3,225 matches
-
tehnici picturale mixte, iar, în gravuri, linia descrie suav Bucureștiul. Mircea Nechita și Nicoleta Mitrache expun gravuri peste care intervin, transformându-le în lucrări grafice complexe, cu care ne introduc într-o lume de mit, într-un univers al tradițiilor seculare. Eliza Popa și Vasile Popa vor expune peisaje rafinate din București realizate în ulei pe pânză, Adriana Șeitănescu se alătură grupului cu tehnici mixte și ulei pe pânză în care Bucureștiul este surprins iarna. Vera Dan nuanțează specificul Bucureștiului prin
Expoziție de pictură grafică și artă decorativă [Corola-blog/BlogPost/99030_a_100322]
-
Simona Tache UPDATE: După lupte seculare și mii de promisiuni (de la Boc c-o să-i dea 2.500.000 lei, de la Ungureanu c-o să-i dea 1.500.000 și tot așa, FITS a primit azi, de la ministrul Mircea Diaconu, 700.000 lei). Cam cât bienala
Ministru ACTOR și nici un ban pentru Festivalul de TEATRU de la Sibiu? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20274_a_21599]
-
Interviuri Va pregătiți de o mare sărbătoare. Despre ce este vorba? Colegiul Național „Vasile Alecsandri” împlinește, pe 26 noiembrie, 145 de ani de la înființare. În această existența mai mult decat seculară a colegiului nostru s-au produs o serie de evenimente importante și ne bucurăm că, privind în urmă, vedem oameni, personalități, care au avut o contribuție aparte la evoluția instituției. Specificul colegiului nostru este multidisciplinaritatea domeniilor în care s-au
Interviu cu directorul Vasile Ciuchină [Corola-blog/BlogPost/97497_a_98789]
-
goale ascunși bine în parc, în ciuda faptului că fetele făceau pază strașnică ca să-i împiedice. E un loc frumos, apărat de privirile indiscrete, vegetația a crescut luxuriantă, favorizată de apa râului, formând o perdea naturală. Odinioară, cred că străjerii parcului secular și malurile râului au ținut umbră în verile calde și au încântat sufletele multor solitari ca mine sau au adăpostit îndrăgostiții din părțile locului, fiindu-le martori muți ai iubirilor tainice. Ehe! Dacă arborii și undele acestea ar putea vorbi
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
ȘI SPRING M- am născut și am copilărit într-un oraș mare, cu blocuri-turn, parcuri de agrement, Filarmonică și Teatru, cinematografe și magazine cu scări rulante și vitrine rotindu-și fețele după anotimp, patinoar și bazine de înot, ștrand, biserici seculare, cu oameni grăbiți să treacă prin timp, cu un ritm al vieții trepidant, intrat în cadența universului, nu-i lipsea nimic ! Orașul simfoniilor, așa e supranumit de vreo patruzeci de ani. Dar dintotdeauna, și mai ales în adolescență, m-am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
ȘPRING ȘI SPRINGM- am născut și am copilărit într-un oraș mare, cu blocuri-turn, parcuri de agrement, Filarmonică și Teatru, cinematografe și magazine cu scări rulante și vitrine rotindu-și fețele după anotimp, patinoar și bazine de înot, ștrand, biserici seculare, cu oameni grăbiți să treacă prin timp, cu un ritm al vieții trepidant, intrat în cadența universului, nu-i lipsea nimic ! Orașul simfoniilor, așa e supranumit de vreo patruzeci de ani.Dar dintotdeauna, și mai ales în adolescență, m-am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383518_a_384847]
-
dăruiești clipe duioase. Lui Divinitatea, harul i l-a dat Să scrie-n versuri tot ce e frumos. El vede culoare-n ceru-norat Și adoră un cântec melodios. Natura a descris-o-n poezie, Dar n-a uitat nici codrii seculari, Nici blânda lună și-a nopții feerie, Nici pe eroii noștri legendari. Mai cântă și dorul de frați, de părinți... Și-l așterne pe hârtia albă. În versuri iubește copiii cuminți Și țara cu râurile-n salbă. El a mai
SUFLET DE POET de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383671_a_385000]
-
cu apele sale cristaline și repezi. Casa lui Gligor Creangă era situată spre marginea de intrare a satului Dolhești, imediat ce treceai de centrul comunei Pipirig, într-o coastă a Dealului Cotnărel, nu prea înaltă, dar plină cu fagi și stejari seculari. De cum se licărise de ziuă, chemase așa zisa moașă a satului, o bătrânică adusă de spate ca o seceră, uscățivă, de-ți ziceai că dacă nu ar avea pielea, i s-ar împrăștia oasele pe jos, după cât era de străvezie
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
care și-a adus sculele fierăriei peste munți, tocmai din Ardeal, din zona Bistriței Năsăud cu mare sacrificiu, când s-au refugiat înaintea anului o mie opt sute, din fața urgiei ce se abătuse peste bieții români, obligați să-și lepede credința seculară și să treacă la biserica Unită cu Roma, romano-catolică. Cine nu o făcea, era persecutat de către autoritățile vremii, așa că au preferat să-și părăsească agoniseala, lăsându-și casele în grija Celui de Sus, încărcând tot ce aveau mai de preț
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
s-a oprit, Mi-a tot bătut în geam de-o săptămână, Și de tristețe, sufletul mi-i zdrențuit, Mi-i dor de tine și de razele de lună. Și ca să uit de tot, dar nu de tine, Prin parcul secular, o să mă plimb, Și tot gândindu-mă un pic la mine, Priveam tăcută, la copacul gros și strâmb. Dar dintre tufe, un melc micuț și umed, se ivi Și se opri în fața mea, pe-aleea de ciment, Își scoase-antenele și
MELCUL de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380243_a_381572]
-
ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba Română
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
și se bazează pe necunoașterea publicisticii Dumneavoastră. De aceea, v-aș ruga să vă nuanțați atitudinea în chestiunea evreiască. În primul rând, această chestiune este reală?... Da, este. La orice popor drepturile publice și private au fost rezultatul unei munci seculare și a unor sacrificii însemnate. Dacă exista aristocrația, cu prerogative deosebite, acestea erau compenzația muncii războinice; dacă țăranii, cari pretutindenea au fost aserviți, au izbutit în urmă a se vedea stăpâni pe bucățile lor de pământ, aceasta a fost oarecum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94232_a_95524]
-
e esențială în dobîndirea unui nivel de trai mai ridicat, ori luînd în derîdere etică creștină a muncii. Secularismul a copiat, si inca imiteaza, perspectiva creștină a vietii economice. Dacă în trecut instituțiile religioase ajutau săracii, azi o face statul secular. Institutile religioase au fost primele care au fondat societăți de ajutorare a săracilor, orfanilor, văduvelor, universități, școli și spitale. Breslele și sindicatele au fost și ele fondate pe principii creștine. Astăzi, însă, statul secular modern imită practică milenara a bisericilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93673_a_94965]
-
ajutau săracii, azi o face statul secular. Institutile religioase au fost primele care au fondat societăți de ajutorare a săracilor, orfanilor, văduvelor, universități, școli și spitale. Breslele și sindicatele au fost și ele fondate pe principii creștine. Astăzi, însă, statul secular modern imită practică milenara a bisericilor, dar cu o aroganță de neimaginat și prin constrangere. Dacă în trecut institutile religioase ajutau săracii din contribuțiile benevole ale celor înstăriți, statul secular o face astăzi prin extorsiune legală, adică din taxele și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93673_a_94965]
-
fost și ele fondate pe principii creștine. Astăzi, însă, statul secular modern imită practică milenara a bisericilor, dar cu o aroganță de neimaginat și prin constrangere. Dacă în trecut institutile religioase ajutau săracii din contribuțiile benevole ale celor înstăriți, statul secular o face astăzi prin extorsiune legală, adică din taxele și impozitele obligatorii care tind sa creaca de la an la an. Comentariul de astăzi e important și din perspectiva asaltului „minorităților sexuale” importiva creștinilor. Ele pretind să cheltuie miliarde de dolari
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93673_a_94965]
-
ridice fruntea. Secularismul, politica secluarizanta a statului postmodern și structurile suprastatale îi batjocoresc și i-a batjocorit de mult timp. Le ignoră contribuția extrem de valoroasă la binele cetății. Dar faptele lor strălucesc mai tare că soarele la amiază. Dacă statul secular nu le recunoaște ori apreciază, Dumnezeu le știe și le ia în seamă. Creștinii șunt, chiar și în aceste vremuri grele, și în pofida lor, lumina lumii, o cetate tare așezată pe un munte înalt. Studiul Grim o dovedește. Șunt nădejdea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93673_a_94965]
-
răsărit, nu părea să aibă mai mult de două-trei sute de case, undeva în mijloc se vedea o biserică și două blocuri cu patru etaje, iar în fundal, de jur-împrejur, o pădure verde de brazi, amestecați cu molizi și fagi seculari. - Alea de colo sunt blocuri? îl întrebă pe Argint, arătând cu mâna înspre cele două construcții cenușii. - Da` ce crezi tu c-or fi! - Nu știu. Par blocuri de locuit! Și nu-mi vine să cred! - Sunt de pe vremea lui
URMEAZĂ-ȚI VISUL ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382243_a_383572]
-
creații în versuri și 35 de imagini felurite (în alb-negru), cu autor neprecizat - imagini în registru gingaș, delicat și îmbietor, de la ghiocei, fluturi, expresive mâini dăltuite de ani, un inexorabil tunel al timpului (unul dintre podurile cu balustrade din copaci seculari împietriți, din Parcul Romanescu), până la chipul înmărmurit în lumină al Mântuitorului Iisus Hristos sau până la silueta de fluieraș de soc (...,,mult zice cu foc”) a Ciobănașului pictat de Nicolae Grigorescu, extrem de popular în epocă și mai apoi. Semnat, după câte
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
în comuna, doar preotul și câteodată preoteasa mai trec pragul sfanțului lăcaș. Biserica-cetate din secolul al XIII-lea are în jurul ei livezi de meri și pâlcuri de stejari și de brazi, înălțându-se către cer în mijlocul satului. Străjuita de tei seculari, casa parohiala este, la rândul ei, un monument: ea „împarte” veacurile în două - la sud, „aripa tânără” de la 1762, iar la nord, zidăria de la 1550. Aici și-a găsit familia Schlattner (al carei arbore genealogic coboară, cu documente, până la 1467
„TIN LA ACEASTA TARA SI STIU CA DUMNEZEU MA VREA AICI. AICI MA CUNOASTE DUMNEZEU DUPA NUME” [Corola-blog/BlogPost/93118_a_94410]
-
inimic.// Liră de argint, Sihleanu, Donici, cuib de-nțelepciune, // S-au dus toți, s-au dus cu toate pe o cale nenturnată, / S-a dus Pann, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb. // Eliad zidea din visuri și din basme seculare //...// Boliac cânta iobagul ș-a lui lanțuri de aramă //...// L-ale țării flamuri negre Cârlova oștirea cheamă”, „Mureșan scutură lanțul cu-a lui voce ruginită”, „Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne”, „Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
reîntregirea României, pot spune că Opoziția de ieri și Puterea de azi, nu se ridică la nivelul bravilor oameni Politici din anul 1918 din Bucovina, Basarabia, Transilvania, care au realizat Statul Unitar Român - România Mare, ei nu concordă cu aspirațiile seculare ale românității, dar spiritul național unic și conlucrarea spirituală trebuiesc întreținute. Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina (SCLRB), înființată în a doua jumătate al secolului al XIX - lea, la care a aderat și poetul Mihai Eminescu, a reușit
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
pentru alții / domiciliat într-o rană sîngerîndă / întinsă între două rîuri înstrăinate / studii superioare făcute printre străini / ajuns uricar la curtea Dorului de țară" ( Proces verbal). Versurile bucovineanului mișună de "gînduri subversive", reverberînd "ani de suferință", o "durere comună", "dorinți seculare". Prin forța lucrurilor, ele se întorc către anul 1940 și chiar mai adînc în vremuri, înaintea făuririi României Mari, a cărei icoană funcționează precum un miraj. "Bolnav de poezie", "bătrîn copil" al meșteșugului acesteia, Vasile Tărâțeanu e obsedat de harta
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
precum este // de fiecare dată îl fac / cum aș fi vrut să fie // ba îi adaug niște lanțuri de munți / veșnic verzi / care cresc în afară / și împrejurul lor / tot verde - o cîmpie - / iar deasupra ei / lăcrimînd o vioară // păduri seculare / mănunchi de rîuri / ca niște crengi retezate // orașe străvechi / colier de cetăți // și cine știe cîte mii de sate? (...) încă n-am reușit să desenez / conturul Patriei / exact precum este / nici cum ar trebui să fie // în sufletul fiecăruia din
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
localitățile învecinate. Este o carte de suflet, în care zâmbetul nostalgic se îngemănează cu lacrima, iar splendidele ilustrații spun povestea unei lumi dispărute. Mai presus de toate este însă o carte invitație la dialog. Transilvania a fost de-a lungul secularei sale existențe un model al toleranței etnice și religioase. În pofida unei istorii adesea contorsionate, românii, ungurii și sașii care populează acest ținut au reușit să-și păstreze limba și identitatea culturală. Pentru fiecare locuitor al acestor locuri, indiferent de limba
Viețile altora by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8536_a_9861]
-
Remus Tașcău drept unul din urmașii săi spirituali, un „hăruit al înălțimilor”, așa cum inspirat îl numea într-un memorabil text omagial. Numele dirijorului lugojean era sinonim cu cel al Lugojului, prestigiul său răsfrângându-se și asupra orașului, citadela cu seculare tradiții muzicale, care, periodic, își trimitea ambasadorii, maestrul și coriștii săi, pe tot cuprinsul Europei, pentru a transmite mesajul unei cetăți cu certă vocație muzicală. Remus Tașcău, un om de o aleasă modestie, verticalitate morală, demnitate și intransigență, dar și
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]