei din restul Transilvaniei, este cu atât mai mică, cu cât nivelul diplomei este mai înalt. Discuție și concluzii Întrucât celelalte interacțiuni sunt similare cu cele din primul model log-liniar, putem rezuma concluziile analizelor din această regresie. Rezultatul

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
absolvenții de studii medii, mai ales ale ciclului elementar al acestui nivel, fiind mai bine reprezentați în rândul maghiarilor. Analizele statistice demonstrează că acest handicap este doar aparent, el fiind generat de inegalități de șanse școlare variabile la nivel interregional. Secuimea, cu o puternică concentrare de vorbitori ai limbii maghiare, apare ca o regiune nefavorabilă absolvirii de studii liceale și profesionale dar și superioare, în timp ce aceeași regiune concentrează un număr mare de persoane cu studii elementare comparativ cu restul Transilvaniei. În

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
aici. Dependența stocului de educație de regiune, în Transilvania, poate fi interpretată în mai multe feluri, care trimit la judecăți și recomandări pentru politici diferite. În rezonanță cu obiectivele acestui studiu, putem considera șansele școlare mai mici ale celor din Secuime față de cei din celelalte regiuni ale Transilvaniei drept indiciu al unei discriminări regionale care, având în vedere specificul etnic al regiunii, maschează o politică etnică ostilă minorității maghiare. Acest argument se poate testa prin evaluarea rețelei de școlarizare din regiune

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
cu cea din restul Transilvaniei, atât în perioada regimului comunist cât și în anii care au urmat acestuia. Este posibil ca rezultatele noastre să fie produsul de tip „efect pervers” al deciziilor de investiție individuală în educație. Tinerii maghiari din Secuime și părinții acestora, rezidenți în medii omogene din punct de vedere lingvistic, estimându-și ca reduse șansele de acces în învățământul superior și-ar fi putut limita aspirațiile educaționale la nivelul mediu. În acest caz, handicapul educațional înregistrat este rezultatul

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
este rezultatul unui factor structural - omogenitatea lingvistică și slaba asimilare a limbii române consecutivă - cât și a unuia politic - prin gâtuirea învățământului superior în general și a celui în limba maternă în special. Inexistența oricărui institut de învățământ superior în Secuime în perioada comunistă a scăzut, la rândul ei, atractivitatea unui traseu educațional avansat. O altă interpretare care poate fi invocată, cu argumente plauzibile, este cea care face apel la fluxuri migratorii - câștiguri și pierderi de resurse umane, interne și externe

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
și pierderi de resurse umane, interne și externe - diferite de la o regiune la alta dintre cele considerate. Efectele migrației interne sunt corelative aspectele ipotezelor deja formulate: gradul redus de modernitate a zonei a făcut ca emigrarea temporară, pentru studii, în afara Secuimii - să devină permanentă. În același timp, lipsa de oportunități economice și profesionale din regiune a încurajat emigrarea externă masivă a forței de muncă calificate din zonă, mai ales către Ungaria Cifrele privind fluxurile de migrație externă din România nu confirmă

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
fenomenele de migrație care au afectat populația României. Este evident că nu toți emigrații în Ungaria sunt maghiari, la fel cum este cert că nu toți maghiarii s-au stabilit în Ungaria. Nu știm nici câți dintre eu erau din Secuime și câți din restul Transilvaniei. În plus, despre structura pe niveluri de instrucție a migranților, permanenți sau temporari, nu avem informații. Dacă admitem cifrele din Sandu et al (ibidem) putem concluziona, totuși, că migrația externă a fost capabilă să afecteze

[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546

grădinărit, vând produsele la Oradea. Lactatele se vând pe piața din Zerind” (bărbat, directorul Pro Zerind, 50 de aniț. „În Zerind se organizează piață în fiecare joi și duminică” (vânzătoare, 43 de ani); „Vin negustori din alte regiuni: Zona Moților, Secuime, Maramureș, unde nu se cultivă cereale, și schimbăm cerealele pentru mere, lemne” (femeie, 52 de ani); „Vin să cumpere cerealele din Tulcea, Cluj” (pensionară, 72 de ani). Valorificarea produselor cerealiere reprezintă o problemă acută în ultimii ani în Zerind: „Producția

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506

sociologice. Este autor al volumului Manipularea și propaganda politică în televiziune (1999), coautor la Sistemul de indicatori statistici privind silvicultura și exploatarea forestieră (2002) și Strategii cognitive de integrare europeană (2003); de asemenea, a coordonat volumele Dimensiunile urii interetnice în Secuime (1998), Atitudini și valori în administrația publică locală (2001), Organizațiile sindicale și dilemele tranziției (2001). Este membru al Asociației Române de Sociologie. Bruno Ștefan, Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală (c) 2006 Institutul European, Iași www. euroinst.ro INSTITUTUL

by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
Corola-publishinghouse/Science/262_a_498

Ștefan cel Mare, s-a produs un cutremur de mare intensitate, care a durat 5 zile. Potrivit Cronicii lui Miron Costin, cutremurul a produs “prăbușirea unui turn de apărare a Cetății Suceava și mari pagube în Transilvania, în special în Secuime și Țara Bârsei”. Acest cutremur este menționat și în “Letopisețul de la Bistrița”, “Cronica moldo-polonă” și “Cronica Putneană”, în care se spune că a avut loc “pe vremea când Domnul ședea la prânz”. Cutremurul din anul 1472 a provocat mari pagube

SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI (2013) [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]