398 matches
-
și în iubirea oamenilor între ei. Sentimentul dumnezeiesc al filantropiei și milei este rodul unei înde"lungate și laborioase educații creștine, făcută cu tact și cu iubire fără margini de către cei rânduiți pentru aceasta. Astăzi, mai mult ca altădată, lumea secularizată, dominată de tehnolo"gii, în care viețuim, are nevoie de umanizare, de milă și iubire față de om, de filantropie. Biserica Ortodoxă Română este o biserică de origine apostolică, poporul român fiind încreștinat de Sfîntul Apostol Andrei. Creștinismul la români are
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
bune rezultate în plan misionar, acolo unde datoria evanghelică este împlinită. Cunoașterea acestora de către occidentali, fie prin intermediul vizitelor în scop turistic, fie prin migranții români, care reușesc adeseori să copieze modelele comunităților din țară în spațiile secătuite spiritual ale occidentului secularizat, reprezintă o realitate din ce în ce mai evidentă, cu rezultate notabile în planul creării unei imagini cât mai corecte Ortodoxiei noastre. Vorbind despre Ortodoxie și Europa, Părintele Teofil Tia analizează doi poli de opinie: unul format din entuziaștii, puțin numeroși, dar solid instruiți
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
istoriei, fiind, pe drept cuvânt, „rezistentă la evanghelizare” și „antiontologică” . Potrivit Părintelui Profesor Ion Bria, „în timp ce recunoaște ambiguitatea acestei situații, teologia ortodoxă apare de multe ori ca inhibată, ezitantă. Anumite curente din spiritualitatea ortodoxă vorbesc de neîncredere în lumea postmodernă, secularizată, deschizând ușa fundamentalismului ortodox” . Acest semnal de alarmă are, desigur, un rol profilactic, însă trebuie să ținem seama de faptul că situația României nu este atât de dramatică; este încă relativ departe acel spectru al Europei prospere, dar complet secularizate
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
secularizată, deschizând ușa fundamentalismului ortodox” . Acest semnal de alarmă are, desigur, un rol profilactic, însă trebuie să ținem seama de faptul că situația României nu este atât de dramatică; este încă relativ departe acel spectru al Europei prospere, dar complet secularizate, propusă de către Papa Ioan Paul al II-lea, în anii 1980-90, spre a i se aplica un amplu program de evanghelizare . În privința logicii discursive, mai ales în plan teologic, este imperios necesar a se conștientiza pericolul exagerării unei formulări abuziv
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
trecând de primul articol, ce dă titlul volumului, putem explora subiecte diverse. Acestea privesc relația dintre bisericile evanghelice și cele istorice, în speță biserica ortodoxă. De asemenea, facem cunoștință cu dilemele etice din creștinismul contemporan, în relație cu o societate secularizată. În explorarea acestei teme, vom avea ocazia să urmărim o paralelă între evoluția creștinismului penticostal în România, precum și în Statele Unite ale Americii. Pe de altă parte, această carte nu se adresează strict credincioșilor penticostali, ci este dedicată tuturor creștinilor, fiind
CUM SA VEGHEZI PENTRU A AVEA VIATA DEPLINA, INTR-O CARTE DE ESEURI SEMNATA PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 by http://confluente.ro/Cum_sa_veghezi_pentru_a_avea_viata_deplina_intr_o_carte_de_eseuri_semnata_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/367226_a_368555]
-
în Treime lăudat. Imparțialitatea, neutralitatea ori nepărtinirea Statutului în relație cu cultele nu poate însemna nicidecum enclavizarea Bisericii și transformarea ei într-un domeniu particular în care intră cine poate și iese cine vrea și nici cultivarea unei conștiințe ateiste, secularizate. Imposibilitatea existenței uni Sat theocratic nu poate justifica extinderea hegemoniei unia ce la- alungat pe Dumnezeu și Biserica Sa, la periferia societății. Departe de noi gândul de a postula imaginea inervenționistă a unei Biserici ce stă, în mod autoritar, deasupra
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT ŞI BISERICĂ ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, ÎN CONTEXTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 26 din by http://confluente.ro/Cateva_puncte_de_vedere_cu_privire_la_relatia_stat_biserica.html [Corola-blog/BlogPost/344972_a_346301]
-
în tradiția postmodernă sau existența unui etos uman distorsionat, cu efecte dezastruoase pentru condiția umană. O altă contribuție originală a prezentului tratat de teologie este pledoaria pentru reînvierea și revitalizarea etosului creștin orthodox, într-o lume din ce in ce mai desacralizata și mai secularizata. Domnul Stelian Gomboș nu doar că strigă sau clamează, si nu se lamentează doar în mod livresc sau cu iz ceremonial, ci și propune idei noi pentru reușita acestui demers, indicând soluții, mijloace și căi pentru împlinirea acestui deziderat. Printre
25.06.2015, ORELE 17,00... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434450670.html [Corola-blog/BlogPost/374812_a_376141]
-
bune rezultate în plan misionar, acolo unde datoria evanghelică este împlinită. Cunoașterea acestora de către occidentali, fie prin intermediul vizitelor în scop turistic, fie prin migranții români, care reușesc adeseori să copieze modelele comunităților din țară în spațiile secătuite spiritual ale occidentului secularizat, reprezintă o realitate din ce în ce mai evidentă, cu rezultate notabile în planul creării unei imagini cât mai corecte Ortodoxiei noastre. Vorbind despre Ortodoxie și Europa, Părintele Teofil Tia analizează doi poli de opinie: unul format din entuziaștii, puțin numeroși, dar solid instruiți
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_misiunea_bisericii_in_postmodernitate_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
Acasa > Orizont > Opinii > VIOREL ROMAN - ISLAMUL ȘI ORTODOXIA ANTE PORTAS Autor: Viorel Roman Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului Integrarea greco-pravoslavnicilor în UE/NATO și tratarea Rusiei ca o țară secularizată, quasi occidentală cu stat de drept, economie de piață și democrație de tip Westminster sunt acuma greșeli evidente pentru toată lumea, cu consecințe negative, mai ales după falimentul financiar al Greciei și războaiele asimetrice, hibride ale Federației Ruse cu Georgia și
ISLAMUL ŞI ORTODOXIA ANTE PORTAS de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1426539493.html [Corola-blog/BlogPost/377128_a_378457]
-
același destin nefericit. „Mi-e sufletul uneori/ ca o gară/ în toamnă târzie/ în care opresc trenuri/ si pleacă/ din care nimeni,/ vreodată,/ nu urcă,/ nici coboară.” („Așteptare”) De fapt, condiția poetului este aceea de exilat, izolat într-o lume secularizată, de pământean care știe că singura certitudine rămâne cerul. „Te-aștept, Isuse, ca pe-o-ntoarcere acasă/ Din țări necunoscute și ostile.” („Te aștept”) Căutător de absolut, om al credinței, cu o aspirație perpetuă spre eternitate, Petru Lascău crede în
ATUNCI CAND IUBIREA DEVINE MESAGERUL CERULUI. VERSURI DE PETRU LASCAU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 155 din 04 iunie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_iubirea_devine_mesagerul_cerului_versuri_de_petru_lascau.html [Corola-blog/BlogPost/367190_a_368519]
-
Cu cât este mai puternică credința, cu atât este mai puternică și nevoia sa de rugăciune. Dar în societatea de astăzi constatăm o slăbire a credinței. Prin urmare și un fel de indiferență față de rugăciune. Poate că noțiunea de societate secularizată nu indică, totuși, o societate total necredincioasă, ci o societate în care majoritatea membrilor nu mai practică rugăciunea decât foarte rar, în momente excepționale. „Pentru cel care dorește să-și mențină vigoarea credinței prin rugăciune se pune, astăzi, o dublă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/despre-rugaciune/ [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
o fi rău! E rău de tot, dacă ne gândim la ce se petrece în noaptea sărbătorii în „comunitățile” sataniste. Cu toate acestea, în multe state ale lumii sărbătoarea Halloween-ului este apreciată și elogiată, mai ales astăzi, într-o lume secularizată, globalizată, ecumenistă, o lume a libertății și a „sodomei și gomorii”. În plus, pentru ca Halloween-ul să capete o și mai mare încredere, au fost infiltrate în manifestările acestuia și elemente din biserica creștină. Astfel, în cadrul Halloween-ului se fac referiri la
EU NU SĂRBĂTORESC HALLOWEEN! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1477494922.html [Corola-blog/BlogPost/379078_a_380407]
-
neglijat faptul că în 55 de ani de presiune atee, rezultatele n-au ieșit. Au ieșit oameni schilodiți. După anul 1989 încoace, la noua generație de intelectuali, cred că am mai spus aceasta, dusă imediat în școlile occidentale de tip secularizat, li s-a inoculat treaba asta. Tinerii aceștia intelectuali n-au avut niciodată de-a face cu Biserica. Ei nu cunosc dimensiunile decât formal sau sunt informați cu dimensiuni din acestea colaterale ale Bisericii. Spuneți-mi și mie: au dat
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_realizat_de_stelian_gombos_cu_actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
de răspuns era o atitudine. Înțelegeți ce vreau să spun părinte? L-am ascultat după ce l-am băgat în groapă. Așa se va întâmpla și cu ăștia. Stelian Gomboș - Eu am în vedere tensiunile care sunt acum la nivelul societății secularizate și aflate în derivă și criză, inclusiv la nivelul membrilor și fiilor Bisericii... Sunt atâtea probleme... Dan Puric - Le atacăm acum! Deci problema asta este una obiectivă a Bisericii. Că și în Biserică ori la Sfântul Sinod au început să
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_realizat_de_stelian_gombos_cu_actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
să precizăm că un pelerinaj are legile lui: există pelerinaje uriașe care au dispărut, pelerinaje mici care s-au mărit și au persistat, altele care s-au stabilizat. Nu poți desena evoluția unui pelerinaj. Cine sunt astăzi, într-o lume secularizată, participanții la pelerinaj? Nu cred că lumea de astăzi e atât de secularizată pe cât se spune. În primul rând, țin să amintesc că la începutul anilor â90 Biserica Ortodoxă Română nici nu accepta termenul de secularizare, privită doar ca o
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1413464408.html [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
dispărut, pelerinaje mici care s-au mărit și au persistat, altele care s-au stabilizat. Nu poți desena evoluția unui pelerinaj. Cine sunt astăzi, într-o lume secularizată, participanții la pelerinaj? Nu cred că lumea de astăzi e atât de secularizată pe cât se spune. În primul rând, țin să amintesc că la începutul anilor â90 Biserica Ortodoxă Română nici nu accepta termenul de secularizare, privită doar ca o boală a Occidentului. Abia mai târziu a intrat în vocabularul frecvent, referindu-se
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1413464408.html [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
majoritatea dintre noi, și în negația absolută pe care o practică, ei Îl mărturisesc pe Dumnezeu într-o manieră foarte interesantă, pe care nu o acceptă, dar care este în fond o mărturisire pură. Repet, nu trăim într-o lume secularizată, iar lucrul acesta se vede în practica și în componența pelerinajului. În cercetarea mea de teren, cât și în cartea pe care o voi scoate anul viitor, m-am ferit să fac o tipologie pelerină, pentru că paleta este atât de
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1413464408.html [Corola-blog/BlogPost/383827_a_385156]
-
Cu cât este mai puternică credința, cu atât este mai puternică și nevoia sa de rugăciune. Dar în societatea de astăzi constatăm o slăbire a credinței. Prin urmare și un fel de indiferență față de rugăciune. Poate că noțiunea de societate secularizată nu indică, totuși, o societate total necredincioasă, ci o societate în care majoritatea membrilor nu mai practică rugăciunea decât foarte rar, în momente excepționale, nemaiavând puterea necesară de a se raporta la Sfinții Părinți ai Bisericii - care ar trebui să
SFANTUL NICODIM DE LA TISMANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_nicodim_de_la_tismana_.html [Corola-blog/BlogPost/372659_a_373988]
-
pr-istică desăvârșită clădite pe amalgamul dezarticulat, dar extrem de profitabil pentru unii, dintre superficiu și fragmentar. Se naște, astfel, și motivul îndeajuns de suficient pentru ca arta în genere să fie privită ca un veritabil punct de fugă al societății din ce în ce mai puternic secularizate și volițional sărăcite semantic de azi. Fascinația pe care o dezvoltă planul artisticului privit în genere, cu deosebire cel muzical, nu reprezintă însă atributul singular al timpului actual. Și asta pentru că, din primele momente ale existenței sale telurice - dacă ne
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_1399440961.html [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
-lea), 8. Pietismul și iluminismul (Spener, Francke, Zinzendorf, Ziegenbalg, Brukenthal). 9. Confesionalisarea și liberalismul protestant, 10. Acomodare și rezistență - Biserica în sec. 20-lea. 11. Mișcarea ecumenică și catolicismul român (sec. 19-lea până în prezent). 12. Profilul creștin în lumea secularizată. BIBLIOGRAFIE 1. Berthold Altaner /Alfred Stuiber, Patrologie. Leben, Schriften und Lehre der Kirchenvater, Freiburg / Basel/ Wien, 1978 /1993. 2. Eberhard Bethge, Dietrich Bonhoeffer, Eine Biographie, Gutersloh 8. Aufl., 1994. 3. Hans-Dieter Dopmann, Die Orthodoxen Kirchen, Berlin, 1991 4. Karl Heussi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183378_a_184707]
-
8. Pietismul și iluminismul (Spener, Francke, Zinzendorf, Ziegenbalg, Brukenthal) 9. Confesionalisarea și liberalismul protestant 10. Acomodare și rezistență - Biserica în secolul al 20-lea 11. Mișcarea ecumenică și catolicismul român (secolul al 19lea până în prezent) 12. Profilul creștin în lumea secularizată Bibliografie 1. Berthold Altaner/Alfred Stuiber, Patrologie. Leben, Schriften und Lehre der Kirchenvater, Freiburg/Basel/Wien, 1978/1993 2. Eberhard Bethge, Dietrich Bonhoeffer. Eine Biographie, Gutersloh 8. Aufl., 1994 3. Hans-Dieter Dopmann, Die Orthodoxen Kirchen, Berlin, 1991 4. Karl Heussi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239572_a_240901]
-
a fost recompensat cu , un nou regat creat din vechiul Mare Ducat al Toscanei. Pentru a le face loc bourbonilor, Marele duce al Toscanei din casa de Habsburg, Ferdinand al III-lea, a fost expulzat și mutat la conducerea teritoriilor secularizate ale arhiepiscopului de Salzburg. Primul rege, Ludovic I, a murit de tânăr în 1803, fiul său Carol Ludovic succedându-i la tron sub numele de Ludovic al II-lea. Mama sa, Maria Luisa, regină a Etruriei, a fost numită regent
Regatul Etruriei () [Corola-website/Science/313516_a_314845]
-
anume Ludger, iar dieceza a devenit sufragană a Arhiepiscopiei de Köln. În secoul al XVI, episcopia și-a micșorat foarte mult teritoriul ca urmare a isbucnirii Reformei Protestante. În anul 1803 teritoriile episcopiei de Münster au fost în mare parte secularizate sau încorporate altor episcopii. Unul din cei mai însemnați episcopi de Münster a fost cardinalul Clemens August von Galen, un opozant proeminent contra politicii lui Adolf Hitler. Actualul episcop este Felix Genn, învestit în această funcție în anul 2008.
Dieceza de Münster () [Corola-website/Science/333949_a_335278]
-
Pacea Westfalică, după Războiul de Treizeci de Ani (1618-1648), problemele și conflictele dintre catolici și protestanți au fost diminuate ajungânduse în cele din urmă la o conviețuire pașnică. În anul 1802 averile episcopiei au fost în cea mai mare parte secularizate. În anul 1817, în urma unui concordat cu Sfântul Scaun, episcopia a devenit sufragană a Arhidiepiscopiei de München și Freising.
Dieceza de Augsburg () [Corola-website/Science/334008_a_335337]
-
de pedeapsă, Dostoievski respinge superstițiile populare și religia formală a Bisericii Ortodoxe, considerată a fi fatalistă și mistică și „o religie a fricii și groazei” (în cuvintele lui J. Frank); el se identifică în această perioadă mai degrabă cu mentalitățile secularizate ale epocii, influențate de știintele occidentale, ale lumii intelectuale și educate din care era parte; un motiv principal al condamnării lui Dostoievski de către justiția țaristă a fost de altfel citirea publică a scrisorii lui Belinskii către Gogol, în care criticul
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]